8,756 matches
-
dălți, răzători, găuri În lame, așchii etc.), de resturile de animale vânate (elefanți, rinoceri, cerbi, gazele etc.) și, ceea ce contează cel mai mult, de resturile umane. În Orientul Mijlociu sunt atestate, prin Înregistrarea scheletelor sau a părților acestora, habitate umane (În peșteră) În Palestina, Siria, pe coasta libaneză și În Kurdistanul irakian. În ceea ce privește Kurdistanul irakian, pământul mesopotamian propriu-zis, trebuie amintite șapte schelete descoperite În peștera din Șanidar, datate Între 60 000 și 40 000 Î.Hr. Reiese de aici că obiceiul de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de resturile umane. În Orientul Mijlociu sunt atestate, prin Înregistrarea scheletelor sau a părților acestora, habitate umane (În peșteră) În Palestina, Siria, pe coasta libaneză și În Kurdistanul irakian. În ceea ce privește Kurdistanul irakian, pământul mesopotamian propriu-zis, trebuie amintite șapte schelete descoperite În peștera din Șanidar, datate Între 60 000 și 40 000 Î.Hr. Reiese de aici că obiceiul de a Înhuma cadavre În peșteri era foarte răspândit În Paleoliticul mijlociu. În jurul anului 60 000 Î.Hr. acesta este atestat și În Europa
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
coasta libaneză și În Kurdistanul irakian. În ceea ce privește Kurdistanul irakian, pământul mesopotamian propriu-zis, trebuie amintite șapte schelete descoperite În peștera din Șanidar, datate Între 60 000 și 40 000 Î.Hr. Reiese de aici că obiceiul de a Înhuma cadavre În peșteri era foarte răspândit În Paleoliticul mijlociu. În jurul anului 60 000 Î.Hr. acesta este atestat și În Europa Occidentală, În zonele de la nord de Mareaxe "Marea" Neagră și Marea Caspică, până În Uzbekistan și Rusia Meridională, și, pornind de pe coastele occidentale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
acesta este atestat și În Europa Occidentală, În zonele de la nord de Mareaxe "Marea" Neagră și Marea Caspică, până În Uzbekistan și Rusia Meridională, și, pornind de pe coastele occidentale ale Africii de Nord, până În Asia Centrală. Semnificația religioasă a Înhumării cadavrelor În peșteri este pentru noi extraordinară și poate fi ilustrată cu următoarele cuvinte ale lui D. Kirkbride: Se pare că acești oameni au conștientizat pentru prima oară ideea de moarte și s-au preocupat să păstreze măcar o parte dintre morții lor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pare că acești oameni au conștientizat pentru prima oară ideea de moarte și s-au preocupat să păstreze măcar o parte dintre morții lor aproape de locuința familiei. În timpul subdiviziunii musteriene a paleoliticului mijlociu, (...) această practică a Înhumării unor defuncți În interiorul peșterilor este destul de obișnuită (...). Oricât de diferite ar fi evoluțiile, toate speciile umane care au trăit În cultura musteriană arată respect și grijă pentru unii dintre morții lor, fapt ce relevă o conștiință complexă și credința În viața post mortem. Defuncții
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ale râului Hubur (cf. En¿ma eliș, I, 133), pe care trebuiau să-l traverseze apelând la un barcagiu (pe nume ¾umut-tabal); soseau Într-un final la hotarul infernului unde erau introduși În infernul propriu-zis. Infernul este imaginat ca o peșteră imensă, unde domnesc Întunericul, liniștea, praful și noroiul. Morții sau spiritele lor (edimmu/eÚemmu) au parte de o existență tristă, Întunecată, fără nici o bucurie; sunt adunați ca păsările de noapte În Încăperile peșterii infernale; mănâncă noroi și beau apă stătută
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
infernul propriu-zis. Infernul este imaginat ca o peșteră imensă, unde domnesc Întunericul, liniștea, praful și noroiul. Morții sau spiritele lor (edimmu/eÚemmu) au parte de o existență tristă, Întunecată, fără nici o bucurie; sunt adunați ca păsările de noapte În Încăperile peșterii infernale; mănâncă noroi și beau apă stătută. Morții care s-au purtat bine În viață sunt tratați mai bine decât cei răi (de exemplu, au parte de apă mai bună); regii și cei puternici sunt tratați mai bine decât muritorii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care presupunea prostituția sacră, s-a suprapus peste un cult local al populației elim și, mai târziu, a fost receptată de greci și de romani În figura Afroditei/Venerei Ericina. În apropiere de Palermo exista un sanctuar amenajat Într-o peșteră (Grotta Regina), loc ce se bucura de venerația specială a oamenilor mării, care au lăsat pe pereți numeroase grafii cu dedicații pentru Shadrafaxe "Shadrafa" și, poate, pentru Isisxe "Isis". În Sardinia, În afară de Baal Hammon, Tanitxe "Tanit", Melqart, Astarte și Baal
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
