9,547 matches
-
ale Argeșului erau mult mai mari decât cele de pe Dâmbovița, care în era un râu mai mic decât Argeșului, iar viiturile acesteia, atenuate în lacul de acumulare Văcărești, erau în cea mai mare parte deviate în Argeș, amonte de Lacul Morii. Executarea unor descărcători subdimensionați punea în pericol siguranța barajului și, în cazul unei ruperi a acestuia, risca să provoace inundații catastrofale pe valea Argeșului în aval. Descărcătorii au fost parțial refăcuți după 1990, când s-au deschis și celelalte două
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
concepție unitară. Niciunul dintre aceste deziderate nu este însă îndeplinit. Există mari carențe în întreținerea multora din lucrări, și nu doar a celor de proporții mici. Măsurile de protecție a calității apelor multora din lacurile de acumulare, cum sunt Lacul Morii dar mai ales unele din lacurile de pe valea Colentinei lasă foarte mult de dorit în special datorită deversării apelor uzate, insuficient epurate la Buftea. Faptul că întreținerea diferitelor lucrări hidrotehnice este descentralizată și revine unui număr mare de întreprinderi, care
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
vorbirii și gesturilor. L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia "Fata de birău" în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul "Mara", nuvelele "Moara cu noroc" și "Pădureanca", iar memoriile sale publicate în volumul "Amintiri", apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române. Redactor la " Timpul" în București și, mai apoi, fondator al "Tribunei" din Sibiu, Slavici a fost un
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
în proză prin nuvelele sale, pe care a început să le scrie încă din perioada studenției vieneze. Cele mai reușite nuvele ale sale sunt "Popa Tanda" (1873), "Scormon" (1875), "La crucea din sat" (1876), "Gura satului" (1878), "Budulea Taichii" (1880), "Moara cu noroc" (1880), "Pădureanca" (1884), cu subiecte inspirate din viața socială și particularitățile lumii satului ardelenesc, din împrejurimile Aradului, în care Slavici a dat dovadă de complexitate sufletească și de un spirit fin de observație a zonelor obscure ale naturii
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
Vecinii" alcătuiesc împreună un tablou etnografic al satului în momentele lui rituale, cu povești care ar trebui să fie dramatice, fiind generate de drame pasionale, dar conflictele sunt privite cu seninătate și subordonate deznodământului, care este, în toate cazurile, fericit. "Moara cu noroc" s-a născut din complexul de credințe populare despre comori și despre blestemele cu care au fost îngropate și nenorocirea care se abate asupra celor care nu au drept asupra lor. Povestea porcarilor din pusta arădeană și moravurile
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
Curcani, cu singura deosebire că poartă o căciulă sură, model Mihai Viteazul, pe care apare stema Țării Românești. si cei doi lei. În rândurile Dorobanților sunt recrutați juni căsătoriți de pe străzile aparținătoare zonei Curcanilor și Pajistei si Valea Tei, Valea Morilor si Prund. Junii Dorobanti organizează de Sfanta Maria Mare "Jocul Strămosesc de la Crucea Dreptății, de la „Fântânița Popii”, din capatul strazii Pajistei, aceasta este ridicată în 1919 de Ioan Peligrad și soția sa Elena, născută Pulpaș. In trecut Junii Dorobanti organizau
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
nobili. Toate funcțiile înalte erau ocupate de nobilime. De asemenea, se bucurau de numeroase privilegii, fiind judecați de tribunale speciale, scutiți de serviciul militar, de munca la întreținerea drumurilor, aveau drepturi exclusive la vânătoare și pescuit, drept de monopol asupra morilor, cuptoarelor de pâine și teascuri, beneficiau și de scutiri de impozite. În general nobilimea era ostilă schimbării și se cramponau de privilegiile lor ca fiind singurele care îi distingeau de oamenii de rând. Totuși nobilimea nu era o castă închisă
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
legătorie și se organizează serviciul metodic de îndrumare și control al bibliotecilor comunale, orășenești și municipale. Sub conducerea directorului Maria Bucur, se desfășoară activități de popularizare a bibliotecii, în acest sens înființându-se filiale în Parcul Copou din Vaslui, la Moara Grecilor și în satul Brodoc. În anul 1972, biblioteca s-a mutat în actualul local de pe strada Hagi Chiriac, nr. 2. Din anul 1974 bibioteca a început să organizeze, lunar, concerte simfonice și recitaluri, susținute de grupuri profesioniste din Iași
Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui () [Corola-website/Science/311596_a_312925]
-
() este un castel situat în Franța, în apropierea satului Chenonceaux din departamentul Indre-et-Loire. Chenonceau este unul dintre cele mai celebre și admirate castele de pe Valea Loarei. Castelul a fost construit pe locul unei mori fortificate de pe râul Cher, prima mențiune scrisă despre acesta datând din secolul XI. A fost supranumit "castelul femeilor", faimă datorată personajelor istorice feminine care și-au lăsat amprenta asupra lui. Cele șase femei care au stăpânit castelul sunt : Primii stăpâni
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
supranumit "castelul femeilor", faimă datorată personajelor istorice feminine care și-au lăsat amprenta asupra lui. Cele șase femei care au stăpânit castelul sunt : Primii stăpâni ai castelului Chenonceau au fost familia de Marques, care a ridicat între secolele XII-XV o moară fortificată și un castel medieval pe râul Cher. Din acest edificiu inițial nu ne mai rămâne azi decât marele donjon ce străjuie intrarea principală.Două decenii s-au luptat pentru a-și păstra averea pe care pusese ochii Thomas Bohier
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
castelului, "vă va aminti de mine"”).Alăturată, o fântană cu emblema familiei Marques, un vultur și o himeră. Castelul de forma rectangulară, cu turnuri rotunde în colțuri, are la bază în albia râului, doi din stâlpii masivi de fundație ai morii inițiale. Cele patru săli ale parterului sunt deservite de un vestibul cu bolți în ogivă.La stânga, "Camera Gărzilor" este decorată cu tapiserii flamande din secolul al XVI-lea, cu reprezentări din viața de curte și scene de vânătoare.În încăpere
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
de județ Cernăuți. În perioada interbelică a funcționat aici o pretură, o judecătorie, o percepție fiscală, un serviciu sanitar, un oficiu P.T.T., un oficiu telefonic și o haltă CFR pe linia Vasile Lupu - Cernăuți. Orașul era industrializat, aici existând două mori, o fabrică de unt și de brânzeturi, o fabrică și rafinărie de spirt și lichior, o rafinărie de petrol, precum și o agenție a Băncii evreiești de credit și economie. Fiind un centru important pe plan local, ființa aici o școală
Sadagura () [Corola-website/Science/311698_a_313027]
-
de mijloc și de jos ale Boianului au fost vândute de mai multe ori, trecând pe la diverși proprietari. În anul 1636, Isac Stârcea a fost obligat să-i dea vornicului Gavrilaș Mateiaș treimea de sus a Boianului, cu vad de moară, 1/2 Onutul de sus, partea de jos, cu vaduri de moară și satul Lăzanii, ca urmare a faptului că îi furase acestuia "„1360 de galbeni, o dulamă de atlas cu blană, o blană de jdier, o blană de spinări
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
multe ori, trecând pe la diverși proprietari. În anul 1636, Isac Stârcea a fost obligat să-i dea vornicului Gavrilaș Mateiaș treimea de sus a Boianului, cu vad de moară, 1/2 Onutul de sus, partea de jos, cu vaduri de moară și satul Lăzanii, ca urmare a faptului că îi furase acestuia "„1360 de galbeni, o dulamă de atlas cu blană, o blană de jdier, o blană de spinări de vulpe, un caftan de zarbă cea bună, un caftan de adamască
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
că Boianul devenise târg de frontieră, au fost instalate aici un punct vamal austriac și un punct de carantină a animalelor. Pe teritoriul satului și-a stabilir reședința Inspectoratul vămilor bucovinene și podolene. În anul 1780, ființau în sat 5 mori, o velniță, un han și două cârciumi. Odată cu anexarea Bucovinei de către austrieci, stolnicul Vasile Neculce care stăpânea moșia satului, a rămas în Moldova, unde îndeplinea funcția de ispravnic al Ținutului Cârligăturii. În anul 1782, el și-a justificat dreptul de
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
reînvie activitatea obștii evreiești din oraș. Abulafia a acceptat invitația și a întemeiat la Tiberias sinagoga „Etz Hâim” („Arborele vieții”). Daher a mai construit pentru evrei un cartier înconjurat de ziduri, înzestrat cu o baie publică, un târg și o moară de ulei de măsline. Aceste măsuri au aduc într adevăr, la renașterea vieții evreiești la Tiberias, unde s-au mutat și unii evrei din Tzfat. La finele secolului al XVIII-lea au locuit la Tiberias circa 150 familii de evrei
Tiberias () [Corola-website/Science/311769_a_313098]
-
