9,871 matches
-
M. Niculăiasa </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” loc=”Lămășeni” data =”22 martie 1991”> Stimate prieten Eugen Dimitriu, Mulțumesc călduros atât pentru informații cât și pentru volumul Arta În Bucovina, II. Ați avut mai multe exemplare? Ori l-ați luat din librărie, pentru că are preț de cost. Cu privatizarea, liberalizarea prețurilor, cu restituirea dreptului de proprietate asupra pământului, cu buget deficitar, cu greve și alte manifestații ostile guvernului s-a șubrezit buna funcționare a multor instituții. A scăzut inițiativa și entuziasmul În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Paulo Teixeira, la restaurantul-librărie Hercule Potiron; și o întâlnire cu două figuri mai remarcate în echipa noastră: albanezul Fatos Kongoli, tradus cu mai multe cărți în Franța (ultimul roman, Le Dragon d'ivoire, apărut recent la Rivages, este prezent în librării), și portugheza Iñes Pedrosa, prietena „cu mobilul la șold”. Participanții la cea de a cincea reuniune, între care mă număr, ne adunăm în hol la Mercure - celălalt hotel repartizat scriitorilor, lângă Centrul comercial Mercierie. Aici ne întâmpină Michel Pierre, șeful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dezinvoltură și eleganță. Plecăm călăuziți de dl Pierre, traversând cu pas lejer intersecțiile, Georgi Pashov (Bulgaria), Neshe Yashin (Cipru), Adrian Popescu, Inga-Lina Lindqvist (suedeza de origine rusă) și alți colegi liberi de program, care s-au hotărât să ne însoțească. Librăria Mollat, unde se va desfășura întâlnirea noastră, este cea mai mare instituție de acest fel din Franța. Un ghid - o doamnă - ne spune date importante din istoria de peste o sută de ani a librăriei. Vorbește scurt, conștientă că, între atâtea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
s-au hotărât să ne însoțească. Librăria Mollat, unde se va desfășura întâlnirea noastră, este cea mai mare instituție de acest fel din Franța. Un ghid - o doamnă - ne spune date importante din istoria de peste o sută de ani a librăriei. Vorbește scurt, conștientă că, între atâtea cărți, atenția noastră e disipată. Fondată în 1896 de Albert Mollat, pe un spațiu de 120 m² (incomparabil, remarc pentru mine, cu ce aveam noi, la acea dată, în țările române!), librăria, azi, e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ani a librăriei. Vorbește scurt, conștientă că, între atâtea cărți, atenția noastră e disipată. Fondată în 1896 de Albert Mollat, pe un spațiu de 120 m² (incomparabil, remarc pentru mine, cu ce aveam noi, la acea dată, în țările române!), librăria, azi, e împărțită în 14 mari sectoare, cu o suprafață generală de 6.000 m² - un adevărat târg de carte! Ce să mai spui? Ar trebui să-ți amintești că Bordeaux este orașul lui Montaigne, Montesquieu, François Mauriac și al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
François Mauriac și al lui Goya (care, aflu cu această ocazie, a murit la Bordeaux, într-o casă din apropiere, în 1828), pentru ca să nu te mai mire existența unui asemenea Turn Babel cultural într-o provincie franțuzească. Cu ocazia centenarului librăriei, în 1996, în cadrul colecției Mollat a apărut o carte de impresii și evocări semnate de un grup de vizitatori ai săi, nu mai puțin faimoși: Jean d'Ormesson, Philippe Sollers (originar din Bordeaux), Jean-Marie Planes, Michel Onfray, Cristine de Rivoyre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
un ton doar aparent ironic, nedumerirea și amărăciunea, însă vorbesc tot pentru mine, pentru că femeia s-a retras, zâmbind, la colegele de la casierie. O scenă ridicolă, pe care mi-o asum integral. Tac și număr cărțile autorilor albanezi, destul de multe... Librăria Mollat e fabuloasă. Autori și titluri care te intimidează. Cum să mai înghesui lumea cu scrisul tău? Săli și compartimente dintre cele mai bizare: chiromanție, alimentarea câinilor, creșterea florilor, vampirism, magie etc. CD-urile sunt mai scumpe decât la Madrid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
recherche du temps perdu a lui Marcel Proust, de circa 1.000 de pagini, sau seria Pléiade, cu sute de titluri de primă mărime ale literaturii franceze. Găsesc un album Van Gogh și-i las pe „excursioniști” să facă turul librăriei fără mine. Galbenul - doar aparent odihnitor - din picturile azilantului de la Sain-Remy... VITALIE CIOBANU: Am colindat preț de o jumătate de oră sălile localului, ajutat de Alexa Rousseau - translatoarea noastră în engleză -, o fată inteligentă și plăcută, studentă la Litere. Comentariile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
