9,279 matches
-
văi secundare, iar platourile sunt fragmentate în bucăți tot mai mici. Aceste mici platouri de lavă izolate se numesc "mesas" (în Mexic). Sunt asemănătoare martorilor de eroziune din structurile tabulare. Cu timpul sunt distruse complet. Un caracter important al rețelei hidrografice îl reprezintă frecvența de văi supraimpuse.
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
este dictată de lipsa unui covor vegetal, șiroire și vânt, care înlătură materialele rezultate prin dezagregarea rocilor. Acțiunea slabă a proceselor chimice și biochimice explică de asemenea ritmul lent sau absența proceselor de solificare. Solurile specifice sunt cenușii de deșert. Hidrografic, regiunile aride și semiaride se caracterizează prin intermitența cursurilor de apă și prin lipsa unei rețele hidrografice organizate. Singurele cursuri de apă sunt uedurile. Acestea funcționează numai în timpul averselor violente, când prezintă o undă de viitură foarte puternică. În cele mai multe
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
Acțiunea slabă a proceselor chimice și biochimice explică de asemenea ritmul lent sau absența proceselor de solificare. Solurile specifice sunt cenușii de deșert. Hidrografic, regiunile aride și semiaride se caracterizează prin intermitența cursurilor de apă și prin lipsa unei rețele hidrografice organizate. Singurele cursuri de apă sunt uedurile. Acestea funcționează numai în timpul averselor violente, când prezintă o undă de viitură foarte puternică. În cele mai multe cazuri, apele uedului se pierd în propriile aluviuni sau se evaporă înainte să se verse într-un
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
Materialele cărate de șiroire și de ueduri dau naștere unor câmpii de acumulare. Acumulările constituite din materiale grosiere, ce se produc în apropierea regiunilor înalte se împrăștie sub forma unor conuri aluviale. Asemenea procese sunt realizate de ueduri cu bazine hidrografice mari, situate în regiuni montane întinse, unde se pot produce ploi cu durata mai mare. Depărtându-se de munte brutalitatea viiturii scade, uedurile transportă materialele în suspensie (nisipuri, mâluri) și pe cele dizolvate până în cuvetele cele mai joase. Mâlurile și
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
însă pot ocupa și fundul unei mari relicte (Marea Caspică, Lacul Aral) sau al unei cuvete tectonice (Marea Moartă, Lacul Ciad, cuvetele Birket Quarum și Quattara din Egipt). Aceste cuvete constituie nivele de bază locale, către care evoluează toată rețeaua hidrografică endoreică (uedurile). La cuvetele înalte, zona centrală ocupată temporar de lac, este o câmpie plată, argiloasă, la suprafața căreia se formează prin evaporație o crustă de săruri. Vânturile din pustiuri nu sunt nici mai frecvente, nici mai puternice decât în
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
prezentă în numeroase unități cum sunt: Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc, Câmpia Moldovei, Colinele Tutovei, Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor, zona montană a flișului, zona subcarpatică. Una din trăsăturile de bază ale acestui tip de relief este dată de rețeaua hidrografică, care prezintă văi largi, marcate frecvent de mlaștini care uneori întrerup firul apei. Versanții prezintă pante de obicei mici și foarte mici, interfluviile având aspect rotunjit și plat. Scurgerea apei provenită din precipitațiile atmosferice se face repede, datorită comportării argilelor
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
pajiștile colinare secundare, zona pădurilor de stejar pedunculat în amestec cu carpen, păduri de gorun cu cerete, păduri de gârniță cu cer și specii de tei, terenuri agricole și pajiști sărăturate.( N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația azonală. În bazinul hidrografic al văii Borod cele mai reprezentative asociații azonale corespund luncilor.Vegetația de luncă este reprezentată de specii lemnoase și ierboase. Vegetația din lunca văii Borod și a principalilor afluenți este prezentă de la partea inferioara a etajului montan până în zona de
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
mm anual. Numărul zilelor fără îngheț variază între 180 și 200 de zile. Masele de aer rece din nord și nord-est care escaladează Munții Apuseni își atenuează influența lor negativă, făcând ca iernile să fie moderate , fără geruri puternice. Rețeaua hidrografică este în cea mai mare parte antropică, fiind reprezentată printr-o serie de canale create pentru eliminarea excesului de apă din teritoriu, pentru alimentarea crescătoriilor piscicole și pentru irigarea ternurilor agricole. Principalul curs natural de apă este Râul Gepiu (pe
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
unitate. Bazinul Anieș are stabilite trei limite:una vestica și una estica care se deprind din creasta principală a munțiilor Rodnei, iar cea de-a treia limită este cea nordică. Aceasta se desfășoară pe creasta interfluviului. Evoluția paleogeografică a bazinului hidrografic Anieș este foarte strâns legată de evoluția paleografică a masivului Rodnei și evoluția cursului superior al Someșului Mare. Acești munți ai Rodnei sunt considerați unii din cei mai reprezentativi munți din Carpații Orientali, datorită caracteristicilor lor din punct de vedere