colțuri (1630). A servit ulterior drept garnizoană pentru armatele habsburgice și închisoare în perioada anilor 1940 - 1950. 1533: Umanistul Johannes Honterus înființează prima tipografie din Brașov, urmată de primul gimnaziu din localitate, la 1544. 1546: La Brașov se înființează prima moară de hârtie din sud-estul Europei. 1559: Diaconul Coresi tipărește la Brașov prima sa carte în limba română: „Întrebare creștinească”. 1599: La 4 octombrie, Mihai Viteazul intră în Brașov unde își unește oastea cu trupele secuilor răsculați. În ziua următoare, voievodul
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
diaconi. De asemenea, s-a hotărât aducerea la Copăceni a părintelui Glicherie pentru a fi hirotonit arhiereu. Acesta a fost scos ascuns cu un camion din Răchitoasa și transportat la București. El a fost hirotonit ca arhiereu la biserica din Moara Domnească la data de 17/30 noiembrie 1956 de către IPS Galaction. Mitropolitul Galaction a rămas la Mânăstirea Căldărușani, fiind păzit de călugărul de stil nou Teofan, însărcinat de superiorii săi să împiedice evadarea deținutului. Revenit la Mănăstirea Slătioara, episcopul Glicherie
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
Aburii și apa fierbinte sunt utilizați direct pentru încălzire. Aburii sunt folosiți pentru a genera electricitate. Utilizatorii principali: Islanda, unde peste 45% din energia țării provine din resurse geometrale, SUA, Filipine, Indonezia, Mexic, Italia și Noua Zeelandă. Puterea vântului acționează asupra morilor de vănt și turbinelor care generează energie. O "fermă eoliană" are nevoie de un loc cu vânt constant dintr-o direcție stabilă, cum ar fi trecătorile din munți, coastele și insulele. Cei mai importanți utilizatori sunt SUA, Germania, Danemarca și
Sursă de energie () [Corola-website/Science/311780_a_313109]
-
Principatului Moldovei. În anul 1765, negustorul Teodor Preda și răzeșii din Răpujineți au construit aici un schit cu hramul "Sfântul Ioan Botezătorul", care a deținut satul Crișceatec, un teren în satul Răpujineți și ½ din satul Zviniace (regiunea Cernăuți), cu 4 mori și un atelier, arendate, din 1784, pe 3 ani lui Mihail Mocranschi, cu 500 florini . În anul 1776, viețuiau acolo 5 călugări. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre
Crișceatec, Zastavna () [Corola-website/Science/311396_a_312725]
-
moldovenești (sec. XVII-XVIII). Cu ocazia recensământului realizat de generalul Spleny în 1776, pe teritoriul anexat atunci la Austria, s-a consemnat că Schitul Crișceatec deținea satul Crișceatec, un teren în satul Răpujineți și ½ din satul Zviniace (regiunea Cernăuți), cu 4 mori și un atelier, arendate, din 1784, pe 3 ani lui Mihail Mocranschi, cu 500 florini . La acea dată, viețuiau acolo 5 călugări. În baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783, împăratul Iosif al II-lea (1780-1790) dispune să se reducă
Crișceatec, Zastavna () [Corola-website/Science/311396_a_312725]
-
Moara este o mașină folosită la măcinarea cerealelor, pentru a se obține făină, sau la fărâmițarea diferitor materiale, precum cărbunele sau minereurile, în granule de dimensiuni mici. Substantivul românesc "moară" este moștenit din : „piatră de moară”, „moară”. După construcție, morile se
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
Moara este o mașină folosită la măcinarea cerealelor, pentru a se obține făină, sau la fărâmițarea diferitor materiale, precum cărbunele sau minereurile, în granule de dimensiuni mici. Substantivul românesc "moară" este moștenit din : „piatră de moară”, „moară”. După construcție, morile se clasifică în: "Moara cu bile" este constituită dintr-o tobă cu diametrul de 0,9-5 m și lungimea de 0,9-8 m, în care se rotesc bile de fontă
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
Moara este o mașină folosită la măcinarea cerealelor, pentru a se obține făină, sau la fărâmițarea diferitor materiale, precum cărbunele sau minereurile, în granule de dimensiuni mici. Substantivul românesc "moară" este moștenit din : „piatră de moară”, „moară”. După construcție, morile se clasifică în: "Moara cu bile" este constituită dintr-o tobă cu diametrul de 0,9-5 m și lungimea de 0,9-8 m, în care se rotesc bile de fontă, oțel ș.a. Se folosește în industria
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
Moara este o mașină folosită la măcinarea cerealelor, pentru a se obține făină, sau la fărâmițarea diferitor materiale, precum cărbunele sau minereurile, în granule de dimensiuni mici. Substantivul românesc "moară" este moștenit din : „piatră de moară”, „moară”. După construcție, morile se clasifică în: "Moara cu bile" este constituită dintr-o tobă cu diametrul de 0,9-5 m și lungimea de 0,9-8 m, în care se rotesc bile de fontă, oțel ș.a. Se folosește în industria minieră la fărâmițarea cărbunelui
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]