9,149 matches
-
care sunt efectuate importurile de mașini industriale, utilaje tehnologice, instalații, echipamente, aparate de măsură și control, automatizări, precum și copie de pe documentul prin care se aprobă achiziționarea din import a mașinilor agricole și a mijloacelor de transport destinate realizării de activități productive. ... (2) Certificatele de exonerare de la plata în vama a taxei pe valoarea adăugată pot fi eliberate pentru importuri care urmează a fi efectuate în baza contractelor și/sau comenzilor ferme și/sau facturilor externe prezentate, nefiind necesară eliberarea unui certificat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154865_a_156194]
-
Hickson 1989). Din perspectiva valabilității actuale a acestora , prezentarea principiilor generale ale managementului sintetizate de H. Fayol este necesară și conduce la un plus de cunoaștere. 1. Diviziunea muncii: specializarea permite individului să devină expert și astfel să fie mai productiv. 2. Autoritatea: dreptul delegat de a decide și, în consecință, responsabilitatea și răspunderea ce decurg din exercitarea acestui drept. 3. Disciplina, privită din două perspective: necesitatea ca angajații să se supună ordinelor conducerii și faptul că aceasta se va realiza
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
dintre acestea se referă la necesitea abordării holistice (de la sistem la unitatea individuală), considerându-se că organizația sportivă are mai multe dimensiuni ce pot fi abordate în cadrul unor strategii reformatoare, de schimbare fie integral, fie separat și anume: a. dimensiunea „productivă” - organizația sportivă generatoare de produse sportive și de altă natură, specifice profilului acesteia; b. dimensiunea umană - pe lângă realizarea produsului organizația sportivă mai are și atributul de formare; c. dimensiunea structurală - organizația sportivă privită ca un organism formal constituit; d. dimensiunea
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
Aspecte conceptuale Conceptul de management comparat este relativ nou, apărut și dezvoltat datorită internaționalizării activităților economico sociale și științifice. Știința tinde să înlocuiască treptat capitalul ca resursă a determinării în condițiile în care impactul de cunoștințe poate fi mult mai productiv decât cel de tehnologii (R. Farmer 1986 citat de O. Nicolescu 2001). În acest context, rolul managementului comparat axat pe valorificarea informațiilor manageriale abordate contextual crește considerabil. Sintetizând definirile managementului comparat formulate de autorii români O. Nicolescu (2001) și E.
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
considerare determinări de natură economică, socială, politică și tehnologică; 2. premisa considerării diversității, noutății și dinamismului formelor de management; 3. premisa determinării celor mai eficace mijloace într-un context situațional; 4. premisa că importul / transferul de cunoștințe / informații este mai productiv decât cel din tehnologie; 5. premisa concordanței între factorii sociali, culturali și de mediu. Necesitatea apariției și dezvoltării managementului comparat este explicată de specialiștii domeniului cu argumente solide. O. Nicolescu (2001) consideră că managementul comparat reprezintă . Se consideră că managementul
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
contractări de produse agricole alimentare în scopul creării condițiilor de îmbogățire a chiaburilor și speculanților, stabilind în același timp prețuri pentru unele mărfuri industriale destinate satelor, sub prețul de cost (...). În privința economiei naționale dușmanii poporului au încercat să submineze activitatea productivă a întreprinderilor socialiste, întârziind dotarea lor cu fonduri de rulment și stabilind sarcini de beneficii și de pierderi planificate necorespunzătoare planului lor de producție (...). În privința industrializării socialiste a țării ei au dus o politică de frânare a investițiilor, îndeosebi în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
le poate folosi pentru a influența, direct sau indirect, comportamentul altor persoane. Variind în funcție de timp și spațiu, un număr mare de aspecte ale societății umane pot fi convertite în resurse politice: forță fizică, arme, bani, avuție, bunuri și servicii, resurse productive, venituri, statut, onoare, respect, afecțiune, charismă, prestigiu, informații, cunoștințe, educație, comunicații, mijloace de comunicare, organizații, poziție, statut juridic, controlul asupra ideilor și convingerilor, voturi și multe altele. Într-o limită teoretică, o resursă politică poate fi distribuită egal, precum votul
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
1984), care propune un „album de familie”, alcătuit din crochiuri delicate, „cărți poștale”, gravuri sau acuarele nostalgice ale amintirilor din copilărie sau mai târzii. Uneori, mici scene evocate fragmentar se grupează ca elemente ale unei mitologii personale, schițate în limitele productive ale sugestiei. Un volum postum, Marea liniște (1995), confirmând profilul liric deja afirmat al autorului, vădește totodată evoluția spre maxima concentrare, până la „poemul-propoziție” (Roxana Sorescu), apropiat de formula haiku-ului. Volumul cuprinde patru cicluri, intitulate Arhiva actelor uitate, „așezate fiecare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
generalizeze, eventual să-i cuprindă subit și pe diriguitorii noștri. Educația costă mult, educația de calitate costă și mai mult, dar fără aceste cheltuieli șansele noastre de dezvoltare sunt nule. La noi, încă funcționează precata marxistă că ar exista munci productive și munci neproductive sau, într-o formulă mai eufemistică, indirect productive, în ultima categorie fiind incluse învățământul, sănătatea, cultura. E o tâmpenie chiar din punct de vedere îngust economic, pentru că educația pregătește forța de muncă pentru toate domeniile de expertiză
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
