11,589 matches
-
Prenume (Localitate de proveniență) Specializarea / Secțiunea Total 1889 Cristea, Alexandru (Focșani) Ingineri de arte și manufacturi / Mecanică 1 1894 Bejan, Grigore (Iași) Ingineri de arte și manufacturi / Arhitectură 1 1897 Theodoru, Pierre (Petru / Petre) (Bacău) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1899-1900 Pellianu, Jean (Ion / Ioan) (Craiova) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1902-1903 Mironescu, Constantin (Român) Ingineri civili de mine 1 Să mai spunem că la specializarea ingineri de construcții civile în perioada 1893-1914 au fost
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și manufacturi / Mecanică 1 1894 Bejan, Grigore (Iași) Ingineri de arte și manufacturi / Arhitectură 1 1897 Theodoru, Pierre (Petru / Petre) (Bacău) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1899-1900 Pellianu, Jean (Ion / Ioan) (Craiova) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1902-1903 Mironescu, Constantin (Român) Ingineri civili de mine 1 Să mai spunem că la specializarea ingineri de construcții civile în perioada 1893-1914 au fost înregistrați 105 absolvenți, dintre care 13 străini; la cea de ingineri civili (1885-1914), 20
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Ștefan Constantin Hepites, ce obținea și doctoratul în științe fizico-matematice. Despre celălalt absolvent al Școlii Politehnice din Bruxelles din anii '70 ai veacului al XIX-lea, Elie Radu (1853-1931)7, avem știință că după obținerea titlului de inginer la secțiunea geniu civil a intrat în corpul tehnic al Minsterului Lucrărilor Publice, fiind cel ce a proiectat și sub coordonarea căruia s-au construit peste 600 de km de cale ferată (dintre care amintim Pitești - Curtea de Argeș sau Tg. Ocna - Comănești ori Galați
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Prin Legația României de la Bruxelles a solicitat în mai multe rânduri Ministerului Lucrărilor Publice de-a lungul toamnei anului 1898 să i se trimită "programele relative șcólelor de fii de militari, de officieri și a Șcólei speciale de Artilerie și Geniu de la București", pentru că juriul de admitere la Facultatea Tehnică a Universității din Liège să se poată pronunța asupra nivelului de cunoștințe al candidatului "cu privire la partea matematică"6. A reușit în cele din urmă să se înmatriculeze, urmând "cu sârguința cursurile
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
său că "era un boem pe langă care eroii lui Henry de Murger par simpli ucenici. Povestitor plăcut și interesant, spiritual, la curent cu toata literatura universală, a crezut că dacă moștenea firea de boem a poetului, a moștenit și geniul"60. Era conștient însă că nu era așa! Tot Gheorghe Eminescu evocă în amintirile sale un moment în care Victor, propaspăt mobilizat în Regimentul I Geniu, s-ar fi întâlnit la Iași cu Alexandru C. Cuza, care îi fusese profesor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
universală, a crezut că dacă moștenea firea de boem a poetului, a moștenit și geniul"60. Era conștient însă că nu era așa! Tot Gheorghe Eminescu evocă în amintirile sale un moment în care Victor, propaspăt mobilizat în Regimentul I Geniu, s-ar fi întâlnit la Iași cu Alexandru C. Cuza, care îi fusese profesor, și ar purtat această conversație: "Mă Victore, de câte ori te văd, îmi amintești prietenia care am avut-o cu moși-tu. Dar spune drept, este vreo asemănare
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
fusese profesor, și ar purtat această conversație: "Mă Victore, de câte ori te văd, îmi amintești prietenia care am avut-o cu moși-tu. Dar spune drept, este vreo asemănare între tine și el?; Foarte mare, domnule profesor, Mihai a fost un geniu și eu am facut armata la Geniu"61. Anecdotic, măi amintim în încheierea acestor câteva rânduri ce i le-am dedicat lui Victor Eminescu faptul că numele său a fost dat unui personaj dintr-o peliculă modestă (cum notă în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Mă Victore, de câte ori te văd, îmi amintești prietenia care am avut-o cu moși-tu. Dar spune drept, este vreo asemănare între tine și el?; Foarte mare, domnule profesor, Mihai a fost un geniu și eu am facut armata la Geniu"61. Anecdotic, măi amintim în încheierea acestor câteva rânduri ce i le-am dedicat lui Victor Eminescu faptul că numele său a fost dat unui personaj dintr-o peliculă modestă (cum notă în cronică să din 23 martie 1942 "New York
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cazul românesc, centralizarea excesivă care rupe din identitatea provinciei după 1918 constituie o formă de decadență pe care intelectualul o tratează cu o tristețe apăsătoare. În plus, așa cum arată Lepenies, provincia în sine poate fi adesea sufocantă pentru intelectualii de geniu care nu au șansa deprovincializării: "un geniu suferind din cauza târgului de provincie - aceasta este definiția kierkegaardiană a melancolicului"37. Jurnalul lui Kierkegaard, invocat în acest punct de Lepenies, trădează drama unei minți captive într-un turn mult prea îngust, ce
