8,780 matches
-
Într-adevăr, exista senzația că preoții sunt puțini și fără puteri prea mari; doar din aceste motive s-a putut ajunge la o negare atât de fermă. 7. RELIGIA GERMANICĂ ÎN EVUL MEDIU NORDICTC "7. RELIGIA GERMANICĂ ÎN EVUL MEDIU NORDIC" Dacă dorim să analizăm religia germanică În perioada medievală găsim informații sigure și abundente În lumea nordică, unde, datorită creștinării sale târzii, s-a reușit conservarea pe termen lung a tuturor trăsăturilor substanțiale ale vechii credințe; ea poate astfel să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
s-a putut ajunge la o negare atât de fermă. 7. RELIGIA GERMANICĂ ÎN EVUL MEDIU NORDICTC "7. RELIGIA GERMANICĂ ÎN EVUL MEDIU NORDIC" Dacă dorim să analizăm religia germanică În perioada medievală găsim informații sigure și abundente În lumea nordică, unde, datorită creștinării sale târzii, s-a reușit conservarea pe termen lung a tuturor trăsăturilor substanțiale ale vechii credințe; ea poate astfel să ne ofere, prin intermediul atestării sale mai recente, un cadru mult mai bogat și mai particularizat decât cel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
figurile divine individuale, este mai potrivit să examinăm structura generală a panteonului german medieval. Divinitățile majore - vom face abstracție pe moment de entitățile minore cum ar fi elfii, piticii și uriașii - sunt Împărțite În două grupuri fundamentale, Aesir (În limba nordică antică, áss) și Vanir (În limba nordică antică, vanr). Din primul grup fac parte, printre alții, Odin, Thorxe "Thor" și Tyrxe "Tyr", iar din cel de-al doilea, Njördhrxe "Njördhr", Freyrxe "Freyr" și Freyjaxe "Freyja". În faza actuală a universului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
examinăm structura generală a panteonului german medieval. Divinitățile majore - vom face abstracție pe moment de entitățile minore cum ar fi elfii, piticii și uriașii - sunt Împărțite În două grupuri fundamentale, Aesir (În limba nordică antică, áss) și Vanir (În limba nordică antică, vanr). Din primul grup fac parte, printre alții, Odin, Thorxe "Thor" și Tyrxe "Tyr", iar din cel de-al doilea, Njördhrxe "Njördhr", Freyrxe "Freyr" și Freyjaxe "Freyja". În faza actuală a universului, cele două grupuri coexistă pașnic, iar oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-i examinăm acum separat pe principalii exponenți ai panteonului. Din această analiză vor reieși În mod clar motivele structurării bipartite. Celxe "Cel" mai mare dintre zei este Odin, care este numit de mai multe ori „tată al tuturor” (În limba nordică antică alfoär, alfaär). Nu există nici un motiv pentru care să credem că acest element ar presupunerea cunoașterea unor elemente de cultură creștină, având În vedere că echivalentul etimologic precis se regăsește și În termenul irlandez vechi ollathir, „mare tată”, epitet
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
armatei războinicilor morți (numiți einherjar, „războinici ai duelului, trupe de elită”). Totuși, destinul care Îi așteaptă pe războinicii adunați În Walhalla nu este unul liniștit, pentru că Odin i-a adunat ca să fie alături de el În ziua Catastrofei Finale ( În limba nordică antică, Ragnarok, propriu-zis „destinul zeilor”, transformat apoi În Ragnarøkkr, „amurgul zeilor”), când forțele răului se vor arunca În luptă pentru a distruge zeii și ordinea cosmică guvernată de aceștia. Despre acest lucru, care va Începe cu o perioadă de depravare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Înseamnă că germanii nu practicau agricultura și se dedicau În totalitate activităților militare și paramilitare: lipsește deci În viața socială - sau este oricum redus la minim - aspectul fundamental al celei de-a treia funcții. Aceasta se va regăsi În lumea nordică medievală unde țăranii constituiau o clasă socială amplă și robustă; Însă aici, prima funcție - cea sacerdotală - este redusă la minim și foarte slab reliefată, astfel Încât simplificarea observată de Cezar corespunde unei simplificări diferite, dar analoage. A fost așadar marele merit
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
familie, unde femeia lăsată Însărcinată de el a născut un fiu numit Jarlxe "Jarl", „Nobil”. Un descendent al acestui Jarl a fost numit „tânărul Konr” (Konr ungrxe "Konr ungr") și a fost primul rege de pe pământ (konrungr Înseamnă În limba nordică antică chiar „rege”). Însă acest rege nu-și exercita funcția prin forța armelor, ci prin magie, reprezentând astfel un personaj al primei funcții. Avem astfel o reprezentare a tripartitismului social „crescut”, pe care Îl găsim și În India (și În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În indiană, kÌatrya-), clasa producătorilor (germanicul Karlxe "Karl", În indiană, vaișa-) și, adăugată, clasa populațiilor indigene Învinse și reduse la sclavie (germanicul Thrällxe "Thräll", În indiană, ș¿dra-). Întorcându-ne la panteonul germanic, trebuie să ne amintim că expansiunea populațiilor nordice, atât la est, cât și la vest, a avut drept consecință răspândirea cultului lui Thorrxe "Thorr" ca zeu războinic al popoarelor vikinge: pe lângă faptul că numele său apare În multe toponime, la Kiev, de exemplu, variagii i-au construit un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
