9,077 matches
-
Lacul Dinozaurilor", "Lacul Nautilus", denumite după cultura, imaginația și pasiunile speologilor. Apa lacurilor, după cum au arătat analizele hidrochimice, are un conținut bogat de săruri minerale, care au un efect curativ asupra organismului uman. Încă o curiozitate încă incomplet explicată a peșterii este și faptul ca fiecare sală și galerie subterană este captușită cu argile fine de diverse nuanțe de culori, datorate mineralizării aleatorii : verde, albastru, roșu, negru, alb... Speologii amatori au plămădit pe anumite trasee subterane, stranii figurine din argilă, care
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
datorate mineralizării aleatorii : verde, albastru, roșu, negru, alb... Speologii amatori au plămădit pe anumite trasee subterane, stranii figurine din argilă, care folosesc drept indicatoare ingenioase spre diferite săli și labirinturi interesante pentru vizite. Când bate vântul afară, circulația aerului din peșteră este accelerată, iar când acesta încetează, particulele fine se depun și aerul devine atunci mai curat în peșteră decât afară. Această calitate, însoțită de frumusețea și specificul spațiului carstic, constituie un avantaj pentru valoarea potențialului turistic al peșterii. După geneza
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
din argilă, care folosesc drept indicatoare ingenioase spre diferite săli și labirinturi interesante pentru vizite. Când bate vântul afară, circulația aerului din peșteră este accelerată, iar când acesta încetează, particulele fine se depun și aerul devine atunci mai curat în peșteră decât afară. Această calitate, însoțită de frumusețea și specificul spațiului carstic, constituie un avantaj pentru valoarea potențialului turistic al peșterii. După geneza sa, peștera Emil Racoviță se datorează eroziunii de dizolvare (coroziune), tipul rețelelor ei fiind determinat de regimul de
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
aerului din peșteră este accelerată, iar când acesta încetează, particulele fine se depun și aerul devine atunci mai curat în peșteră decât afară. Această calitate, însoțită de frumusețea și specificul spațiului carstic, constituie un avantaj pentru valoarea potențialului turistic al peșterii. După geneza sa, peștera Emil Racoviță se datorează eroziunii de dizolvare (coroziune), tipul rețelelor ei fiind determinat de regimul de curgere al apei în subteran, un rol secundar avându-l prăbușirile și sedimentarea speleală. O asemenea proveniență o au cele
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
accelerată, iar când acesta încetează, particulele fine se depun și aerul devine atunci mai curat în peșteră decât afară. Această calitate, însoțită de frumusețea și specificul spațiului carstic, constituie un avantaj pentru valoarea potențialului turistic al peșterii. După geneza sa, peștera Emil Racoviță se datorează eroziunii de dizolvare (coroziune), tipul rețelelor ei fiind determinat de regimul de curgere al apei în subteran, un rol secundar avându-l prăbușirile și sedimentarea speleală. O asemenea proveniență o au cele mai importante și variate
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
Emil Racoviță se datorează eroziunii de dizolvare (coroziune), tipul rețelelor ei fiind determinat de regimul de curgere al apei în subteran, un rol secundar avându-l prăbușirile și sedimentarea speleală. O asemenea proveniență o au cele mai importante și variate peșteri din lume. Dimensiunile (dezvoltarea) rețelei speologice depășind 50 km fac ca peștera, în conformitate cu clasificația adoptată, să fie considerată foarte mare sau chiar gigantică. Peștera se află la adîncimea de la 5 pînă la 50 m, distanța între punctele extreme ale rețelei
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
determinat de regimul de curgere al apei în subteran, un rol secundar avându-l prăbușirile și sedimentarea speleală. O asemenea proveniență o au cele mai importante și variate peșteri din lume. Dimensiunile (dezvoltarea) rețelei speologice depășind 50 km fac ca peștera, în conformitate cu clasificația adoptată, să fie considerată foarte mare sau chiar gigantică. Peștera se află la adîncimea de la 5 pînă la 50 m, distanța între punctele extreme ale rețelei speologice depășește 1250 m. Inițial deschiderea peșterii a apărut în pereții carierei
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
avându-l prăbușirile și sedimentarea speleală. O asemenea proveniență o au cele mai importante și variate peșteri din lume. Dimensiunile (dezvoltarea) rețelei speologice depășind 50 km fac ca peștera, în conformitate cu clasificația adoptată, să fie considerată foarte mare sau chiar gigantică. Peștera se află la adîncimea de la 5 pînă la 50 m, distanța între punctele extreme ale rețelei speologice depășește 1250 m. Inițial deschiderea peșterii a apărut în pereții carierei datorită exploatării zăcămîntului de gips, ulterior a fost amenajată o intrare artificială
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
depășind 50 km fac ca peștera, în conformitate cu clasificația adoptată, să fie considerată foarte mare sau chiar gigantică. Peștera se află la adîncimea de la 5 pînă la 50 m, distanța între punctele extreme ale rețelei speologice depășește 1250 m. Inițial deschiderea peșterii a apărut în pereții carierei datorită exploatării zăcămîntului de gips, ulterior a fost amenajată o intrare artificială. Din punct de vedere al direcției generale de dezvoltare, rețeaua speologică este orizontată pe plan vertical și are două direcții preferențiale în plan
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
și 290-310° NV) determinate de factorul tectonic - poziția rețelei tridimensionale a litoclazelor, respectiv fisurilor și diaclazelor care afectează stratul carstificabil. este protejată prin „Legea Nr. 1538-13” din 25 iunie 1998 privind fondul ariilor protejate de stat. În imediata apropiere a peșterii își desfășoară activitatea extractivă compania germană Knauf.