anterior intrării coarnelor duble În insulă. Considerată și ea ca avându-și originea În Orientul Apropiat, forjată În plumb, bronz, argint și câteodată În aur, securea cu două tăișuri este larg răspândită ca ofrandă sau dar votiv În depozitele din peșterile cretane, dar apare și fixată pe socluri de piatră. Mareaxe "Marea" cantitate a acestor obiecte dusese În trecut la o asociere sugestivă a securilor cu două tăișuri cu miticul „labirint” cretan, care, din acest motiv, a fost interpretat ca „Palatul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
insulei. Într-adevăr, dansatoare sunt reprezentate pe frescele palatelor din Cnossos și Thera, pe sigilii, pe o farfurie de ceramică de Kamares 1 descoperită la Phaistos, după cum tot dansatoare sunt reproduse Într-o compoziție plastică din teracotă de la Palaikastro. a) Peșteri, munți și palate Odată admis faptul că labirintul era o grotă artificială destinată ceremoniilor religioase, poate o cavernă situată Într-un munte al insulei Creta, așa cum transmite o tradiție ajunsă până la Etymologicum Magnum, prezența unui număr relevant de ofrande votive
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
religioase, poate o cavernă situată Într-un munte al insulei Creta, așa cum transmite o tradiție ajunsă până la Etymologicum Magnum, prezența unui număr relevant de ofrande votive și de resturi de sacrificii a permis identificarea ca locuri de cult a numeroase peșteri ale insulei. Această utilizare a lor poate fi, În unele cazuri, Împinsă până În neolitic. Grota din Scotino, În apropiere de Cnossos, a restituit, În afară de o secure cu două tăișuri, niște figuri În bronz și unele imagini gravate pe pereți, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sigilii. Când mai apoi a fost individualizată grota din Amnisos, iar când pe o tăbliță miceniană găsită la Cnossos (KN Gg 705) s-a citit că destinatara unei ofrande de miere era aminiso ereutija, „Ilitiaxe "Ilitia" din Amnisos”, În această peșteră a fost recunoscută În mod inevitabil caverna din Ilitia, În greacă Eileithyiexe "Eileithyie", pe care Odiseea (XIX, 188) o situa chiar la Amnisos. Dacă apoi Ilitia greacă era protectoare a femeilor În momentul nașterii, această grotă trebuie să fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Eileithyie", pe care Odiseea (XIX, 188) o situa chiar la Amnisos. Dacă apoi Ilitia greacă era protectoare a femeilor În momentul nașterii, această grotă trebuie să fi fost sediul unui cult menit să favorizeze fertilitatea feminină. Oricum, este improbabil ca peșterile să fi fost rezervate cultului unei unice figuri divine sau al unei singure ființe supraumane. Dacă identificarea destinatarilor unor sanctuare ridicate pe Înălțimile munților este problematică, funcția lor cultuală a apărut ca indiscutabilă. Este vorba despre temena, un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de pe Înălțimi, cele din grote și cele despre care se credea că ar fi fost celebrate În palate și În casele private. Este o legătură Întemeiată pe ipoteza, de altfel plauzibilă, a unei vechimi mai mari a Înălțimilor și a peșterilor ca sedii ale unui cult care s-a păstrat apoi În mai recentele capele domestice și palatine, care erau, poate, destinate unui cult privat. Acestora le-a fost câteodată atribuit și un „nume”, mulțumită prezenței unor obiecte sau ornamente specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
stăpânul”, rolul său religios rămâne Încă neclar și nici nu este cu putință să fie dedus cu certitudine din confruntarea cu situația contemporană din Orientul Mijlociu sau din Egipt, unde suveranul era soțul divinității sau divinitatea Însăși. b) Sacrificiul Prezența În peșteri a oaselor de animale cu evidente urme de ardere, cenușa găsită În sanctuarele de pe culmi, reprezentările de ofrande pe sigilii, așa cum este explicita scenă de pe sarcofagul de la Hagia Triada, nu lasă loc de Îndoială În ceea ce privește practica sacrificiilor sângeroase În Creta
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Creta. Dar orice interpretare rămâne ipotetică și nu putem decât să recunoaștem spațiul mare atribuit figurilor feminine. Este posibilă doar o descriere tipologică ce permite clasificarea unei „Stăpâne a palatului”, a unei „Stăpâne a culmilor” și a unei „Stăpâne a peșterilor”. Acestea din urmă pot eventual să răspundă morfologiei „Stăpânei animalelor”, dar să căutăm În ele semnele premergătoare ale Artemisei grecești, numită În mod explicit astfel În Iliada (XXI, 470-471), riscă să fie o inițiativă nepotrivită care, de altfel, pierde din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
interese speculative și religioase, Porphyrios este exeget al miturilor homerice și, În general, al scenariilor mitico-rituale ale diferitelor contexte grecești și orientale cu rol cosmozofic (speculație asupra structurii Întregului) și antropozofic (evenimentul coborârii și urcării sufletului divin) În tratatul Despre peștera nimfelor. Atent la valorile acelei bios pitagoreice (Viața lui Pitagora), este foarte interesat de practicile teurgice și de revelațiile oraculare. În Filozofia dedusă din oracole el propune pentru acestea o exegeză În sens teozofic (Eusebiu, Praeparatio evangelica, IV, 6, 3