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
identitatea provinciei după 1918 constituie o formă de decadență pe care intelectualul o tratează cu o tristețe apăsătoare. În plus, așa cum arată Lepenies, provincia în sine poate fi adesea sufocantă pentru intelectualii de geniu care nu au șansa deprovincializării: "un geniu suferind din cauza târgului de provincie - aceasta este definiția kierkegaardiană a melancolicului"37. Jurnalul lui Kierkegaard, invocat în acest punct de Lepenies, trădează drama unei minți captive într-un turn mult prea îngust, ce tânjește după vechiul centru aristocratic: Nu mai
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
altcuiva, poetului meu care, atunci când își va face apariția, îmi va fixa locul printre cei care vor fi suferit pentru o idee; el va spune: "Martirajul îndurat de către acest scriitor poate fi descris astfel: a suferit pentru că a fost un geniu într-un târgușor"38. În spațiul românesc, intelectualul provinciei se autopercepea însă în termeni mai concreți, în ipostaza de scriitor regional. C. D. Fortunescu propunea un portret într-un articol pe marginea revistelor de provincie: [...] dacă e într-adevăr un
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lor, împodobesc poarta orientului european, dar, rotind ochii împrejur nu trecem cu vederea nici pe cei cari, ca și noi, viermuiesc în neștire, aci, în tina acestui oraș. [...]Suntem convinși că țara aceasta mândră nu este numai opera oamenilor de geniu, a oamenilor de știință, a filosofilor iscusiți ori a generalilor biruitori, ci ea este și opera mulțimei aceleia care muncește cu îndărătnicie, cu devotament, sprijinind edificiul statului 43. Legătura cu originile s-a păstrat însă și după deprovincializare, prin contacte
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
provenite din Moldova: dorința de a contribui la progresul țării, sentimentalism filo-țărănesc, o mare "energie spirituală", "izvor de inventivitate, de originalitate și de creație", spirit critic - toată această pleiadă de atribute determinând o anumită inadaptabilitate, un idealism transpus în motivul "geniului neînțeles"44. Intelectualul provinciei își asumă rolul cuvenit în procesul general de evoluție a societății, dar din discurs transpare un anumit complex de inferioritate, mai ales când provincialul se raportează la intelectualul capitalei. Într-o situație aparte se încadrează însă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
reprezenta temelia culturii naționale la care provincia își aducea contribuția. Personajul principal al cărții nu este doar intelectualul de la periferie, ci și provincia în sine. Am încercat să pătrund în profunzimile mitului Moldovei de nord ca pepinieră a oamenilor de geniu și să arăt că aportul zonei la apariția și manifestarea unor personalități valoroase ale secolului XX ține de latura formativă a intelectualilor, dar constituie și un teren prielnic de emanare a creației. De la instituții, contexte și personaje care întrețin dinamismul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Biblioteca critică, Editura Eminescu, București, 1979. Lovinescu, Eugen, Istoria civilizației române moderne, Editura Minerva, București, 1997. Malița, Liviu, Eu, scriitorul, Editura Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1997. Mannheim, Karl, Ideology and Utopia, Lund Humphries, Londra, 1954. Manoilescu, Mihail, Tragica predestinare a geniului moldovenesc, Editura Moldova, Iași, 1993. Manolache, Gheorghe, Resurecția localismului creator. O experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2006. Median, Gheorghe, Nicolae Iorga și Botoșanii. Legături epistolare, Editura Agata, Botoșani, 2006. Murgescu, Bogdan, România și Europa
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pp. 57-58. 41 Carol Drimer, "Weimarul culturii românești", în Știrea, VII, nr. 266, 1935. 42 În Analele Bucovinei, VII, nr. 2, 2000, p. 541. 43 În Revista Moldovei, IV, nr. 3-4-5, 1924, p. 49. 44 Mihail Manoilescu, Tragica predestinare a geniului moldovenesc, Editura Moldova, Iași, 1993, p. 136. 45 Verax, "Intelectualul regățean și intelectualul noilor provincii", în Glasul Bucovinei, XI, nr. 2693, 1928. 46 "Politică culturală. Bucureștii - Ierusalimul culturii. Nichifor Crainic - Hristos", în Glasul Bucovinei, XV, nr. 3908, 1932. 47 "Ce