strict literară - ironicul, ludicul, parodicul, relativizarea adevărurilor metafizice ș.cl. „Cade” pe un teren mult prea suprasaturat de -isme pentru a fi îmbrățișat fără rezerve. Mai ales cu ascendența sa americană... Am aflat mai târziu, de la alți colegi, după întâlnirea de la librăria Mollat, că Inga Lindqvist și alți ruși, în discuții particulare, au ironizat pledoaria mea de integrare în Europa. Un asemenea discurs, chiar dacă exprimă doar o orientare de principiu și încă nu uzează de „probe” (i.s. volume traduse în limbi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Expresul Literar, o excursie în inima regiunii Aquitaine. Naturile mai puțin rustice pot rămâne în oraș. Majoritatea colegilor - lucru previzibil - aleg escapada în țara lui Bacchus. Plecăm de la Novotel, îmbarcându-ne într-un autocar, împreună cu Michel Pierre, Alexa (translatoarea de la librăria Mollat), Katrin și cu alte persoane din stafful francez. Cei de la hotelul Mercury ne urmează cu autocarele lor. Mergem de-a lungul râului Garonne, care se varsă în Oceanul Atlantic, vedem prin fereastra autobuzului Pont de Pierre și Pont Saint Jean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Până atunci, împreună cu alți 12 colegi ai mei, printre care și Andrei Bodiu, particip la o paradă muzical-poetică, însoțiți de Odessa Klezmer Orkestra (acordeon, clarinet, trompetă, tobă etc.). Mergem, cu muzică, în șase localuri situate prin apropiere (patru cafenele, o librărie, un cinematograf), unde citim versuri pentru publicul adunat acolo. Animatoarea acestei „procesiuni”, urmărită de oamenii cartierului de la balcoanele caselor, este o femeie dolofană, foarte entuziastă, tipul clasic al activistului cultural, care bifează în niște foi „măsurile” îndeplinite. Citesc la 19
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
albaneză și le-a deschis, astfel, drumul tuturor. Provocați de jurnaliști, scriitorii albanezi ajung să peroreze cu multă convingere despre „fenomenul” prozei albaneze în context european. După numărul mare de titluri din literatura lor, pe care le-am văzut în librăriile din Franța, cred că au suficiente motive să-și permită niște divagații mai îndrăznețe... Se dau câteva party-uri pentru scriitorii din Literatur Express, organizate de comunitatea rușilor, a portughezilor și a spaniolilor din regiune. Nu merg la nici o întâlnire. Va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
călători cu un tren electric, care își are stația de pornire la capătul unei promenade situate la subsolul străzii principale a orașului - un fel de strat de adâncime locuit sau, mai bine zis, garnisit cu diverse utilități: magazine, restaurante, baruri, librării etc. E cumva ciudat să contempli de sus existența unei cavități de sub tine, de parcă cineva ar fi spintecat imensul trotuar ca pe o burtă în sala de operații, dezvăluind clocotitoarea viață a viscerelor subterane, unde mișună o umanitate de gradul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sistematiza cu orice preț programul unor scriitori pare să treacă dincolo de fireasca dorință de valorificare culturală. Urmărește, de fapt, o diminuare prin diseminare (mă refer la „forța de șoc” virtuală a unei garnituri scriitoricești contaminate de spirit rebel). Astfel, la Librăria Repatriații ruși, unde discuția poartă genericul „Cultura în provincie în cel de-al III-lea mileniu”, se vor duce trei colegi din Polonia, trei din Portugalia și trei din Rusia, țara-gazdă. La Librăria Gaidar, „acoperită” printr-o temă foarte „cuminte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
scriitoricești contaminate de spirit rebel). Astfel, la Librăria Repatriații ruși, unde discuția poartă genericul „Cultura în provincie în cel de-al III-lea mileniu”, se vor duce trei colegi din Polonia, trei din Portugalia și trei din Rusia, țara-gazdă. La Librăria Gaidar, „acoperită” printr-o temă foarte „cuminte” - „Cum se întrevede viitorul cărții pentru copii” - sunt repartizați cinci turci și exaltata Solovyova de la Kaliningrad. La Librăria centrală Pușkin, trei ciprioți, doi luxemburghezi și un croat se vor întreține cu rudele marelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vor duce trei colegi din Polonia, trei din Portugalia și trei din Rusia, țara-gazdă. La Librăria Gaidar, „acoperită” printr-o temă foarte „cuminte” - „Cum se întrevede viitorul cărții pentru copii” - sunt repartizați cinci turci și exaltata Solovyova de la Kaliningrad. La Librăria centrală Pușkin, trei ciprioți, doi luxemburghezi și un croat se vor întreține cu rudele marelui clasic rus, omniprezent ca simbol public la Moscova. Românii noștri, Nae Prelipceanu, Andrei Bodiu și Adrian Popescu, sunt convocați, alături de pitorescul Abdullayev din Azerbaidjan, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și un croat se vor întreține cu rudele marelui clasic rus, omniprezent ca simbol public la Moscova. Românii noștri, Nae Prelipceanu, Andrei Bodiu și Adrian Popescu, sunt convocați, alături de pitorescul Abdullayev din Azerbaidjan, de trei cehi și un maltez, la Librăria Lublino, pentru o masă rotundă cu titlul „Biblioteca fără limite”. O întâlnire cu propriile limite și cu cele impuse de alții ne era, în schimb, rezervată nouă, basarabenilor, și altor foști „frați sovietici”. Dincolo, așadar, de un anumit pospai al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
