15,863 matches
-
neam de oameni lipit, prin tradiții, moravuri și limbă, de un petec de pământ, pe care, cu titluri netăgăduite, îl putem numi țara noastră. Între noi prin urmare si un soi de oameni împrăștiați pe toată fața pământului, a căror patrie sânt târgurile unde dobânda e mai mare, unde specula fără frâu găsește mai puține stavile, unde cuvântul omenie are mai puțin înțeles; între noi și o rasă cosmopolită, care la Viena e vieneză, la Paris pariziană, la Veneția venețiană și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
apoi un citat fals, pe care iată-l: Conservatori a ce? [î]i vom întreba. "Conservatori - ne răspund ei astăzi chiar prin cuvintele din "Timpul" - con servatori ai acelor privilegie pe care ni le garantează nouă, și numai nouă, debilitarea patriei comune, reducerea României independinte la starea umilită de Moldova și de Țara Romînească! " După acest citat fals, care nicicând n-a fost scris în "Timpul", necum astăzi, urmează apoi trei coloane de acuzări de înaltă trădare pe care nu le
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
românește, nu vor priimi în școale și sinagoge limba romîneascî ― în sinagoge, de nu pentru partea strict rituală, cel puțin pentru predici - nu vor putea fi considerați ca români. Dar pretinși români cari [î]ncep activitatea lor de fii ai patriei prin a denunța și calomnia patria lor și prin a-i impune condiții internaționale de existență, sau neexistență asemenea români nu admitem noi și nu-i admite nimeni. Orice s-ar zice așadar, uneltirile Alianței pe lângă Congres constituie din partea membrilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și sinagoge limba romîneascî ― în sinagoge, de nu pentru partea strict rituală, cel puțin pentru predici - nu vor putea fi considerați ca români. Dar pretinși români cari [î]ncep activitatea lor de fii ai patriei prin a denunța și calomnia patria lor și prin a-i impune condiții internaționale de existență, sau neexistență asemenea români nu admitem noi și nu-i admite nimeni. Orice s-ar zice așadar, uneltirile Alianței pe lângă Congres constituie din partea membrilor pământeni ai acelei Alianțe un act
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de o parte, libertățile pe de alta, ei totuși n-au nici o altă știință, nici o altă avere, nici un alt merit decât pe acela de a se gera în reprezentanții acestor idei și de a juca când rolul de "mîntuitori ai patriei", adecă de trădători de noapte și vânzători de domnie, când pe acela de victime ale libertății și naționalității. Noi din parte-ne susținem teoria că cine nu știe nimic nu are nimic, nu muncește nimic, nu e nici patriot, nici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al intervențiunii străine, al dezaprobării străinătății, căci nu-i mai crede nimeni în țară, nimeni în străinătate chiar. Timpul amenințărilor a trecut ș-ar trebui să fi trecut și timpul acelora cari s-au servit de ele contra propriei lor patrii, pentru a o intimida și a o face să se arunce în prăpastie. [10 octombrie 1879] ["ÎN SENAT A ÎNCEPUT IERI... "] În Senat a început ieri discuțiunea proiectului de revizuire adoptat cu aproape unanimitate de Adunarea deputaților. Victoria politică a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în țara aceasta, încît îndărătul răscumpărării s-ascunde, după chiar opinia d-lui Dim. Sturza, propuitorul, un dezastru financiar. [31 octombrie 1879] DESPOT VODĂ DRAMĂ ÎN CINCI ACTE DE VASILE ALEXANDRI Puțini, și anume aceia cari se ocupă cu istoria patriei știau povestea romantică a lui Iacob Eraclid Despot, a unui aventurar atât de fin încît a fost în stare să facă pe un om serios precum era Carol V, împăratul, să-i întărească un arbore genealogic al cărui începători sânt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în țara aceasta, încît îndărătul răscumpărării s-ascunde, după chiar opinia d-lui Dim. Sturza, propuitorul, un dezastru financiar. [31 octombrie 1879] DESPOT VODĂ DRAMĂ ÎN CINCI ACTE DE VASILE ALEXANDRI Puțini, și anume aceia cari se ocupă cu istoria patriei știau povestea romantică a lui Iacob Eraclid Despot, a unui aventurar atât de fin încît a fost în stare să facă pe un om serios precum era Carol V, împăratul, să-i întărească un arbore genealogic al cărui începători sânt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ascultătoare, mai ales o afacere de milioane ca răscumpărarea să nu treacă. În zilele trecute, în tabăra roșilor era mare revoltă. Finanțiarii specialiști ai coteriei, oameni ce, după a lor părere, sânt chemați pe lume ca să pună la cale finanțele patriei, să răsculaseră în contra elementelor neradicale din minister, cerând mazilirea acestora; afară de acestea, onor. Finanțiari cereau ca, împreună cu portofoliele ce ar fi rămas fără titulari în urma purificării cabinetului, să li se dea pe mână afacerea răscumpărării. D. Brătianu a încercat fără
