9,631 matches
-
complicată poate fi o istorie care inițial părea atât de simplă. Un animal este un animal și atât? Nici vorbă. Pentru cine știe să-l privească, el devine un ghid care te poate purta prin toată istoria, scoțând la lumină mentalități, credințe, procedee artistice cu substrat politic, ideologii, implicații psihologice, limbaje simbolice și atâtea alte aspecte ale unei realități care este mult, mult mai bogată decât o credem în general. Toate aceste lucruri cu o condiție: să vedem în animal nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în forma sa. Își pierde forța de iradiere, de filtru de interpretare a lumii, dar își păstrează rolul de convenție, folosită în special în contexte estetice. De fapt, Cantemir supune simbolul de proveniență medievală unui tratament care trădează o altă mentalitate: aceea barocă, după cum consideră Dragoș Moldovanu, care sintetizează optim fenomenul: "Simbolurile nu mai sunt, pentru scriitor, modalități necesare de analiză științifică (instrumenta artium, cum le numise Masen), așa cum fuseseră în Evul Mediu și în timpul Renașterii, ci sugestii pur și simplu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și adevărat așe să fii te arăți"4. Prin urmare, negrul penelor devine semn al perfidiei personajului. Cantemir își creează, deci, o logică proprie de conjugare a măștilor, distribuite în funcție de rolul fiecărui personaj. Acest procedeu nu este străin nici de mentalitatea medievală, de alegorizare a unor comportamente și însușiri obiective, reale, de mutare a lor într-o ordine care le conferă un at sens. Dar Cantemir nu respectă această regulă tot timpul. Privite însă cu mai multă atenție, lucrurile nu sunt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
târziu ale autorului demonstrează clar că el nu traversează o criză religioasă. Rămâne un ortodox practicant, chiar dacă nu lipsit de un anumit spirit ludic atunci când tratează subiecte religioase 6. Și totuși, nu reușește să se smulgă cu totul dintr-o mentalitate care este comună întregului spațiu post-bizantin, impregant încă de o anumită viziune medievală: există o logică a lumii, ca manifestare a intențiilor divinității, ca desen al lui Dumnezeu. Pe de o parte, această logică poate fi deslușită din lectura "cărții
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reiese clar că ceea ce a fost conceput necorespunzător cu natura nu durează mult. Și deci totul trebuie să se reîntoarcă la locul ce-i aparține și-i este firesc o, Dumnezeule drept și natură rațională! Îndeplinește aceasta!"9 Or, în mentalitatea medievală și în cea a veacului al XVIII-lea din Răsăritul Europei nu mai puțin, "natural", "corespunzător cu natura" înseamnă conform voinței divine, conform planului lui Dumnezeu. Pentru Cantemir, ca și pentru contemporanul său Miron Costin, remarcă și Ioana Em
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a doua reprezintă o actualizare renascentistă a unei teme antice. Nu spun că nu există suprapuneri, ba ele pot fi întâlnite foarte des. Dar fiecare dintre cele două versiuni ocupă prim-planul și este în spiritul unei anumite epoci, cu mentalitățile sale specifice. Insist: varianta inorogului ispitit de o fecioară aparține prioritar mentalității medievale, obișnuită să caute un înțeles simbolic și un potențial alegoric în orice discurs, să citească semnele scenariului hristic în orice manifestare a lumii reale sau imaginare (fără
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
că nu există suprapuneri, ba ele pot fi întâlnite foarte des. Dar fiecare dintre cele două versiuni ocupă prim-planul și este în spiritul unei anumite epoci, cu mentalitățile sale specifice. Insist: varianta inorogului ispitit de o fecioară aparține prioritar mentalității medievale, obișnuită să caute un înțeles simbolic și un potențial alegoric în orice discurs, să citească semnele scenariului hristic în orice manifestare a lumii reale sau imaginare (fără a face o distincție netă între cele două). Cea de a doua
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să caute un înțeles simbolic și un potențial alegoric în orice discurs, să citească semnele scenariului hristic în orice manifestare a lumii reale sau imaginare (fără a face o distincție netă între cele două). Cea de a doua versiune caracterizează mentalitatea renascentistă, care caută soluții pentru om și nevoile sale, care cercetează și, în cele din urmă, ajnge să-și dărâme propriile mituri sau pe cele pe care părea să le preia cu entuziasm dintr-un trecut supus unei regii proprii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sa față de fecioară nu mai e una de ordin spiritual, echivalând cu o epifanie, ci o pornire erotică. De ce nu a "prins" legenda unicornului ispitit cu ajutorul fecioarei și în spațiul românesc? Probabil că ea depinde prea mult de o altă mentalitate, aceea cavalerească, străină de modul de a percepe lumea din Răsăritul european. Altă sensibilitate, altă epistemă alte reprezentări. Să