interpretează, în franceză, din nou refrenul despre succesul prozei lor în Europa, mai ales în Franța. Îmi sună cumva redundant pledoaria, dar, trebuie să recunosc, e dreptul și meritul lor. Am văzut, cel puțin, cărțile a șapte prozatori albanezi în librăria de la Bordeaux... Reprezentanta Rusiei, doamna Kalinina, vorbește despre foloasele Internetului și despre necesitatea depășirii diferențelor dintre Est și Vest. „E un mare potențial creator în Est, nu trebuie neglijat”, spune doamna Kalinina și are dreptate. Grecul e antiglobalist, militant pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cerul liber. Manifestarea e organizată de Fundația Culturală a Berlinului, de Comisia de Știință, Cultură și Cercetare a Senatului german și de o serie de sponsori de stat și privați. Sunt zeci de corturi în care își expun marfa edituri, librării, anticariate, inclusiv unul consacrat Literatur Express-ului, unde se vând cărțile scriitorilor-participanți și fotografii realizate pe parcursul călătoriei. Au loc lansări, recitaluri, ședințe de autografe și discuții improvizate, e multă forfotă și voie bună - o atmosferă care îmi amintește de Piața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
altfel nu voi avea senzația plină că am fost din nou la Berlin: Catedrala Memorială, cu vârful retezat, de pe Kürfürstendamm, Palatul Charlottenburg, Potsdamer Platz, Alexanderplatz, Under den Linden, Porțile Brandenburg, clădirea Reichstagului... Obosit, pe la 18.30 ajung la hotel. În librăria din apropiere, care e închisă la această oră, văd cartea de proză a lui Felicitas Hoppe, Pigafetta, despre un aventurier postmodern, care face o călătorie în jurul lumii, notând scrupulos în jurnalul său cele văzute. Pigafetta este de fapt un alter
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu niște cărți „reprezentative” la târg, dar aceste ediții nu se află în circuitul german: nici pe piața de carte, nici în atenția criticii de specialitate. Volumele respective nu sunt recenzate, nu se pot cumpăra, nu le vei găsi în librării. Acțiunile culturale de felul acesta nu aduc absolut nimic. Însă asemenea lucruri nu se întâmplă numai în România. Am văzut și acum, când am trecut prin țările baltice, în Letonia de exemplu, cărți de poezie traduse din letonă în germană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
agreată de mulți scriitori care nu sunt spanioli prin naștere, cum ar fi de exemplu Jorge Luis Borges, unul dintre cei mai mari virtuozi ai limbii spaniole și ai literaturii hispanice din secolul nostru. În anii ’70, intram deseori în librăria Cuadernos Hispanoamericanos. Se întâmpla să treacă pe acolo Cortazar, Garcia Marquez, Vargas Llosa, Onetti... Am învățat foarte multe de la ei. Cred că acum trăim alte timpuri, din păcate mai puțin excitante, mai puțin provocatoare decât în acea perioadă. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
reușești să dedici scrisului literar și cât de mult te acaparează gazetăria și alte genuri jurnalistice? - Voi împlini patruzeci de ani în vara aceasta și scriu în mod profesionist de treisprezece ani. În tinerețea mea, am lucrat în pub-uri, librării, dar, cum timpul trecea, mi-am încercat mâna și în alte lucruri, nu numai în proză. În particular, am început să lucrez la filmele documentare, care mă captivează și azi - acum câțiva ani, împreună cu un alt romancier din Belfast, Robert
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
te vindeci” de una ca să treci, cu inima ușoară și cu insigna speranței prinsă de rever, într-alta. Nu eram singur, în acel ceas „fermecat” al lui: „în sfârșit!”, ci înconjurat de fidelii Nichita, Matei, Cezar și Adrian. Romanul, la librăria „M. Sadoveanu”, mi-a fost prezentat călduros de Nina Cassian și bănuiesc că Ali, „protectorul” meu social, nu se afla departe. Probabil că nici Alexandru Ivasiuc, un caz „ciudat”, aflat până azi în controversă morală, și, la unii, chiar profesională
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
subsidii grase din partea U. Sovietice! - dar „orgoliul”, ca să nu zic disprețul intelighenției franceze față de noi, intelectualii din Est, și mai ales față de scriitorii români, a rămas! S-a observat acest lucru și după revoluție, când Franța nu a deschis o librărie de carte franceză într-o țară, singura, latină și francofonă - atunci încă francofonă, în ’89 și’90! - nici o editură importantă franceză nu a arătat vreun interes deosebit față de „producțiile” noastre autohtone, admirându-i însă pe Ionescu și Cioran, scriitori formați
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]