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
numai prezența, ci și alte elemente precum durata, grosimea, ritmul topirii ei, condițiile în care se găsește solul(înghețat, dezghețat, înghețat numai la suprafață)etc. Poziția geografică a bazinului Anieș în cadrul munților Rodnei reprezintă un factor important în determinarea configurației hidrografice și a valorii principalilor parametrii hidrografici. Alți factori care infulențează și determină configurația acestei rețele din punct de vedere hidrologic sunt precipitațiile abundente care pot să fie sub formă lichidă sau solidă și stratul de zăpadă care au un efect
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
precum durata, grosimea, ritmul topirii ei, condițiile în care se găsește solul(înghețat, dezghețat, înghețat numai la suprafață)etc. Poziția geografică a bazinului Anieș în cadrul munților Rodnei reprezintă un factor important în determinarea configurației hidrografice și a valorii principalilor parametrii hidrografici. Alți factori care infulențează și determină configurația acestei rețele din punct de vedere hidrologic sunt precipitațiile abundente care pot să fie sub formă lichidă sau solidă și stratul de zăpadă care au un efect primordial primăvara atunci când debitul este ridicat
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
și determină configurația acestei rețele din punct de vedere hidrologic sunt precipitațiile abundente care pot să fie sub formă lichidă sau solidă și stratul de zăpadă care au un efect primordial primăvara atunci când debitul este ridicat. Spațiul geografic din cadrul bazinului hidrografic Anieș, ca parte integrantă a Grupei Nordice a Carpațiilor Orientali se suprapune peste zona de contact geografic și morfologic al cristalinului Munțiilor Rodnei. Ca rețea hidrografică principală, Anieșul este o vale de tip epigenetic care s-a derulat simultan, adâncindu
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
care au un efect primordial primăvara atunci când debitul este ridicat. Spațiul geografic din cadrul bazinului hidrografic Anieș, ca parte integrantă a Grupei Nordice a Carpațiilor Orientali se suprapune peste zona de contact geografic și morfologic al cristalinului Munțiilor Rodnei. Ca rețea hidrografică principală, Anieșul este o vale de tip epigenetic care s-a derulat simultan, adâncindu-se continuu în șisturile cristaline și sedimentare, odată cu formarea masivului Rodnei și instalarea rețelei hidrografice a Someșului Mare. Forma văii este aproape triunghiulară, valea este bine
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
de contact geografic și morfologic al cristalinului Munțiilor Rodnei. Ca rețea hidrografică principală, Anieșul este o vale de tip epigenetic care s-a derulat simultan, adâncindu-se continuu în șisturile cristaline și sedimentare, odată cu formarea masivului Rodnei și instalarea rețelei hidrografice a Someșului Mare. Forma văii este aproape triunghiulară, valea este bine fragmentată, cu o densitate de văi, ceea ce duce la un debit bogat. Totodată alături de clima răcoroasă, este permisă dezvoltarea vegetației de conifere cu rezultate bune. În aceste păduri există
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
-te tot timpul o “vâna de ape”, care nu este alta decât Valea Ilișuii, Valea satului, caselor, cum se mai numea, afluent al Someșului Mare. La 10 km de Uriu este așezat satul Căianu Mic. Apele fac parte din bazinul hidrografic al Someșului Mare, cea mai importantă fiind Valea Ilișua cu afluenții săi Dobricelul și Digșorul. Exista și un lac cu apa dulce numit “lacul Cetățele” care are o lungime de 102 m și o lățime maxima de 60 m, în jurul
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
găsește locuitorii Căianului împotrivindu-se administrației austro-ungare, care este alungată de către « tineretul studios » sub conducerea preotului Moldovan Iosif de pe toată Valea Ilișua, iar după intervenția « Honvenzilor » de la Uriu este restabilita administrația. Pâraiele : Valea Iancului și Valea Netului sunt doua denumiri hidrografice care amintesc de trecerea lui Avram Iancu după această răsmeriță prin aceste locuri, mărturie fiind mai mulți bătrâni dar și lucrarea lui J.Kadar « Monografia Comitatului Somes-Dabaca, Dej 1903. Căianu își va aduce jerfa sa de sânge în primul război
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
variabile. Cea mai mare parte din suprafața a localității se desfășoara în spațiul montan al Munților Pădurea Craiului. Alcătuit din calcare, relieful dezvoltat pe aceste formațiuni de rocă este cel carstic. Pitorescul reliefului carstic este dat de numeroase peșteri: Rețeaua hidrografică este rară, datorită infiltrațiilor în calcar. Văile sunt mai scurte dar adânci, mărginite de versanți puternic înclinați, dând acestora aspectul unor chei. Un aspect interesant și de luat în considerare este eroziunea de adâncime, foarte accelerată, din albia Crișului Repede
