10,090 matches
-
conduc România pot determina o asemenea nefericită răsturnare de situație. Esențial în cazul mojiciei dlui Pașcu este că, dacă presa românească ori o publicație de calibrul lui Financial Times reacționează foarte tăios, conducerea NATO nu are timp de pierdut cu glumele nesărate ale dlui Pașcu. Fiindcă, hai să fim serioși, nu o amenințare cu moartea înseamnă porcăria săvârșită de dl Pașcu, ci „un spirit de glumă” al unui aparatchik, mai sigur pe el ca niciodată. Esențial nu este că România nu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
calibrul lui Financial Times reacționează foarte tăios, conducerea NATO nu are timp de pierdut cu glumele nesărate ale dlui Pașcu. Fiindcă, hai să fim serioși, nu o amenințare cu moartea înseamnă porcăria săvârșită de dl Pașcu, ci „un spirit de glumă” al unui aparatchik, mai sigur pe el ca niciodată. Esențial nu este că România nu îndeplinește toate condițiile de a fi invitată la aderare. Esențial este că Alianța a decis că are nevoie de România. Redesenarea relației dintre Washington și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ofițer de Securitate ori colaborator al acesteia? Când ministrul apărării declară mândru că în armată nu mai există foști securiști, presa românească uită să-l întrebe: „Da’ cu ministrul cum rămâne?”. Esențial în articolul din Financial Times nu este dramatizarea glumei dlui Pașcu, ci readucerea pe tapet a apartenenței dlui Pașcu la fosta Securitate. Și ar fi timpul să înțelegem că esențialul nu este, întotdeauna, același pentru toate părțile. Să acceptăm, doar de dragul demonstrației, că dl Pașcu ar fi fost ofițer
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ar fi depășit acel moment. Un alt intelectual pe care dl Breban în readuce sub limbuția cravașei sale este dl Andrei Pleșu, care, pe când era ministrul Culturii a pus în mâinile dlui Breban o revistă de la buget. Evident însă, pentru gluma de prost gust care se numește Contemporanul - ideea europeană, dl Pleșu nu are nici o vină. Toate meritele îi revin dlui Breban. Și încă o dată, îi dau dreptate dlui Breban că nu are de ce să mă aleagă erou de roman, pentru
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
și ce-i cu asta?”. A doua - haimanalele „răspund” dovezilor acuzând-o pe autoare că nu a revenit la numele de Heda Katz, că a emigrat tardiv, că a avut un soț “încuiat”, că „este procurorul Niadruoj” etc. Politologie, nu glumă, nu? Când e vorba de o haită ori alta, nici măcar răspunsurile pe măsură nu au încă șanse suficiente. Merită însă răspuns ferm - de la pamflet la analiză științifică. Gunoiul trebuie strigat pe numele său de domnișoară: Gunoi! (Cotidianul, 27 iunie 2002
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
fi dezertat moral, aș fi făcut-o dintr-o ligă în care ciuciuveaua și cei din palma cărora ciugulește delicatese cu mac nu au avut niciodată șansa să se apropie. De data aceasta, am preferat să-mi șterg cu o glumă scuipatul pe care mi l-a așternut pe chip cuibulețul politic AP prin ciocul sopranei lui de coloratură. Data viitoare, mă vor obliga să îi iau în serios. Și asta e o caznă sisifică. Să nu fi rămas și pentru
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
aleg să-și câștige o identitate ori să se lase lesne asimilate, asta nu mai ține nici de dl Cornea, nici de dl Tudoran, oricât de mult ar crede ei în rolul elitelor. În sfârșit, dlui Tudoran nu-i plac glumele cu Securitatea, fiindcă a simțit pe propria-i piele că Securitatea nu a fost o glumă. Limpede? Cleștar? Fain. (Jurnalul Național, 3 decembrie 2004) Pă bune Apariția Solidarității a prins pe picior greșit o Românie aflată la șpriț, cu burta
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nici de dl Cornea, nici de dl Tudoran, oricât de mult ar crede ei în rolul elitelor. În sfârșit, dlui Tudoran nu-i plac glumele cu Securitatea, fiindcă a simțit pe propria-i piele că Securitatea nu a fost o glumă. Limpede? Cleștar? Fain. (Jurnalul Național, 3 decembrie 2004) Pă bune Apariția Solidarității a prins pe picior greșit o Românie aflată la șpriț, cu burta goală, dar gura plină de bancuri, gata să reziste eroic doar prin cultură. Sărbătorirea unui sfert
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
blândă și bună, care avusese toată viața de suferit din cauza politicii, fără să fi avut niciun amestec. La Lătești l-a cunoscut pe Bébé Praporgescu, fiul generalului Praporgescu, cu care s-a și căsătorit. Acesta i-a spus chiar, în glumă sau nu, că o ia de soție ca să o scape de numele "Zelea-Codreanu"! După eliberare, cei doi îi vor face o vizită Marianei Drăgescu, în apartamentul ei din București. Mai târziu, Elena Praporgescu, fostă Codreanu, rămasă pentru a doua oară