ne întoarcem însă la șablonul scenei cu doamna și licornul. Dintre autorii occidentali, cel mai plastic este, conform preferințelor mele, Philippe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de priză la realitatea spirituală. Unicornului, perceput odinioară ca adevărată teofanie, i s-a atribuit deja un rol strict ornamental, cu trimiteri fie convenționale, fie de-a dreptul dubioase. Cantemir și refuzul scenariului creștin-medieval În fine, indiferent de cele două mentalități, imaginea doamnei cu licorn este una dintre cele mai întâlnite în texte, iconografie, emblematică sau reprezentări artistice. Un loc comun al artelor, care a cunoscut, de-a lungul timpului, un inevitabil proces de laicizare. De la figură a lui Hristos (spiritalis
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
spirit critic, dislocă simbolul creștin și culege doar piesele de care are trebuință. Este o atitudine modernă, care dovedește afilierea sa la un alt tip de raportare la lume și, mai ales, atestă, încă o dată, faptul că principele depășise limitele mentalităților spațiului cultural răsăritean. Să detaliem lucrurile. În primul rând, cornul este, și în lumea anapoda a Istoriei ieroglifice, un semn general recunoscut de putere. Tradiția este veche, provine din Biblie; în orice sistem simbolic, cornul a păstrat acest ascendent. Pentru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dar nu găsesc puterea de a-l da pe față pentru că este neconvenabil. Deși nu apare reprezentat în ipostaza sacrificiului de sine, deși nu mai este o figura christi, Inorogul lui Cantemir profită însă de această reputație, adânc înrădăcinată în mentalitatea tuturor. Cornul său are forța de a mântui lumea răsturnată, decăzută a animalelor și păsărilor, schimonosite din cauza compromisului și a lăcomiei. Înțelegând, ca un înțelept ce este, aceast taină, Lupul dă glas încrederii sale în forța salvatoare a unicornului: "otrăvile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tuturor nedreptăților a căror victimă este, dacă e superior tuturor celorlalte personaje e pentru că el este un produs al stoicismului. Nimic de zis, e o teorie ispititoare. Și totuși, ceea ce urmează acestui nobil discurs pare a proveni dintr-o altă mentalitate. Stoicismul se colorează, în partea răsăriteană a Europei, cu nuanțe levantine. Decupat din context, discursul Inorogului pare o mostră de detașare, de ataraxie. Și totuși, ce face el imediat după ce dă glas acestor principii atât de nobile? Ei bine, negociază
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de Nefărtat după modelul câinelui făcut de Fărtat, e un animal dușmănos omului. De aceea a fost mai târziu conceput ca un acolit, mesager, reprezentant și metamorfoză a diavolului"49. Prin urmare, Cantemir avea de înfruntat serioase rezerve pe care mentalitatea autohtonă (pe care demonstrează, în Descrierea Moldovei, că o cunoștea foarte bine) le-ar fi opus imaginii pozitive a lupului. Pe de altă parte, el pare a fi avut date și despre anumite ipostaze mai puțin întunecate ale acestui animal
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a apreciat culegerile de fabule care prelucrau Panciatantra; în prefața la traducerea celebrei cărți de înțelepciune indiană, Th. Simensky schițează câteva date despre răspândirea și versiunile acestei culegeri de fabule înlănțuite conform logicii povestirii în ramă, specifică spațiului cultural și mentalității orientale. Astfel, a existat o traducere în pehlvi, vechea persană literară, intitulată, după numele celor doi șacali care sunt protagoniștii primei cărți a Panciatantrei, Karațaka și Damanaka. A mai existat însă și o traducere în arabă, Kalila și Dimna, realizată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un îndemn spre viața spirituală". Într-un singur loc nu pot fi de acord cu opiniile acestei admirabile cercetătoare intrată azi într-un nemeritat con de umbră, și anume atunci când afirmă (la pagina 606) că și Dimitrie Cantemir respecta aceeași mentalitate a poporului, obedient față de astfel de reprezentări cu încărcătură simbolică religioasă, întrucât își culegea sursele pentru alegoria sa animalieră din cărțile populare care circulau în spațiul românesc. Tocmai cu o astfel de ipoteză are a se "certa" întregul studiu de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un îndemn spre viața spirituală". Într-un singur loc nu pot fi de acord cu opiniile acestei admirabile cercetătoare intrată azi într-un nemeritat con de umbră, și anume atunci când afirmă (la pagina 606) că și Dimitrie Cantemir respecta aceeași mentalitate a poporului, obedient față de astfel de reprezentări cu încărcătură simbolică religioasă, întrucât își culegea sursele pentru alegoria sa animalieră din cărțile populare care circulau în spațiul românesc. Tocmai cu o astfel de ipoteză are a se "certa" întregul studiu de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a rămas cea subcutanată și deci pacientul trebuie să se folosească în continuare de ac și de siringă, injecțiile se fac de mai multe ori pe zi, hipoglicemia este un incident aproape inevitabil și pentru prea mulți încă dintre pacienți mentalitatea de bolnav cronic umbrește viața lor și a celor apropiați lor. Optimistul are însă și el numeroase și consistente argumente atunci când spune că schimbările sunt evidente. Seringile de unică folosință, acele ultrafine, pen-urile, pompele de insulină, insulinele cu farmacocinetica si
