10,211 matches
-
dar în cu totul alt mod. Te-ai întors la bucuria de a povesti și te încântă nararea. Mânuiești povestirea cu scopul evident de a-l nedumeri pe lector, de a-l incita să descopere lectura activă. Între lirism și narațiune, care ți-e mai pe plac? Îți complici voit povestirea, ori e spontan și inevitabil procesul? GS. Cel mai important lucru e istoria, narațiunea, dar mă bucură dacă se simte în proza mea și un element poetic. Am scris prea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a-l nedumeri pe lector, de a-l incita să descopere lectura activă. Între lirism și narațiune, care ți-e mai pe plac? Îți complici voit povestirea, ori e spontan și inevitabil procesul? GS. Cel mai important lucru e istoria, narațiunea, dar mă bucură dacă se simte în proza mea și un element poetic. Am scris prea puțină poezie ca atare. Cred că prefer să scriu genul de proză care poate deveni poezie, și nu genul de poezie care poate aluneca
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
existenței. Consider că orice act de creație e în sine o proslăvire. Mi se pare că povestirea, oricât ar fi ea de sofisticată și modernă, răspunde unei nevoi profunde în firea omului. Are ceva primitiv și vrăjit în ea. Dacă narațiunile mele se complică, nu e în mod voit. Și viața e complicată, cred. Prea mulți încearcă s-o simplifice. LV. Romanele tale sunt narațiuni gen Mona Lisa, fiindcă din fiecare ungher te fixează câte un personaj. Nu ai personaje secundare
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
modernă, răspunde unei nevoi profunde în firea omului. Are ceva primitiv și vrăjit în ea. Dacă narațiunile mele se complică, nu e în mod voit. Și viața e complicată, cred. Prea mulți încearcă s-o simplifice. LV. Romanele tale sunt narațiuni gen Mona Lisa, fiindcă din fiecare ungher te fixează câte un personaj. Nu ai personaje secundare, toate sunt inteligențe în mișcare aduse în prim plan. Li se amestecă poveștile, romanul e un carusel care îl uluiește pe lector, silindu-l
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
asigură suspansul și face povestirea să pară palpitatnt de adevărată. Strivești cronologia (descoperire mai veche), dar sfărâmi și punctul de vedere, povestești când cu "eu", când cu "el", cu mai multe voci... GS. Nu mă simt în largul meu cu narațiunea directă, lineară. Aceasta pentru că, în parte, pendularea în timp, întreruperile și întârzierile sunt mai interesante și au un mai mare potențial dramatic, dar e și mai veridic, având în vedere modul cum percepe timpul inteligența umană. Memoria nu e lineară
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mare sensibilitate. Nu construiești intrigi, ci vieți. Intriga romanelor tale e sumară, dar complicațiile, încărcătura de viață o copleșesc. Ce reacție aștepți de la cititor? GS. Îmi place ideea că "construiesc vieți" și îmi place cum sună "încărcătură de viață". În narațiunea, în intriga mea, nu e neapărat necesar să se cunoască toată istoria unui erou care a ajuns la o anume vârstă. Cred că aș fi totuși tentat să scotocesc, cât de cât, în tinerețea eroului, chiar dacă nu pare semnificativ ar
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fi totuși tentat să scotocesc, cât de cât, în tinerețea eroului, chiar dacă nu pare semnificativ ar putea căpăta un sens în cele din urmă. Consider că o caracterizare depinde în bună măsură de un anume sentiment al existenței personajului înainte de narațiunea propriu zisă, înainte de istoria imediată la fel ca în viață, unde înțelegem mai bine și ne apropiem de cineva dacă aflăm cum era înainte să ne cunoaștem. Imaginea de copil a unui erou acum adult, faptul că a fost cândva
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și derută). Dar mai cred și că trebuie să scrii cu amândouă inimă și cap. Această întrebare face lumină în Ever After, lămurește sentimentul pierderii din acel roman, sentimentul despărțirii, dar cred că toate acestea trebuie să fie inerente oricărei narațiuni. Spunem o istorie fiindcă s-a întâmplat ceva. Suntem puși să privim trecutul ceea ce s-a petrecut. Istoriile ne oferă o perspectivă, dar ne inspiră și un sentiment de trecere, de mortalitate. Nu e nimic trist ori deprimant în aceasta
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
organizarea sistemică și, adesea, predeterminată a știrilor în tipologii care facilitează selecția, focalizarea și prezentarea după anumite tipare. Informația nu are o valoare intrinsecă decât dacă este încadrată într-un context care îi oferă coerență. Știrile pot fi înțelese ca narațiuni care încorporează informații și elemente factuale, fiind adesea purtătoarele unor mesaje implicite. Pentru identificarea unei tipologii a cadrajelor, conținutul informațional al știrilor este mai puțin important decât comentariul interpretativ care îl însoțește. Acest aspect valabil, în general, în cazul jurnalismului
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