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lumina veșnică sau cu focul ceresc sau focul viu. iar teozofii arimini au înțeles că acest creator unic a născut cerul și pămîntul și din unirea acestora s-a născut mare- le Ocean care are puterea părinților săi. Mithra este geniul luminii cerești, el apare înainte de răsăritul soarelui pe crestele stîncoase ale munților; în timpul zilei el tra-versează cerul în carul său tras de patru cai albi, iar cînd se așterne noaptea, el luminează în continuare cu o strălucire tremurătoare suprafața pămîntului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mormînt el este lumina manifestă nu lumina infinită care a creat începutul fără sfîrșit. Acest concept al lui Mitra era la vechii perși înaintea ,,revelațiilor” lui Zarathustra. Mitra era mijlocitorul creației, și protector veșnic treaz, eroul fără seamăn, veșnic biruitor, geniul iubirii și dreptății. În vechea religie a neamurilor arimine și persane Mitra era un duh al luminii, puterea cea mai înaltă a luminii create, ce are înțeles fizic și moral, adică și puterea spiritului ce vede și pătrunde toate, a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
creatori, probează gust artistic, finețe interpretativă, asumare simpatetică a discursului poetic, rigoare, informație, cultură perfect asimilată. Adesea raportările axiologice se fac pe bază de conexiuni reciproce, de la Eminescu la Arghezi și de la Arghezi la Eminescu. Creatorul Luceafărului "prevestește" nu o dată geniul arghezian; Arghezi topește în retortele misterioase ale poeziei experiențe de factură eminesciană. Într-atât de statornic și de puternic este interesul arătat de Streinu poetului nostru național și deopotrivă lui Arghezi încât, în ", George Muntean a putut alcătui fără nici o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cultivat și cărturarul vremii lui, să ne apară ca om al instinctelor, făptură elementară (v. G. Călinescu, Viața și opera lui Mihai Eminescuă, iar Creangă, cel care fusese surprins scărpinându-și cu o lopățică spinarea groasă, sub care huzurea numai geniu popular, să ia înfățișarea "autorilor cărturărești ca Rabelais și în linia lui ca Sterne și Anatole France." În replică, Vladimir Streinu ne propune o atentă analiză estetică a operei humuleșteanului, pornind de la următoarea premisă: "Susținută dar cu o superioară înzestrare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
propriuzis: "...spiritul, la prima lectură a lui Arghezi, se simte zguduit de un puternic spectaculos și este asistentul umilit al unei orogenii primordiale. Ceea ce rămâne nou este forța hugoliană de expresie a lui Arghezi, pe care îl cumpănesc exclusiv ca geniu verbal." La capătul copleșitoarei exegeze criticul poate scrie cu o falsă resemnare, ce conține în fond o admirabilă apreciere superlativă la adresa operei: "Și în sfârșit acum, când mecanismul arghezian îmi stă demontat în față, sau cel puțin îmi închipui aceasta
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
contemporan, el este aproape străveziu, neidentificabil și întremător ca aerul, a cărui putere de viață o respirăm, fără a mai reflecta asupra ei. În cea mai măruntă inovație a tinerilor poeți de azi, cunoscuți sau necunoscuți încă, se află imboldul geniului arghezian, fie ca nevoie a unei alte viziuni lirice decât a lui și a altora dinaintea lui, fie ca dorință de asociere scăpărătoare a unor nemaiîmpreunate cuvinte." Nu există poet cât de cât important al perioadei literare dintre cele două
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
poeți, n.n.Ă, ca d. Boureanu, pe care fiecare lucru scris îi încarcă, îi fixează; versul lor, avânt interzis, este o legănare de vas ancorat."( subl.n.Ă. Tonul poeziei lui Dimitrie Stelaru este de "continuă și patetică spovedanie"; Noaptea geniului conține o "atmosferă proprie ca o ceață, în care joacă bizare figuri..."; e "ceva din Poe, un fior și poate mai mult decât atât străbate lirismul acestui poet." Constant Tonegaru este numai aparent un poet exotic: "folosește material exotic cu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
i s-a adus adesea romancierei, Streinu îi răspunde cu o maximă-paradox: "... e un stil propriu materiei neorganizate pe care o cercetează." Vladimir Streinu a cercetat critic întreaga operă sadoveniană, privită în detaliu și din perspective panoramice, neezitând să proclame geniul scriitorului. Profunzimea unor judecăți egalează în pătrundere intuiția călinesciană: "Sub felurimea și bogăția operei sadoveniene, la mai mare adâncime decât formele ei aparente sau deshumabile cu ușurință, zace stratul granitic al clasicității scriitorului. Naturalismul descriptiv, individul trăitor nedeslipit de natură
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
mare adâncime decât formele ei aparente sau deshumabile cu ușurință, zace stratul granitic al clasicității scriitorului. Naturalismul descriptiv, individul trăitor nedeslipit de natură, eposul istoric, arhaitate și viață primogenă, toate aceste aspecte de conformație literară există în adevăr și informează geniul lui M. Sadoveanu, dar ele stau pe o latență a geniului său, care latență se află în comunicare cu tiparele neschimbătoare ale lumii." Adresânduse unui posibil cititor al operei sadoveniene, Streinu scrie aceste patetice fraze, pătrunse de o caldă vibrație
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]