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
107 25. Egiptul se deschide lumii 108 Bibliografie 111 Religia Mesopotamiei (Luigi Cagni) 113 1. Primele mărturii: din paleoliticul mijlociu până la sfârșitul calcoliticului 113 1. Credințele oamenilor din Mesopotamia În paleoliticul mijlociu (cca 120 000-35 000 Î.Hr.): Înhumarea În peșteri 113 2. Aspecte al vieții religioase În Mesopotamia În timpul neoliticului (9 000-5 500 Î. Hr) 114 3. Religia mesopotamiană În timpul calcoliticului (cca 5 500-3 000 Î.Hr.) 115 2. Sumerienii, semiții Și alte popoare, autori ai civilizației calcolitice În Mesopotamia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
trei de pripeale glorifică în scurte versete principalele sărbători, precum și pe unii sfinți; de exemplu, La Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos: „Veniți, împreună cu cetele îngerești, să cântăm slavă celui dintru înălțime, lui Dumnezeu, zicând: Celui ce s-a născut în peșteră.” Cunoscute până în prezent în douăzeci și cinci de manuscrise slavone copiate în țară și în străinătate, din secolul al XV-lea până în al XVII-lea, acestea au fost incluse în cărți tipărite, mai întâi în Sbornicul lui Bozidar Vuković, apărut la Veneția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287003_a_288332]
-
poate face o mașină și (țelurile) pe care se străduie sufletul omenesc să le atingă". Sau: " Este nevoie de o metodă istorică (de interpretare a prezentului). Noi nu zugrăvim sufletul animalelor mai bine decît au făcut-o autorii picturilor din peștera Altamira. Nu le sîntem superiori din punct de vedere moral creștinilor din catacombe. Și nici mai disciplinați decît romanii, așa cum nici orașele noastre nu sînt superioare cetăților grecești. Metoda istorică este necesară ca să ne dăm seama de faptul că Rusia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rămâne altul”), în ciuda captivității în generalitatea rituală a vieții, erosului, regresiei spre stingere. Dominantă e acum o lirică intimistă, cu tot mai frecvente, în vădită descendență bacoviană, ricanări sardonice pentru degradarea în alcoolism sordid: „Și iar paharul dus, îngropat/ în peștera cu dinții mei la gură/ și brațul asudat al celuilalt/ pe umerii tăi ca pe o căzătură”. Amar reflexive - dominantă e frica de moarte pendulând între paroxism și amânare - sau irigate intermitent de eros târziu, Poeme lasă la vedere frecventarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
Dans l'immense fuite du temps) qui nous semble représentatif, fragment accompagné par quelques versions en français qui font pârtie de notre corpus : Poate a pierit sub stânci. Poate s-a cufundat în pământ. În zadar i-aștept veștile, numai peșteri răsună, pâraie se cer în adânc. (În marea trecere) (Blaga, 2010 : 106) Peut-être a-t-elle péri sous leș roches. Peut-être a-t-elle plongé dans la terre. C'est en vain que j'attends de șes messages, seules leș grottes résonnent, leș ruisseaux
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
chapitre comme une mauvaise interprétation. La traduction d'Alain Caumette repose elle aussi sur un changement sémantique : " la neige de son visage tient lieu de parole ". Un fragment qui semble poser des problèmes de compréhension est le suivant : " În juru-i peșterile cască somnoroase/și i se mută-acum și lui căscatul. " " Autour bâillent leș grottes somnolentes/et Pan sent la même torpeur. " (Pan/Pan) (Miclău, 1978 : 201) ; " Autour de lui leș grottes bâillent, somnolentes/et lui passent aussi le bâillement. " (Pan) (Drăgănescu-Vericeanu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
a revoluționat expunerea muzeală (diorama este reprezentarea spațială a unei porțiuni de peisaj, în care se expun în muzeze animale împăiate, manechine etc.); a inițiat cercetări în biologia marină; Emil Racoviță este creatorul biospeologiei (1907), știința care studiază viața din peșteri; a înființat primul Institut de Speologie din lume (Cluj, 1920); George Emil Palade este specialist în biologia celulară; din 1946 a lucrat la universități prestigioase din S.U.A.; este singurul laureat de origine română al Premiului Nobel; în 1974 a primit
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
sacre pentru hinduism: Orașul Benares de pe malul fluviului Gange; Locuri sacre pentru budism: Orașe din India unde a trăit Buddha; În România se fac pelerinaje la mănăstirile din nordul Moldovei (Putna, Moldovița, Sucevița, Voroneț etc.), din Oltenia (Tismana, Cozia), la Peștera Sfântul Andrei din Dobrogea etc. Pelerinajul la Mecca Unul dintre cei cinci stâlpi ai religiei musulmane este pelerinajul la Mecca unde se află Kaaba („casa lui Allah”), o clădire cubică, cu un etaj, care se crede că a fost construită
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]