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Presei", scris la 30 aprilie anul curent. București, 30 aprilie Citind cineva jurnalul "Romînul" și unicul lui satelit, "Telegraful", nu vede decât declamațiuni și iarăși declamațiuni patriotice, apoteozând independința țărei ca operă gratuită a acestui guvern, care a binemeritat de la patrie, și intonând pe coarde melodioase gloria pe care zic că, întocmai unor prestidigitatori, ar fi făcut-o să reușească mai radiantă decât în cele mai militare timpuri ale bravei Românii. Acesta este și acesta a fost totdeauna diapazonul de care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Te Deum; că ei ar putea să aibă o înrîurire și o acțiune în conducerea destinatelor statului, întrunindu-se cu adevărații bărbați liberali și întărind astfel și mai mult liga oamenilor de stat ce au de deviză: Munca și meritul, patria și libertățile publice. Vericari ar fi însă conduita politică ce vor ține în viitor acești câțiva tineri, atât de abuzați de către radicali, domnii alegători trebuie, prin atitudinea lor, să facă justiție cu acești oameni ce au crezut că pot a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Brătianu? În străinătate promitea tot. În țară jura a nu da nimic. Chiar amicii actuali ai roșilor nu tăinuiau deloc resentimentele lor față cu această politică de duplicitate bizantină, de vecinic neadevăr, de subterfugii nedemne, a căror țintă pretextată era Patria, al căror scop real însă era de a fi în două luntre, de-a nu pierde popularitatea pe de o parte, sprijinul pe care li-l dau interesele străine pe de altă parte. În chestiunea drumurilor de fier același lucru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și ai cărui mașini votatoare sânt pururea gata de-a zice "da" la toate monstruozitățile financiare și juridice pe cari le-ar naște patronii lor ce țin traista cu grăunțe, chiar daca acele monstruosități ar avea de scop aservirea și umilirea patriei lor. Daca partidul conservator n-are mania de a căuta popularitate, de a face făgăduințe goale de scădere de biruri, de a linguși patimele rele, de a abuza în folosul partidului de idealele naționale, el pe de altă parte n-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Petru. Unul din deputațiune a mai adresat Papei următoarele cuvinte: Venim, Preasfinte Părinte, pentru a vă ruga, în numele tuturor compatrioților, ca să întrebuințați în folosul lor puterea cea nemărginită care se zice că o aveți asupra pământului. Cunoașteți, Preasfinte Părinte, stârpiciunea patriei voastre, ai căreia locuitori abia pot trăi o jumătate de an din grânele ce le seceră; știți asemenea că cealaltă jumătate trebuie să mănânce castane. Dăruiți dar țării fertilitatea care-i lipsește și faceți, în vederea onorii ce-o are Preasfinția
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
naht și, fiindcă birurile nu se pot spori în infinit, de aceea dumnealui inventează necesitatea unei "bănci de fițuici" pentru a scoate creștinilor toată moneta metalică și a o-nlocui cu hârtie. Acea întreprindere proiectată nu e deloc productivă pentru patrie, dar, în înlănțuirea actelor menite de a-l ținea la putere, e poate cel mai mare. Această întreprindere, o spunem verde, e răsboiul, un nou război contra cine știe cui. Poate dacă am pune în legătura logică podul de peste Dunăre cu "banca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mulțumit talentelor ovreiești; tocmai pe acest teren dibăcia versatilă și ascuțimea spiritului evreiesc au aflat un câmp fertil. Dar și aci rezultatul are două tăișuri. Boerne cel dintâi a introdus în jurnalistica noastră acel ton propriu și nerușinat care critică patria așa, ca de din afară, fără tăișuri un fel de respect, ca și când batjocura Germaniei n-ar împunge în. adâncul inimei pe oricare german. Preocupați parcă de [o] mulțime de treburi, se vâră ca nenorocirea mereu înainte și nu se sfiesc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