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
(monument al naturii numit și "Peștera Ghiocelu") este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic) și, face parte din complexul carstic al Cheilor Bicazului. Este situată în județul Neamț pe teritoriul administrativ al comunei Bicazu
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
află spre la limita vestică a județului Neamț cu județul Harghita în Munții Hășmaș, pe partea stângă a apei Bicazului - în apropierea porțiunii din drumului național DN12C care leagă localitatea Bicazu Ardelean de Lacu Roșu prin "Cheile Bicazului". Acesul spre peștera se face din dreptul carierei de calcar Surduc, la un sfert de km de intrarea în rezervația Cheile Șugăului. Rezervația naturală cu o suprafață de 0,10 hectare, face parte din situl Natura 2000 "Cheile Șugăului - Munticelu" și reprezintă o
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
nord. Stalactitele fistulare, formează aici uneori adevărate „ploi de macaroane”. Un lac mic ce este căptușit cu calcit spongios, se află în partea de sud într-un diverticul. Se pot identifica într-un alt diverticul și câteva oase ale ursului peșterilor, printre care și cel al unui femur încastrat într-o stalagmită. Fauna de chiroptere care hibernează aici este formată 4 specii de lilieci, toate fiind specii de interes comunitar care necesită o protecție strictă. Arealul este permanent accesibil și vizitarea
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
lilieci, toate fiind specii de interes comunitar care necesită o protecție strictă. Arealul este permanent accesibil și vizitarea lui nu necesită echipament special. Nefiind electrificată, necesită totuși procurarea unor surse personale de lumină. În apropiere pe "Șaua Glodului" se găsește "Peștera Tunel", care traversează stânca pentru a ieși în rezervația "Cheile Șugăului". Dezvoltarea sălii s-a făcut de-a lungul unui plan tectonic înclinat spre est al "Masivului Munticelu", în care exista o diaclază înclinată tot spre est cu 30-40° ce
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
ce a fost intersectată de o fractură principală orientată de la nord la sud. Sala a apărut pe fondul dizolvării produse la zona de intersecție a respectivelor accidente tectonice. Ulterior prăbușirile de blocuri, au condus la aspectul actual. Numele - local de "Peștera Ghiocelu", vine de la descoperirea ei în primavara anului 1973 de către un grup de copii plecati la cules ghiocei.. În același an a fost cartată de "L. Povară" și "G. Diaconu" după care "N. Acrâșmăriței" și "M. Ciobanu" îi publică publică
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
fost recomfirmat în 1994, fiind recunoscut la nivel național în anul 2000 de "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") Cercetării asupra faunei de chiroptere a peșterii au avut loc în 2004 și în perioada 2007 - 2008.
