51,240 matches
-
identificat, printre alți factori, și pe cei ai temperaturii ridicate. Cercetări corelaționale ulterioare centrate special pe respectiva temă, analizând 102 dintre tulburările violente ce au avut loc în perioada menționată, au găsit o asociere puternic pozitivă între intensitatea căldurii și frecvența tulburărilor (Carlsmith și Anderson, 1979). Explicația ar consta în aceea că temperatura înaltă determină o stare de iritare, care, la rândul ei, sporește tendința spre agresivitate. Studiile de laborator nu au ajuns la concluzii univoce în privința relației dintre temperatură și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
moda vestimentară, lideri care, la rândul lor, pot interacționa între ei etc. De asemenea, mai trebuie adăugat că, dacă liderii de opinie produc filtrări informaționale, înșiși indivizii obișnuiți practică expunerea selectivă, adică, deliberat sau nu, se expun cu mai mare frecvență și intensitate mesajelor care sunt consonante cu reprezentările și atitudinile lor și au tendința de a le evita pe cele disonante. Desigur, putem opera și alte clasificări ale comunicării: scrisă și orală, auditivă și vizuală etc. Dintre multe astfel de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
regiune, o țară, o cultură anume), cu valori, norme și cutume specifice și cu o economie mai mult sau mai puțin dezvoltată. Unii autori (vezi și Neculau, 2003) includ în analiza contextuală și variabile „de interior” ale grupului, mergând de la „frecvența interacțiunilor” și „timpul de care se dispune pentru a realiza o sarcină”, până la „compoziția grupului”. În descrierea conținutului dimensiunii contextuale sunt prezente și variabile de legătură cu mediul ambiant, dar ele sunt inserate printre cele „de interior” și apar destul de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
seamă de evoluția societății românești din ultimele patru decenii ale secolului trecut, L. reprezintă o dovadă viabilă de cultură și literatură, în care își găsesc locul, cu rare excepții, majoritatea autorilor importanți, dar și foarte mulți aspiranți la notorietatea literară. Frecvența cea mai mare o are, de-a lungul timpului, poezia, pe care o semnează întreg arcul poetic contemporan: Mihai Beniuc, Mihu Dragomir, Tudor Arghezi, Radu Boureanu, Nina Cassian, Demostene Botez, Cicerone Theodorescu, Tiberiu Utan, Violeta Zamfirescu, Maria Banuș, Gheorghe Tomozei
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
liber). O distincție și mai plastică ne este oferită de autor atunci când, citându-l pe D. Manson, spune că „există probabil, în creierul uman, o hartă a culorilor, similară cel puțin în parte, din punct de vedere topologic, cu harta frecvențelor sonore, care trebuie să se afle de asemenea acolo” (Lévi-Strauss, 1978, p. 114); într-adevăr, franțuzescul fromage și englezescul cheese ar trebui să desemneze - din punct de vedere lingvistic - același lucru (adică brânză). Totuși, pentru Lévi-Strauss, fromage evocă „ceva greoi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
abordarea mimetică a proceselor exemplificată prin teoriile instituționale și teoriile sociocognitive. B. Erickson (1988) descrie teoria contagiunii ca explicând baza relațională a atitudinilor. Se dorește astfel o demonstrare a modului în care dimensiuni ale rețelelor de comunicare, cum ar fi frecvența, multiplexitatea, durabilitatea și asimetria, pot să aibă un rol important în construcția influenței în rețelele de comunicare. B. Erickson descrie, de asemenea, alți doi factori care sunt circumscriși teoriei contagiunii: coeziunea și echivalența structurală. Astfel, contagiunea prin coeziune implică faptul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
legăturile dintre mai mulți interactanți. D.G. Brass ne oferă două matrice extrem de utile pentru a evidenția trăsăturile principale ale rețelelor de comunicare: prima se referă la modul în care putem măsura legăturile stabilite în rețelele sociale tipice folosind concepte precum frecvența, stabilitatea, durabilitatea etc., iar cea de-a doua se referă la tipul de participare a membrilor în astfel de rețele. Tabelul 3. Adaptare după matricea folosită de D.J. Brass (1995) privind măsurarea legăturilor în rețelele sociale tipice Tabelul 4. Adaptare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
completeze pe cele care există deja - iată de ce, în școală, folosirea experienței de viață a elevilor, mai ales că aceasta este îmbunătățită de accesul la mijloacele de informare în masă, devine nu doar strict utilă, ci esențială; - necesitatea demonstrației și frecvența reamintirii sunt, de asemenea, concepte des întâlnite în teoria și practica educațională. O barieră importantă în procesul comunicațional este evidențiată și de conceptul de etică a comunicării. Desigur că este util, înainte de toate, să ne punem o întrebare: în ce măsură putem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grupului deoarece aduce idei noi și sensibilizează la diferențieri (frecvent, un membru al grupului devine deliberat deviant, așa-numitul „avocat al diavolului”, pentru a provoca decizia grupului). Hare afirma că, „în situații de comunicare liberă, se înregistrează o curbă a frecvențelor, și nu o participare egală. Membrilor care vorbesc cel mai mult li se răspunde cu cantitatea cea mai mare de interacțiune” (apud McQuail, 1999, p. 108). Am putut astfel să identificăm practic mai multe grade de deviere cu negocieri implicite