renume, faimă”, cu sufixul -no-, despre care am mai vorbit În legătură cu Odin; este deci personificarea sau reprezentanta gloriei. Dar Meid (1957) preferă să o vadă ca pe o divinitate infernală, legându-i numele de termenul holda „daemonum turba”, din germana nordică veche. Tacitus (Germania, XLIII) amintește doi zei pe nume Alci: „La naharvali există o dumbravă sacră, În care se celebrează un vechi rit religios. Ritul este condus de un preot În veșminte de femeie; identificând apoi zeii cu divinități romane
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
că nu era folosit pentru comunicare, ci doar În scopuri magice și religioase. Pe de altă parte, dacă era Într-adevăr vorba despre rune, acesta nu puteau fi foarte vechi, pentru că germanii l-au preluat de la populațiile etrusce din Italia nordică cu doar un secol Înainte de Hristos. Trebuie să reținem așadar că, inițial, nu este vorba despre semne runice, ci despre pictograme, care s-au conservat În numeroase incizii. Oricum, este doar una dintre diferitele tehnici profetice folosite de germani; Tacitus
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
obiceiul jertfelor umane În lumea germanică din perioada antică a continuat până În epoca medievală, punându-i-se capăt abia În momentul În care morala creștină a fost adânc Înrădăcinată, făcând acest obicei inacceptabil. Este așadar firesc faptul că, În lumea nordică, jertfele umane au continuat până Într-o perioadă foarte târzie, Într-o formă publică și solemnă. Avem informații despre mari sacrificii Împlinite la Lejre, În Danemarca, la Skíringssalr, În zona de coastă. Și cunoaștem, mai ales datorită lui Adamxe "Adam
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Campanile) 611 1. Numele de „zeu” 611 2. Mitul originilor 612 3. „Interpretatio romana” a religiei germane antice: divinitățile majore 613 4. Spațiile sacre 615 5. Divinități antice „periferice”: mamele 617 6. Preoții 619 7. Religia germanică În evul mediu nordic 620 8. Analiza dumeziliană a religiei germanice. Zeii primei funcții 621 9. Zeul celei de-a doua funcții 627 10. Divinitățile minore 631 11. Știința profeției 635 12. Jertfa 636 Bibliografie 638 INDEX Index de divinități, personaje mitologice și eroi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unele publicații ale arheologului italian Emmanuel Anati ar putea furniza un cadru istoric al narațiunilor biblice. Săpăturile întreprinse la Sud de Negheb, în special în regiunea Har Karkom, au dat rezultate destul de interesante. Conform acestui arheolog, regiunea Negheb, adică partea nordică a pustiului Sinai, a fost locuită de milenii. Totuși așezările sunt foarte numeroase în timpul celui de-al treilea mileniu î.C. și se diminuează începând cu începutul mileniului al doilea î.C. (între 1950 și 1000 î.C.). În primul
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
și devenind conducătorul poporului german. Iar astăzi, păgînul care s-a răzbunat astfel a pornit pe calea împlinirii ultimei lui misiuni, cu mîinile șiroind de sînge și cu ochi sălbatici și reci ca gheața, ca să proclame proaspătul triumf al semizeilor nordici asupra divinității semite"32. Nu putem decît să ne cutremurăm în fața intuiției istorice a lui Iorga, care scria aceste rînduri cu cîteva zile doar înainte ca Hitler să lanseze convocarea Conferinței la vîrf de la Hossbach. Dată fiind dubla instabilitate, atît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Belgia s-au descurcat chiar mai bine. În Scandinavia, social-democrații au Învins detașat toate celelalte partide, obținând Între 38% și 41% În alegerile ținute Între 1945 și 1948 În Danemarca, Norvegia și Suedia. și totuși, cu excepția Marii Britanii și a țărilor nordice, „vechea stângă” a comuniștilor și socialiștilor n-a reușit niciodată să guverneze singură. În vestul Europei, balanța politică era controlată și adesea dominată de o nouă creatură politică: partidele creștin-democrate. Partidele catolice erau ceva obișnuit În Europa continentală, prosperând În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Adunarea Națională franceză refuzase propunerea de a constitui o armată europeană și, odată cu aceasta, orice idee a unei mai bune coordonări europene. Deși fuseseră Încheiate o serie de acorduri regionale după modelul statelor Beneluxului - de exemplu, În 1954, Piața Comună Nordică a Muncii În Scandinavia -, nu se Întrevedea nici un proiect mai ambițios. Partizanii cooperării europene nu se puteau lăuda decât