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
care nu este combătută printr-o acțiune de educație specifică susținută frica de insulinoterapie a medicilor, datorată deficiențelor în pregătire comodității medicilor și a asistentelor:" este mai ușor să prescriem tablete decât insulină care necesită un program adecvat de instruire" mentalității profesionale greșite, conform căreia inițierea insulinoterapiei se face numai în spital, ori se știe că ea se practică și în ambulator imposibilitatea instituirii insulinoterapiei în unele ambulatorii, datorită absenței condițiilor pentru efectuarea automonitorizării. 13.2.2. Monotrapia insulinică După ce a
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
viață al familiei lărgite și al comunității din care fac parte victima și agresorul, modul de a tolera sau de a condamna violența prin reprezentările sociale împărtășite în mare de tot grupul, stereotipiile comportamentale în interacțiunea cu ceilalți promovate de mentalitatea comunității, sistemul de valori al familiei lărgite și al comunității. Astfel se știe că societățile patriarhale, dominate de elementul masculin, sunt mai expuse la producerea unor evenimente violente și mai puțin prevăzătoare, atente, la consecințele 15VIOLENȚA lor. Pe de altă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
contexte speciale care stimulează agresivitatea. Acestea țin de caracteristici ale mediului, cum ar fi: temperatura, zgomotul, densitatea mare a unei populații care duce la dezinvestirea individualității, prezența simbolurilor asociate cu violență (arme, filme violente etc.), reprezentări sociale pozitive asupra violenței (mentalitatea patriarhală care valorizează sau tolerează violența). Biologic, frustrările de orice fel, de la foame la durere sau constrângeri, stimulează agresivitatea persoanei în cauză. Nu întâmplător, când ne este foame, tendința spre violență este mai accentuată. Structural, centrii nervoși din hipotalamus, care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
face dificilă menținerea ordinii sociale); 3. teoria ecologiei sociale (găsește o corelație puternică între rata criminalității și zonele sărace și o izolare a claselor dezavantajate social în aceste zone care devin mai favorabile violenței); 4. teoria claselor sociale (susține că mentalitatea, mai ales cea americană, e saturată de „visul american”, care devine o motivație puternică pentru comportamentele oamenilor; dacă oportunitățile sociale îi împiedică pe majoritatea să-și realizeze acest vis, unii dintre ei vor recurge la mijloace nelegitime pentru a-și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
urmărirea ei de către agresor, nimeni altul decât partenerul de viață, nici în perioada când aceasta își caută un adăpost dorind să se salveze pe moment și nici chiar după separarea oficială, după divorț. Din cauza acestei lacune legislative și a unei mentalități care defavorizează femeia, după separare, pot apărea situații absurde care duc la continuarea actelor de violență. Cei doi rămân adesea, după divorț, să împartă același apartament, aceeași casă și coșmarul continuă fără posibilități de reabilitare a victimelor, femei și copii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
urmărire penală nu mai pot funcționa normal. Agresorul are o poziție „oficială” în raport cu victima, în măsura în care prin actul căsătoriei sau prin altă formă de oficializare a relației cuplului, el este recunoscut de ceilalți ca fiind partenerul oficial al victimei. În plus, mentalitatea discriminatorie conferă bărbatului și rolul de stăpân al femeii. 5. Excluderea din categoria torturilor a suferințelor rezultate din sancțiuni legitime în unele țări există toleranță față de pedepsele pe care soțul le aplică soției pentru comportamentele ei „nepotrivite”. Dar aceste „sancțiuni
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a orienta o abordare terapeutică în cadrul unor servicii de specialitate. Când se urmărește pedepsirea agresorului, legile se aplică în baza unor definiții care pot diferi de definițiile de lucru ale celorlalți intervenienți sau de definițiile ce se regăsesc implicit în mentalitatea comunităților. Definițiile de lucru surprind obiectivitatea unui fenomen, manifestarea lui indiferent de cultură; când avem de-a face cu un fenomen social este vorba despre o obiectivitate statistică, și nu de una absolută. Definițiile din perspectiva reprezentărilor comune unei societăți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]