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
comunistă, astfel de fotografii erau extrem de compromițătoare. Nu mă pot opri să nu mă gandesc că Mariana Drăgescu le-a păstrat totuși... Un alt ofițer german de care își amintește este colonelul Richard Osich, cunoscut prin 1940. Îi spunea, în glumă, "Stella Spatz" (vrabie). În toamna și iarna anului 1941, Stela Huțan urmează cursuri teoretice de zbor cu motor la Politehnica din București. Obținuse deja brevetul de planorist, și voia să continue cu zborul cu motor. Lucra încă la Societatea Franco-Română
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Într-o zi, când a servit dejunul la noi, i-a auzit pe copii noștri vorbind între ei în limba maternă: "Ce inteligenți trebuie să fie copiii dvs. de vorbesc atât de bine limba germană..." a exclamat el zâmbind, această glumă făcându-i clar o plăcere teribilă. Iată omul pe care unii au dorit să-l transforme într-un mincinos precum și instigatorul războiului mondial. Domnul Asquith Cu totul altul este domnul Asquith. Jovial, bon vivant*, admirator al sexului frumos, mai ales
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
conceptuală în educație, computerul devenind un mediu pentru învățare în general, pentru toate disciplinele din programa școlară. Trecerea de la utilizatori - specialiști în informatică la utilizatori, așa cum este gândit azi termenul, s-a făcut, paradoxal în joacă... Nu a fost o glumă însă, piața jocurilor pe computer fiind unul dintre principalele motoare de evoluție spre interfețe prietenoase, ușor de utilizat, spații guvernate de legi din ce în ce mai complexe, care au dobândit statut de realitatepentru milioane de utilizatori. Apoi sau poate în același timp, Internetul
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
și a-i arunca ocheade pe furiș, sau a-i adresa cuvinte cu subînțeles. Nicidecum. În nebunia carnavalului din 1877, Marie îi face o curte mai mult decât asiduă. Își înmulțește extravaganțele și zburdălniciile. Totul începe piano, piano, ca o glumă, ca o galanterie mascată. Însă Marie nu întârzie să grăbească ritmul. Când descoperă că Alexandre de Larderel ocupă în hotel camera învecinată cu a sa, tânăra își pierde pur și simplu capul. Îl spionează prin gaura cheii, asta atunci când nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
colț. Aici baronul se arătă din ce în ce mai sclipitor; chiar și ea, de la șampania băută, era ceva mai însuflețită. Prin urmare, discuția dintre ei se îndreaptă în scurtă vreme pe un făgaș primejdios". Jocuri de priviri, vorbe îndrăznețe temperate îndată de vreo glumă năzdrăvană, o cascadă de râsete, o apropiere neobservată a trupurilor, a răsuflărilor... baronul și tovarășa sa nu părăsesc această zonă nedefinită, nebuloasă, ambiguă a flirtului. Însă încet-încet, dorința devine palpabilă, tangibilă. Se degajă din cuvintele lor ca un abur de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se cheamă Flirt". În ceea ce le privește pe tinerele fete care se încumetă să flirteze, acestea sunt încă și mai chinuite de îndoieli și mustrări de cuget. Unele dintre ele, cum ar fi contesa de Pange, iau acest joc în glumă sau îl consideră prostesc. Însă, asemenea Mariei Bashkirtseff sau Catherinei Pozzi, cea mai mare parte dintre domnișoare se simt pângărite, pervertite de acest joc amoros. Oprobriul, blamul public apasă greu pe umerii lor. Dacă se întâmplă cumva să se încăpățâneze
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe care am simțit-o... Era în același timp cumplit de frustrant și incredibil de plăcut. Tremuram. Simțeam un val de spasme care-mi cuprindeau gâtul". "Flirtul acesta era un moment rar, prețios. Ceea ce făceam noi era un soi de glumă, de bătaie de joc la adresa principiilor morale care ne erau inculcate, de victorie asupra legii interzisului. În același timp, tabuul era foarte puternic și mă împiedica să merg mai departe". Să-i atingă partea de jos a spatelui, fesele, era
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fi rezervată, după Eliberare, femeilor care îndrăzniseră să colaboreze "pe orizontală" cu nemții: li se va tăia părul, vor fi înjosite și insultate public. Dintre acestea, cu siguranță, unele nu făcuseră altceva decât să flirteze... Orice relație sentimentală, chiar în glumă, cu "friții" apare ca inacceptabilă în ochii unui mare număr de francezi. Cu excepția cazurilor când cineva este forțat de împrejurări. Istoriografa Dominique Veillon citează cazul lui Monique A., o fată drăguță care transporta ziare membrilor rezistenței. Ajunsă în gara Lyon-Perrache