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
astfel mai repede ceea ce li se transmite) să folosească un limbaj propriu adulților, obligând astfel copiii să dezvolte strategii adaptative și transformaționale. D. Premack a observat, în 1965, că tipurile de comportamente care au în mod natural o rată de frecvență crescută la o anumită persoană pot fi folosite pentru a motiva comportamente care, în mod natural, au o rată scăzută de apariție. Spre exemplu, mulți copii și tineri petrec o mare parte din timpul lor în fața televizorului. Davidoff (1987), preluând
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
interpretând comentariile în lumina acestuia; (3) consistența internă - participanții în focus-group își schimbă opiniile și uneori chiar își modifică întru totul poziția adoptată; atunci când se întâmplă acest lucru, moderatorul va încerca să afle ce motivează/explică o asemenea schimbare; (3) frecvența sau magnitudinea - unele subiecte sunt discutate mai mult de către participanți (magnitudinea), altele apar în cadrul discuției mai des, participanții simțind nevoia să revină la ele (frecvența); aceste subiecte se dovedesc a fi mai importante pentru cursanți și se cuvine a fi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
întâmplă acest lucru, moderatorul va încerca să afle ce motivează/explică o asemenea schimbare; (3) frecvența sau magnitudinea - unele subiecte sunt discutate mai mult de către participanți (magnitudinea), altele apar în cadrul discuției mai des, participanții simțind nevoia să revină la ele (frecvența); aceste subiecte se dovedesc a fi mai importante pentru cursanți și se cuvine a fi analizate cu atenție; (4) intensitatea - uneori cursanții discută anumite subiecte implicându-se emoțional (acest lucru poate fi observat prin analiza tonului și vitezei cu care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
S. a atras de-a lungul timpului aproape tot ceea ce s-a dovedit valoros în poezia din întreaga țară. De la început s-au acordat șanse debutanților și, în general, tinerilor, ținându-se totodată la colaborarea unor nume prestigioase. Cu o frecvență relativ mare sunt prezenți Constantin Abăluță, Florența Albu, Ioan Alexandru, Tudor Arghezi, A. E. Baconsky, George Bacovia, Maria Banuș, Horia Bădescu, Marta Bărbulescu, Vlaicu Bârna, Mihai Beniuc, Lucian Blaga, Eta Boeriu, Radu Boureanu, Ion Brad, Constanța Buzea, Nina Cassian, Alexandru
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
predicatorii precedenți, mai cu seamă din Augustin, sfîntul Părinte care în secolul al V-lea fusese atît de frecvent criticat în Gallia. Și biografia scrisă după moartea sa și amintită anterior atestă importanța pe care Cezar o acorda predicii și frecvența cu care rostea omilii. El își dăduse seama (și o spune de mai multe ori în omiliile sale) de deplorabila ignoranță a poporului creștin și, lucru și mai grav, a clerului, și de aceea insistă în mai multe rînduri asupra
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nu a vrut să scrie o operă critică, ci să reproducă tradiția de care dispunea cu privire la viața spirituală în deșert, de care nu pot fi separate poveștile despre lupta cu diavolul și despre miracole; un caz extrem - însă fără mare frecvență în operă - este istoria unei femei transformate în iapă, motiv romanesc tradițional (cap. 17). Istoria are trei versiuni latine, bazate pe surse diferite; prima a fost efectuată de diaconul roman Pascasius, care a tradus în secolul al V-lea un
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
stâlp musculos care permitea orientarea lor în direcția optimă pentru captarea fluxului de radiații. închipuiți-vă niște uriași paraboloizi negri, răspândiți într-un deșert negru, sub un soare la fel de întunecat ca și cerul, pentru că atmosferă nu există și gama de frecvență a radiației solare este mult sub plaja vizibilului. Din trunchiul musculos țâșneau patru tentacule puternice cu care hephronianul primitiv putea să-și apuce adversarul de trunchi, imediat după cupă, și să-l îndoaie, întorcându-i-o spre sol. Lipsit de
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
acestora. Ea se referă în special la mișcările „singulare”, „separate”. 3) Viteza de repetiție, este de fapt o variantă a vitezei de execuție și se referă la efectuarea aceleași mișcări într-o unitate sau interval de timp prestabilite. Ea vizează frecvența unei mișcări pe o unitate de timp. 4) Viteza de deplasare, care este tot o variantă a vitezei de execuție (când este vorba de parcurgerea, prin alergare sau alte modalități, a unui spațiu prestabilit), sau a vitezei de repetiție (când