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
carstice (complexul carstic Izvorul Tăușoarelor). Localitatea Rebrișoara s-a dezvoltat pe treptele de relief majore, de-a lungul cursurilor de apă în zona de luncă îngustă, cu lărgiri depresionare, dar și pe principalele artere de circulație. În zona Rebrișoara, rețeaua hidrografică aparține bazinului hidrografic Someșul Mare cu afluentul său de dreapta (V.Gersei) cu o lungime de . Densitatea rețelei hidrografice este cuprinsă între , regimul de scurgere e permanent, cu debit maxim la sfârșitul primăverii (mai-iunie) și minim la sfârșitul verii (august-septembrie
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
Izvorul Tăușoarelor). Localitatea Rebrișoara s-a dezvoltat pe treptele de relief majore, de-a lungul cursurilor de apă în zona de luncă îngustă, cu lărgiri depresionare, dar și pe principalele artere de circulație. În zona Rebrișoara, rețeaua hidrografică aparține bazinului hidrografic Someșul Mare cu afluentul său de dreapta (V.Gersei) cu o lungime de . Densitatea rețelei hidrografice este cuprinsă între , regimul de scurgere e permanent, cu debit maxim la sfârșitul primăverii (mai-iunie) și minim la sfârșitul verii (august-septembrie). Teritoriul studiat se
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
de apă în zona de luncă îngustă, cu lărgiri depresionare, dar și pe principalele artere de circulație. În zona Rebrișoara, rețeaua hidrografică aparține bazinului hidrografic Someșul Mare cu afluentul său de dreapta (V.Gersei) cu o lungime de . Densitatea rețelei hidrografice este cuprinsă între , regimul de scurgere e permanent, cu debit maxim la sfârșitul primăverii (mai-iunie) și minim la sfârșitul verii (august-septembrie). Teritoriul studiat se află într-o zonă de climat temperat-continental, cu temperatura medie anuală cuprinsă între . Precipitațiile medii multianuale
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
E. Satul Nimigea de jos este întins de pe malul sudic al Someșului, până la dealurile Năsăudului. Deși este zonă de deal, între soluri predomină cernoziomurile. Clima este temperata continentala . Mai blândă în apropierea Someșului și mai răcoroasă pe străzile înalte. Bazinul hidrografic al satului este dependent de râul Someș , când acesta scade și nivelul apei din fântâni scade. Satul Nimigea de jos se află pe malul sudic al râului Someșul Mare. Este mărginit de pârâurile Bratoșa și Straua. Râurilea Între Hotare și
Nimigea de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300885_a_302214]
-
drenează apele pluviale și izvoarele de pe clinurile lor. Luncile sunt înguste, gresiile dure pe care le traversează împiedicând generarea unor profile evazate, așa încât contactul cu terasele se face, cel mai adesea, cu panta abruptă. Rar există și treceri lente. Rețeaua hidrografica a comunei,formata exclusiv din ape curgătoare care aparțin bazinului Someșului Mare. Principalul colector al rețelei este Valea Ilișua, râu cu debit oscilant dar cu regim de curgere permanent, format pe teritoriul satului Tarlișua din confluenta Văii Izvorului cu Valea Lunga
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
Zambrita, Mihaleasa sunt încă subsecventa cu asimetrii pronunțate ale pofilelor transversale, flancați de cueste. La baza cuestelor și a abrupturilor de natură litologică s-au format mici terase de galcisuri, utilizate agricol. Formate, mai ales în parte superioară a bazinului hidrografic al Văii Ilișua într-un mediu preponderat forestier, prin procese de bioacumulare caracterizate prin humificarea activă a suprafeței organice, solurile sunt în mare parte brune, brune acide, brune podzolice și podzolice. Pe versanții cu declivitate mare și o structura geologică
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
dezvoltată sub formă de fâșie, cu lățime variabilă față de mijlocul apei. După ieșirea din Târlișua valea se lărgește, parazitata însă la confluenta cu văile: Răcăteșu, Mihăleasa, Zâmbrița și Borleasa, de conurile de dejecție pe care acești debitori le depun. Rețeaua hidrografica, formată exclusiv din ape curgătoare, aparține bazinului Someșul Mare. Principalul colector al rețelei este Valea Ilișua, rău cu debit oscilant dar cu regim de curgere permanent, format pe teritoriul satului Târlișua din confluenta Văii Izvorului cu Valea Lungă sau a Molișețului
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
folosite doar izvoarele din lungul văilor Molișeț, Izvor și Strâmbulici. Pe valea Izvor există o sursă de apă mineralizata de tip borviz din aureola mofetica a Țibleșului, utilizată, însă, numai de localnici. Formate, mai ales în partea superioară a bazinului hidrografic al văii Ilișua, într-un mediu preponderent forestier, prin procese de bioacumulare, caracterizate prin humificare activă a suprafeței organice, solurile sunt în mare parte, brune, brune acide, brune podzolice și podzolice. Pe versanții cu declivitate mare și o structură geologică
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]