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lume, asupra tuturor formelor perversității și nebuniei umane. În acest roman, totul este așadar excesiv și în același timp omenesc, prea omenesc... Flirtul pe care îl trăiește eroina, Sofia, nu eludează nici el această regulă. El începe oarecum ca o glumă, nevinovat. Însă ani mai târziu, acesta are o nouă izbucnire infernală, prelungindu-se într-un vis neînchipuit de brut, obscen și pervers. Totul începuse la Varșovia, în primele zile ale lunii iunie 1937. Sofia, deja măritată și mamă a doi
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
veacul în Saint-Germain-des-Prés. Simone de Beauvoir, care la acea vreme se apropia de patruzeci de ani, îi face o strânsă concurență. Trebuie spus că de la nebunii ani '20, de la primii ei pași de fată cuminte, scriitoarea făcuse cale lungă, nu glumă! Vărul Jacques, cel care o corupsese într-o anumită măsură, s-a căsătorit în cele din urmă cu alta, "o fată mare înstărită, prostănacă și urâtă"142. Căsătoria aceasta fusese un șoc pentru ea, mărturisește Simone de Beauvoir. Însă tocmai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
vase cu apă clocotită în mâini. Își amintea de acele sinistre "boțuri de ziar cu pete întunecate" aruncate la pubelă și duse imediat acolo unde se depozita gunoiul 172... Auzise de la frații și surorile sale că în Algeria "se îngroașă gluma" și că în Franța umblă tot felul de zvonuri. Unul dintre tovarășii fratelui său mai vârstnic Roland fusese mobilizat. "Lucette a lui a rupt logodna la plecarea lui", după cum aflaseră de la familia băiatului, neliniștită că viața acestuia era în pericol
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
privirea adumbrită și răzvrătită, cu un aer romantic și frământat". Această însingurare ajunge totuși să o sufoce. De aceea, la șaptesprezece ani începe să iasă întrucâtva din cochilie. Se împrietenește cu alte fete de la pension, care îi iau apărarea în fața glumelor proaste și îi redau într-o oarecare măsură încrederea în sine. Alături de aceste noi prietene, Françoise se amuză chiar aruncându-și câteva ocheade cu colegii de la pensiunea aceasta mixtă, dar foarte strictă. În instituția respectivă, băieții și fetele erau în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
economică, banii se depreciau repede iar cheltuielile sporeau de la o zi la alta. În plus, cheltuielile făcute se cereau achitate la timp, că altfel sporeau prin creșterea dobânzilor, a penalizărilor. Și cu perceptorii sau portăreii la ușă nu era o glumă. Tot ce se vedea putea fi înghițit de fiscul lacom, doar într -o clipită. Ce era de făcut, pentru evitarea unor asemenea impedimente, pe care statul ca stat nu le putea preveni. Criza economică era un fenomen general, rodea până
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
piticoase, mici - mici, dar frumoase, pe dinafară, spre deosebire de hardughiile prinților care mi se păreau înfricoșătoare, dezgustătoare, oprindu-te a le escalada gardurile. Chiar dacă ai fi încercat să o faci, nu reușeai. Era pază mai peste tot. Dar pază, pază, nu glumă! Prințul numise administrator al averilor sale pe un boier Polter care și el își făcuse o vilă. Chiar între hotarul comunei Lăloaia și Comănești, mai târziu devenită sediu al primăriei din Comănești. Curtea și palatul lui Ghica au suportat și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în materie de confecții metalice. Întors la atelier, am primit un sertar cu scule și un ucenic să-l învăț meserie. Colegul meu, care fusese unul din cei 20 de băieți care promovase examenul și revenise ca meseriaș, a continuat gluma cu ucenicii. Gluma, nu bătaia! — du-te la sculărie, îi spune el ucenicului de ca re se ocupa, la șeful care ne dă scule, dăăi fișa ast a și spune-i că vrei piesa de rândul trecut. Fii, atent, „Ia
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
confecții metalice. Întors la atelier, am primit un sertar cu scule și un ucenic să-l învăț meserie. Colegul meu, care fusese unul din cei 20 de băieți care promovase examenul și revenise ca meseriaș, a continuat gluma cu ucenicii. Gluma, nu bătaia! — du-te la sculărie, îi spune el ucenicului de ca re se ocupa, la șeful care ne dă scule, dăăi fișa ast a și spune-i că vrei piesa de rândul trecut. Fii, atent, „Ia-mă de păr
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]