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de execuție (când este vorba de parcurgerea, prin alergare sau alte modalități, a unui spațiu prestabilit), sau a vitezei de repetiție (când se pune problema cât spațiu, ce distanță se parcurge într-o unitate de timp prestabilită, deci care este frecvența mișcărilor care deplasează corpul individului în spațiu). Această formă de viteză se întâlnește în ramurile sau probele sportive ciclice. 5) Viteza în regimul altor calități motrice: viteza în regim de forță (numită și detentă); viteza în regim de rezistență; viteza
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), constatăm că: în perioada de vârstă cuprinsă între 5 și 7 ani, se constată, datorită ameliorării capacității de coordonare segmentară, creșterea frecvenței mișcărilor și progrese la nivelul itezei de reacție (Kohler, 1977; Temmle, 1977; Koinzer, 1978 citați de Weineck J, 1994); între 7 și 10 ani, procesele de creștere și dezvoltare favorizează manifestarea unei viteze de reacție și execuție crescute; între 10
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și dificultatea menținerii atenției timp mai îndelungat. Plasticitatea deosebită a sistemului nervos central, la acești copii, le conferă o receptivitate accentuată în comparație cu adulții, asigurând recepționarea unui număr relativ mare de informații. Rețeaua vasculară la școlarii mici este relativ bine dezvoltată; Frecvența cardiacă este ridicată, volumul inimii mic; din această cauză, orice efort reclamă o sporire considerabilă a frecvenței cardiace. Aparatul respirator la școlarul mic este slab dezvoltat, din punct de vedere anatomic, în condiții de solicitare suplimentară nedozată, capacitatea funcțională a
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
conferă o receptivitate accentuată în comparație cu adulții, asigurând recepționarea unui număr relativ mare de informații. Rețeaua vasculară la școlarii mici este relativ bine dezvoltată; Frecvența cardiacă este ridicată, volumul inimii mic; din această cauză, orice efort reclamă o sporire considerabilă a frecvenței cardiace. Aparatul respirator la școlarul mic este slab dezvoltat, din punct de vedere anatomic, în condiții de solicitare suplimentară nedozată, capacitatea funcțională a aparatului respirator se epuizează repede, ceea ce constituie unul din principalii factori limitatori ai efortului prelungit și nejustificat
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
poate să dispară destul de repede. Sancțiunea constă atât În Înlăturarea Întăririlor pozitive, cât și În utilizarea unor stimuli aversivi. Educatorul poate folosi numai prima variantă. Observațiile sau avertismentele verbale trebuie să fie clare, exprimate Între patru ochi și fără o frecvență prea mare care poate declanșa reacții sau conduite opuse. Tehnica contractului presupune o Înțelegere Între cei doi termeni ai relației educaționale - educator și elev. Educatorul cade de acord cu elevul asupra unui plan de acțiune sau asupra unui scop precis
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
dispreț, ranchiună, amenințare, răspândire de zvonuri. La tinerii cu comportamente agresive antisociale apar frecvent Încălcarea legilor și a normelor sociale (hoție, consum de droguri). Importantă este și vârsta În ceea ce privește modul de manifestare al agresivității. Astfel, la vârsta preșcolară prezintă o frecvență ridicată, dar formele cele mai grave se manifestă În adolescență. Agresivitatea este o problemă extrem de complexă, care trebuie privită cu seriozitate de toate persoanele implicate În educația copilului: famile, școală, specialiști, comunitate, societate. Cauze ale agresivității Specialiștii identifică multiple cauze
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
polemic. Toate aceste trăsături se exprimă nespectaculos, într-o frază aparent ternă, prin mici inflexiuni, prin străluciri mărunte care pot încânta. Ele sunt reunite sub arcul unei inteligențe remarcabile și al unei adânci sensibilități. Din păcate, după plecarea din țară, frecvența scrierilor lui R. a scăzut. Cea mai importantă carte a sa, cea despre Gogol, a fost tradusă în limba franceză (1992), dar valoarea acestui eseu admirabil nu s-a impus în spațiul criticii franceze. În Franța R. se consacră cronicii
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
gânduri” (Litere, patimi, urgii), așadar pentru sfera combustiei cerebrale, ca să formuleze pe alocuri, cu inflexiuni blagiene, și cerința percepției genuine („Nu rupeți flori -/ Nu sfâșiați catifeaua din nori”, „Fiți blânzi cu raza hăituită, /n-o despicați în lungime de undă, /frecvență /și-atâția metri secundă”, Nu rupeți flori). Versurile nu trimit la ceea ce se înțelege îndeobște prin lirică feminină, aici nu se află receptivitate senzorială și tonalități intime, dacă nu chiar minore, semnificativ fiind faptul că erotica e practic absentă. Preocuparea
STANILOAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]