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
nord-vestică a satului Telec și, în imediata apropiere a DJ127A în nord-estul Munților Hășmaș, la limita vestică a județului Neamț cu județul Harghita. Accesul către obiectiv se face pe un traseu marcat și semnalizat cu panouri de informare. Reprezintă o peșteră aflată în versantul de est-nord-est al muntelui Toșorog la nivelul versantului drept al văii Bradului (Capra), la circa 9 km în amonte de conflueța acestui pârîu cu Bicazul. Are aspect de labirint subteran cu o lungime de 423 m dezvoltat
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
labirint subteran cu o lungime de 423 m dezvoltat în sensul înclinării stivei de conglomerate, pe denivelare de 57 m. Deoarece vizitarea nu se face într-un cadru organizat și nu au fost luate măsuri de protejare și conservare, actual peștera se află într-o stare de degradare ireparabilă (o parte dintre stalactite și stalagmite au fost distruse de către turiști, există urme ale unor vetre de foc și pereții poartă urme de gravură). Rezervația este de interes speologic și faunistic. Din
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
stare de degradare ireparabilă (o parte dintre stalactite și stalagmite au fost distruse de către turiști, există urme ale unor vetre de foc și pereții poartă urme de gravură). Rezervația este de interes speologic și faunistic. Din punct de vedere geologic, peștera reprezintă un caz particular, legat de dezvoltarea endocarstului în conglomerat. A apărut printr-un mecanism genetic complex și, datorită inactivării procesului de carstogeneză este o peșteră de tip fosil. Aici supraviețuiește o importantă colonie de lilieci, care actual este pe cale
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
de gravură). Rezervația este de interes speologic și faunistic. Din punct de vedere geologic, peștera reprezintă un caz particular, legat de dezvoltarea endocarstului în conglomerat. A apărut printr-un mecanism genetic complex și, datorită inactivării procesului de carstogeneză este o peșteră de tip fosil. Aici supraviețuiește o importantă colonie de lilieci, care actual este pe cale de dispariție din cauza distrugerii de către turiști a habitatelor din interior. Nu există facilități turistice și nici electrificare. Accesul în primele două săli este facil, traseul implicând
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
printr-o gaură de 4-5 m unde, din cauza umezelii de pe pereți se recomandă folosirea unor tehnici de asigurare. Din pricina dificultăților pe care le implică în continuare parcurgerea puțurilor tunelurilor și galeriilor de legătură (majoritatea sub 1 m înălțime) dintre săli, peștera nu poate avea funcție turistică. De principiu vizitarea ei se face numai pe anumite trasee și, implică existența ca partener a unei persoane cu o oarecare experiență în speologie. Peștera a apărut din cauze de natură tectonică și a evoluat
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
galeriilor de legătură (majoritatea sub 1 m înălțime) dintre săli, peștera nu poate avea funcție turistică. De principiu vizitarea ei se face numai pe anumite trasee și, implică existența ca partener a unei persoane cu o oarecare experiență în speologie. Peștera a apărut din cauze de natură tectonică și a evoluat în conglomerate cretacice, fiind din acest punct de vedere un caz particular pentru această parte a Carpaților Orientali, deoarece relieful endocarstic de aici nu este legat de o zonă calcaroasă
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
de natură tectonică și a evoluat în conglomerate cretacice, fiind din acest punct de vedere un caz particular pentru această parte a Carpaților Orientali, deoarece relieful endocarstic de aici nu este legat de o zonă calcaroasă. Este cea mai lungă peșteră din România cu geneză în conglomerate. Conform geologului Constantin Grasu, premisele apariției peșterii au fost fețele de stratificație primară (există un paralelism între planșeul și plafonul majorității compartimentelor și înclinarea bancurilor de conglomerate) și sistemul de fisuri care străbat masa
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
de vedere un caz particular pentru această parte a Carpaților Orientali, deoarece relieful endocarstic de aici nu este legat de o zonă calcaroasă. Este cea mai lungă peșteră din România cu geneză în conglomerate. Conform geologului Constantin Grasu, premisele apariției peșterii au fost fețele de stratificație primară (există un paralelism între planșeul și plafonul majorității compartimentelor și înclinarea bancurilor de conglomerate) și sistemul de fisuri care străbat masa acestora. Solubilitatea cimentului și a elementelor calcaroase, a făcut ca prin dizolvare și
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
de conglomerate să fie treptat lărgite, asfel formându-se sălile. Formațiunile concreționare au luat naștere prin precipitare chimică, rezultat al infiltrării apei de la suprafață într-o perioadă climatică mult mai umedă decât cea actuală (din acest motiv, sub raport hidrologic peștera este de tip fosil, actual inactivă). În dinamică s-au asociat și procese de prăbușire a structurilor de conglomerate din plafon sau pereții laterali. În partea sudică, versantul în care se află peștera este brăzdat de un torent cu talvegul
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]