367). "Străvechiul nostru timp german îl răpi la admirare pe inamicul Tacit însuși: acel timp însă e pentru acest cetățean al statului german" o stafie îngrozitoare a evului de mijloc" (329). D. Graetz declară verde că nu consideră Germania ca patrie a sa; pe Gabriel Riesser îl descrie ca remarcabil exemplu al unui evreu "care s-au contopit cu totul în întîmplătoarea sa Patrie" și adaogă apoi cu oarecare scoborîre: "Riesser împărtășea îngustimea spiritului german, acea beată credulitate, [Prezumpțiunea pedantică și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o stafie îngrozitoare a evului de mijloc" (329). D. Graetz declară verde că nu consideră Germania ca patrie a sa; pe Gabriel Riesser îl descrie ca remarcabil exemplu al unui evreu "care s-au contopit cu totul în întîmplătoarea sa Patrie" și adaogă apoi cu oarecare scoborîre: "Riesser împărtășea îngustimea spiritului german, acea beată credulitate, [Prezumpțiunea pedantică și sfiala de orice faptă repede" (471). D. Graeiz e într-adevăr atât de bun, precum o și relevează în scrisoarea sa, de-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
plăcerea asta, căci ni se declară în mod espres că Boerne nu era deloc german, ci evreu. Întreb: poate să treacă de german un om care cugetă și scrie astfel? Nu, d. Graetz e un venetic pe pământul "întîmplătoarei sale patrii", un oriental care nici pricepe poporul nostru, nici voiește să-l priceapă; el n-are nimic comun cu noi decât dreptul nostru de cetățenie și nu se servă de limba noastră maternă decât... spre a ne batjocori. Când oameni de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
centrul statului nostru și al culturei noastre cuprinde în sine pe lângă o seamă de oameni onorabili și buni patrioți și o ceată de orientali pur sang, precum am descris pe unul mai deunăzi, apoi un roi de gazetari internaționali fără de patrie, apoi câțiva potentați bănoși cosmopoliți - căci casa Rotchschild cu toate câte se țin de ea nu va susține nimenea că e germană - și în fine unele elemente de-a dreptul stricăcioase societății, elemente despre semnificațiunea cărora ne dă dovezi jargonul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
popor creștin. Pentru a răspândi religia aceasta între păgâni strămoșii noștri au vărsat râuri de sânge, pentru a o dezvolta și forma au suferit și luptat ca martiri și eroi. La orice pas pe care-l fac în cunoașterea istoriei patriei mă conving din ce în ce mai mult cât de adânc a concrescut creștinismul în orice fibră a națiunii noastre; necredința chiar, daca nu degenerează în persiflaj frivol, nu e-n stare a părăsi cu totul terenul creștinismului. Idei creștine vivifică arta și știința
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din Siberia; oricare rasă care se crede apăsată și care ar fi formulat cereri în contra guvernului legitim, spre a-l sili la concesii prin intervenție străină, ar fi fost tratată de statele respective cu pedepsele cari se aplică trădătorilor de patrie. Era deci evident că art. 44 nu putea să fie ceea ce semăna a fi, nu putea să fie o teorie juridică aprobată de puterile semnatoare, ci, redus la proporțiile lui naturale, era un pretext, nu o cauză de intervențiune sau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
n-o au ș-o pricepere pe care natura n-au voit să le-o deie. Murind în Italia, sărac și părăsit, rămășițele lui dorm în pământul din care au pornit începătura neamului nostru, cenușa sa n-au sfințit pământul patriei, ci e pe veci amestecată {EminescuOpX 442} cu aceea a sărăcimii din Palermo. Cu limbă de moarte însă și-a lăsat manuscriptele sale d-lui Ioan Ghica, și astăzi, după un pătrar de veac din ziua morții lui, Societatea Academică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se deosebește de cea de la cazarmă. Un erou zelos asudă în fața scenei în agonia ceasurilor din urmă; iar tovarășii lui de luptă, chip și seamă, pe cari el îi conjură cu limbă de moarte să-l răzbune și să scape patria de vrăjmași, voinicii lui, stă drepți la linie, fără să-l asculte, și se gîndesc: unul că s-apropie Sfântul Dumitru, altul că n-are palton ori că s-a rupt ghetele, altul că n-a plătit abonamentul la birt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de vreme ce nu-i înțelegea adevăratele motivații. Anume, se pretindea că ordonase să fie puși în libertate 12.000 de prizonieri polonezi, luați, probabil, în timpul luptelor cu insurgenții comândați de Tadeusz Kosciuszko, si care au putut, astfel, să se întoarcă în patria lor. Dând frâu dorinței de a vedea Rusia separată, total, de partenerii săi la împărțirile Poloniei, otomanii erau tentați să creadă că scopul tarului era "d'obliger par là leș deux autres Cours Co-partageantes à suivre son Exemple, de relever
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]