înscriu și ele în interiorul reperelor presupuse a fi cel mai larg răspândite, cele ale culturii populare și ale simțului comun. Pentru a atrage atenția telespectatorilor, jurnaliștii apelează la multiple resorturi narative (engl. storytelling) pentru punerea în scenă a informațiilor prezentate. Narațiunea devine forma preferată de prezentare a realității, oferind o cheie de lectură a lumii sociale. În consecință, posibilitățile diegetice ale unui eveniment devin prioritare în alegerea subiectelor tratate. Astfel, "potențialul narativ" al unui fapt este decisiv pentru felul în care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
În această viziune, în analiza limbajului politic sunt vehiculate concepte precum: strategie argumentativă, eficientizare argumentativă, forța argumentelor etc., sugerând componenta pragmatică accentuată a acestuia. În funcție de nivelul la care se articulează, distingem între: strategii discursiv-argumentative globale (cum sunt explicația, descrierea sau narațiunea) și strategii discursiv-argumentative punctuale (cum sunt întrebarea retorică, negația și metafora cu rol argumentativ). a) Întrebarea retorică valențele argumentative imanente întrebării sunt intens valorificate în cadrul limbajului politic, emitentul considerând în aceste situații că răspunsul este de la sine înțeles. b) Negația
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din Parlament, glose politice ș.a.). Dacă în cazul textelor specializate, modalitatea discursivă dominantă este argumentarea, modelarea referentului fiind una teoretică, iar accesul la el fiind asigurat de cunoașterea discursiv-rațională, în cazul textelor vulgarizatoare în sens etimologic, modalitățile discursive dominante sunt narațiunea și descrierea, referentul fiind construit după model analogic, iar accesul la el fiind mediat de cunoașterea ostensivă și discursivă. Conștient de potențialul performativ al cuvântului, Eminescu este adeptul declarat al retoricii lucid și conștient orientate pragmatic. Printre mijloacele cultivate de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care Îl deosebește de oricare alt artist”. (4,pag.5051). Arta psihopaților. Mai puțin frecvent este comparată arta naivă cu arta bolnavilor psihic, cu arta psihopaților. Spre deosebire de artistul naiv, care pornește conștient În actul său de creație, stăpînește și dirijează narațiunea urmărind un anumit scop bine determinat dinainte, la psihopați pornirea către actul artistic nu este conștientă ci dictată de un impuls venit dinafara conștiinței sale, el acționînd similar unui “posedat” care execută sub comanda unei “forțe străine”. Psihopatul deci nu
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
nuanțe de ocru și griuri rafinate, aureolînd totul Într-o lumină misterioasă, venită parcă de undeva din trecut, făcîndu-te să simți nostalgia unor vremuri de mult apuse. Umorul, uneori debordant, alteori discret, Împletit cu morala subînțeleasă, adesea mușcătoare, facilitează depășirea narațiunii simple și pătrunderea În domeniul expresiei simbolice. "Din mersul ... culorii ... strunită În tiparul rîsului blajin, s-au născut Întîmplările formei ... Din ea rînjesc moșnegi care mulg cocoși, rădăcini, muieri care nu vor mai fi și toate animalele adunate cu strădanie
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
expresie directă, chiar dacă nu unică a aceleiași viziuni despre lume și despre existență ce caracterizează în mod unitar și de neconfundat o cultură”. Miturile apar ca niște scenarii ale arhetipurilor prezentând teme și simboluri au compoziții de ansamblu: epopei, narațiuni, geneze, cosmogonii, teogonii. Pentru Mircea Eliade el este povestirea unei istorii sacre despre „un eveniment care a avut loc în timpul primordial, timpul fabulos al începuturilor”, adică mitul este „povestea unei faceri”. Mitul mioritic, tipic românesc, apare în balada Miorița
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
utilizarea corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile învățate; construirea corectă a unor enunțuri din punct de vedere sintactic; construirea unui monolog sau a unui dialog; descrierea unor obiecte, a unor tablouri din natură, a unor fenomene; construirea unor narațiuni simple; utilizarea expresivă a limbii; - - realizarea expresivității cu ajutorul semnelor de punctuație; aplicarea cunoștințelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă;) Competențe specifice la nivelul sintactic - alcătuirea unor propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind correct semnele ortografice și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
adverbe în prepoziții, a unor locuțiuni adverbiale în locuțiuni prepoziționale etc., construind enunțuri și ținând seama de trăsăturile caracteristice ale acestor părți de vorbire (poziția față de verb, regimul prepozițional, distribuția contextuală etc.), scrierea numeralelor, modificarea timpului sau a persoanei în narațiuni sau descrieri etc.; la nivel sintactic - modificarea funcțiilor, modificări ale structurii frazelor (contragere și expansiune), substituirea unor cuvinte sau construcții, modificarea topicii, restaurarea unui text dat prin restabilirea logicii acțiunilor și a punctuației. - Exerciții de completare vizează prin cerința lor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