cu Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, anunțată În primăvara anului 1955; dar aceasta - ca și Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Suedia sau cei irlandezi În Marea Britanie, acești oameni - majoritatea sub 25 de ani - proveneau din regiuni sărace, rurale sau montane. Cei mai mulți erau necalificați (sau au acceptat „decalificarea” pentru a găsi de lucru). Câștigurile lor În Germania sau În alte țări nordice au contribuit la susținerea economiilor regiunilor natale, chiar dacă plecarea lor a ușurat competiția locală pentru slujbe și locuințe. În 1973, banii expediați acasă de muncitorii din străinătate reprezentau 90% din câștigurile de export ale Turciei și 50% din câștigurile de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
adriatică lungă și ieftină) se cifrau, un deceniu mai târziu, la aproape 6,3 milioane pe an. Turismul de masă, după cum s-a mai spus, nu e foarte responsabil din punct de vedere ecologic, dar prezintă avantaje redistributive specifice. Cum nordicii prosperi se Îngrămădeau să viziteze zonele mediteraneene sărace, au apărut slujbe pentru muncitori În construcții, bucătari, chelneri, cameriste, șoferi de taxi, prostituate, portari, echipaje de Întreținere a aeroporturilor și așa mai departe. Pentru prima dată, muncitorii tineri și necalificați din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
conturat treptat. Sănătatea a fost un domeniu codaș: În Danemarca, asigurarea medicală universală a apărut abia În 1971, la douăzeci și trei de ani după ce Aneurin Bevan inaugurase Serviciul Național de Sănătate În Marea Britanie. Ceea ce părea din exterior un monolit nordic conținea, În realitate, diferențe naționale. Danemarca era cel mai puțin „scandinavă”. Nu numai că depindea de comerțul maritim pentru produsele alimentare (mai ales produse lactate și carne de porc), fiind astfel mai sensibilă la măsurile economice și manevrele politice din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
controla prețurile și salariile pe o piață a muncii volatilă. Măsuri de succes după criteriile britanice; după exigențele scandinave, relațiile sociale și performanța economică a Danemarcei au fost dintotdeauna problematice. Norvegia era cea mai mică și mai omogenă dintre societățile nordice (cu excepția Islandei). Era și cea mai afectată de război. Chiar Înainte de descoperirea zăcămintelor de petrol În apropierea coastei, Norvegia avea o situație aparte. Stat de graniță pentru Războiul Rece, obligată prin urmare la cheltuieli de apărare mult mai substanțiale decât
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de petrol În apropierea coastei, Norvegia avea o situație aparte. Stat de graniță pentru Războiul Rece, obligată prin urmare la cheltuieli de apărare mult mai substanțiale decât micuța Danemarcă sau Suedia neutră, Norvegia era și cea mai Întinsă dintre țările nordice, cu o populație de numai patru milioane presărată pe cel mai lung litoral european: 1.752 de kilometri. Multe dintre satele și orașele Îndepărtate sunt și azi complet dependente de pescuit. Social-democrat sau ba, guvernul de la Oslo trebuia să dedice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Suedia (alături de Finlanda) era una din cele patru mari economii ale lumii după criteriul puterii de cumpărare pe cap de locuitor (celelalte două fiind Statele Unite și Elveția). Scandinavii trăiau mai mult și mai bine decât majoritatea oamenilor de pe glob (țărănimea nordică izolată și sărăcită cu numai trei generații În urmă ar fi fost uimită să afle acest lucru). Serviciile sociale, educaționale, medicale, pensiile și asigurările erau fără egal În lume (față de SUA și chiar față de Elveția); la fel liniștea și confortul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
viața tihnită. La jumătatea anilor ’60, „Nordul Înghețat” al Europei avea deja un statut mitic: chiar dacă modelul social-democrat suedez nu putea fi reprodus cu ușurință În alte părți, el stârnea valuri de invidie și o admirație universală. Oricine cunoaște cultura nordică, de la Ibsen și Munch la Ingmar Bergman, va recunoaște un alt aspect al vieții scandinave: aplecarea spre introspecție și melancolie, traduse pe atunci, În percepția populară, ca predispoziție la depresie, alcoolism și sinucidere. În anii ’60 (dar și mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
doar 31,6% - , Însă nici În alte părți nu era foarte mare: În Franța, doar trei din cinci electori s-au obosit să voteze, iar În Olanda chiar mai puțini. Aderarea la Comunitatea Europeană a celor trei țări din „zona nordică” nu a pus probleme, nici nou-veniților, nici membrilor mai vechi. Irlanda era o țară săracă, dar mică, În timp ce Danemarca și Marea Britanie erau bogate, ceea ce Însemna un aport net pozitiv la bugetul comunitar. Ca și la următoarea rundă de extindere din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]