fixează cunoașterea formelor și a construcțiilor corecte, transformarea este utilă pentru asigurarea funcționalității lor. De la structura inițială, la cea generată prin transformare, se poate ajunge prin mai multe tipuri de operații: - prin modificări structurale între elementele modelului (transformarea dialogului în narațiune, transformări ale formelor verbale: afirmativ - negativ, predicativenepredicativ etc.); - prin adiționare, cu ajutorul unui element de transformare, întotdeauna același, și prin expansiune; - prin reducere, care constă în substituția cu zero a unuia sau mai multor elemente; - prin generarea unei structuri noi, din
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
unui enunț dat. - Datorită capacității reduse de sintetizare fidelă a conținutului, se manifestă tendința de a substitui operația de rezumare a conținutului cu transcrierea textului. Operația de rezumare pune în evidență capacitatea slab dezvoltată de a transforma vorbirea direct în narațiune și insuficienta precizare a rolului categoriei persoanei în narațiune (tendința de a menține persoana I în rezumat). Proba nr. 2 - Comunicarea orală Scopul: Evaluarea capacităților de comunicare orală: ascultare, receptare, înțelegere, sintetizare, exprimare, motivare, argumentare, în calitate de emițător și de receptor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a conținutului, se manifestă tendința de a substitui operația de rezumare a conținutului cu transcrierea textului. Operația de rezumare pune în evidență capacitatea slab dezvoltată de a transforma vorbirea direct în narațiune și insuficienta precizare a rolului categoriei persoanei în narațiune (tendința de a menține persoana I în rezumat). Proba nr. 2 - Comunicarea orală Scopul: Evaluarea capacităților de comunicare orală: ascultare, receptare, înțelegere, sintetizare, exprimare, motivare, argumentare, în calitate de emițător și de receptor al mesajului oral; - Capacitatea slabă de activizare a vocabularului
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
care își construiesc publicul prin excludere (public "tematic") și cele care exclud un minim de categorii de cititori (public "generalist"). Această opoziție este confirmată de analiza titlurilor celor două articole: cel din Le Courrier picard este un simplu rezumat al narațiunii, în timp ce titlul din L'Équipe asociază rezumatul (subtitlul) unui titlu enigmatic ce deturnează cititorul în mod ludic către textul Bibliei, care povestește crearea lumii. Imitație ce nu are nici o intenție satirică, pentru că nu există nici o relație între frazele din Biblie
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ar fi "Fumatul interzis", sînt discursuri, ele formează o unitate completă, chiar dacă nu sînt constituite decît dintr-o singură frază. Discursurile, în calitate de unități trans-frastice, sînt supuse regulilor de organizare în vigoare într-un grup social determinat: reguli care guvernează o narațiune, un dialog, o argumentație etc.; reguli care se referă la planul textului (un fapt divers nu poate fi împărțit în același mod ca și o disertație sau un ghid de utilizare etc.), la lungimea enunțului etc. Discursul este orientat El
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
viitorul perifrastic. Resursele planului non-deictic sînt mult mai limitate în materie de paradigme: el utilizează mai ales prezentul, dar folosit cu o valoare non-deictică (de exemplu, proverbele sau definițiile) și în textele narative perfectul simplu, asociat cu imperfectul. În aceste narațiuni non-deictice nu poate fi vorba de un viitor adevărat, pentru că viitorul implică incertitudinea, se proiectează plecînd de la prezent; atunci cînd naratorul trebuie să arate că un fapt este posterior altuia, el recurge la un pseudo-viitor (pe care Benveniste îl numește
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
utilizată în mod izolat; ea trebuie să se sprijine pe un enunț la perfectul compus sau la perfectul simplu, sau chiar la prezent dacă este vorba de un prezent non-deictic (vezi infra 3). Două texte narative În fragmentul care urmează, narațiunea este la perfectul compus; este vorba, deci, de un text ambreiat, care nu introduce o ruptură față de situația de enunțare. Fapt perfect normal pentru un articol dintr-un cotidian regional care vizează să înscrie evenimentele în actualitatea cititorilor săi. Doi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
aceste texte nu conțin ambreiori: nici "eu", nici "tu", nici deictice de timp sau loc. Prezentul non-deictic este adesea utilizat pentru legendele fotografiilor sau titlurile de articole. O "aplatizare" a textului Folosirea prezentului non-deictic ca paradigmă de bază a unei narațiuni non-ambreiate prezintă totuși unele inconveniente: el provoacă un fel de "aplatizare" a textului, pentru că se pun la prezent toate formele, în loc să fie repartizate între forme aparținînd planului principal și planului secundar, așa cum se întîmplă cu imperfectul și perfectul simplu: Isprava
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]