costă mult, educația de calitate costă și mai mult, dar fără aceste cheltuieli șansele noastre de dezvoltare sunt nule. La noi, încă funcționează precata marxistă că ar exista munci productive și munci neproductive sau, într-o formulă mai eufemistică, indirect productive, în ultima categorie fiind incluse învățământul, sănătatea, cultura. E o tâmpenie chiar din punct de vedere îngust economic, pentru că educația pregătește forța de muncă pentru toate domeniile de expertiză și producție necesare societății moderne, iar sănătatea păstrează integritatea acesteia. Spre
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
prin atragerea acestor resurse și folosirea lor în acord cu interesele întreprinzătorului. Procurarea resurselor și utilizarea lor în activitatea economică conduc la noțiunea de factori de producție. Generalizând cele afirmate, factorii de producție reprezintă resurse atrase și utilizate în activitatea productivă. În procesul complex de producere a bunurilor și serviciilor, firma, ca entitate organizată cu un scop bine definit, trebuie să decidă permanent cu privire la organizarea fluxurilor de intrare și a modalităților de combinare a factorilor de producție, astfel încît răspunsul la
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
fundamentală a firmei, aceea de a asigura o concordanță, un echilibru între comanda socială și valorificarea cu maximă eficiență a factorilor de producție utilizați. Indiferent de opțiunea firmei cu privire la modul de procurare și combinare a factorilor de producție în procesul productiv, aceștia se consumă, se transformă și în alte bunuri, își schimbă forma fizică și utilitatea lor inițială, devenind bunuri, servicii, prestații cu alte destinații, alte valori și utilități. În mod inevitabil, desfășurarea procesului de producție presupune consumarea anumitor resurse umane
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
producție presupune consumarea anumitor resurse umane și bănești.Consumarea în cadrul unității patrimoniale a acestor valori, localizate într-o perioadă de timp, este cunoscută sub denumirea de consumațiune de valori. În funcție de obiectul generator al consumațiunii de valori distingem: *Consumațiuni de valori productive; Consumațiuni de valori neutre; Consumațiuni de valori cu caracter special. Pentru calculația costurilor de producție prezintă interes consumațiunile de valori productive, întrucît numai acestea sunt necesare în vederea creării de noi produse, executării de noi lucrări și prestării de noi servicii
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
este cunoscută sub denumirea de consumațiune de valori. În funcție de obiectul generator al consumațiunii de valori distingem: *Consumațiuni de valori productive; Consumațiuni de valori neutre; Consumațiuni de valori cu caracter special. Pentru calculația costurilor de producție prezintă interes consumațiunile de valori productive, întrucît numai acestea sunt necesare în vederea creării de noi produse, executării de noi lucrări și prestării de noi servicii. Defecțiunile în organizarea și conducerea procesului de producție conduc la apariția de consumațiuni de valori neutre, care nu se regăsesc în
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
valori care l-a ocazionat și care, pentru a fi reflectat, trebuie să aibă la bază expresia valorică. Prin urmare, categoria economică de cost apare nemijlocit în producția bunurilor materiale și nu poate fi fundamentată științific în afara consumațiunilor de valori productive. Costul nu trebuie și nu poate fi considerat ca un rezultat al unei calculații, ci ca o apariție obiectivă generată de consumul de valori care l-a ocazionat”. Folosirea unei terminologii unitare, a unui limbaj științific între responsabilii cu partea
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
cheltuieli de producție chiar în momentul efectuării lo, deoarece însăși plata acestora reflectă un consum de resurse. Este cazul factorilor de producție nestocabili. În relațiile firmei cu terții există și plăți explicite, dar care nu au nici o legătură cu consumurile productive ale firmei. Din punct de vedere teoretic, asemenea plăți nu pot fi incluse în nici una din componentele care formează conținutul științific al costurilor, acestea încadrându-se în noțiunea generică de cheltuială. În practica economică, prin efectul unor reglementări în legătură cu calculul
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
costurilor, unele din aceste cheltuieli sunt incluse în structura costurilor. De exemplu, contribuția firmei la formarea fondurilor asigurărilor sociale, a fondului pentru ajutorul de șomaj, etc. constituie abateri de la exprimarea costurilor, ca expresie valorică a consumațiunilor de valori cu caracter productiv. În literatura de specialitate acest gen de cheltuieli sunt numite “cheltuieli adiționale”. Definit ca “ansamblul cheltuielilor efectuate pentru obținerea unui bun, efectuarea unei lucrări, prestarea unui serviciu” sau “suma exprimată în general în monedă, a cheltuielilor necesare pentru achiziționarea sau
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
de producție se adaugă cheltuielile generale de administrație și cheltuielile de desfacere se obține costul complet al produsului fabricat, lucrării executate sau serviciului prestat”. Din cele prezentate rezultă că în concepția legiuitorului noțiunea de cost de producție este asociată proceselor productive reflectînd consumuri și alte cheltuieli de producție. înregistrarea corespunzătoare a cheltuielilor de producție trebuie să aibă în vedere pe lângă clasificarea producției și clasificarea însăși a acestor cheltuieli. Sunt relevate mai multe criterii de repartizare a cheltuielilor de producție, astfel: 1
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
de modificarea volumului fizic al producției. Nivelul lor, însă, se modifică în raport invers proporțional față de modificarea volumului producției, pe unitatea de produs. 6) după modul cum participă la crearea de noi valori, cheltuielile de producție se împart în cheltuieli productive (eficiente) și cheltuieli neproductive (ineficiente); 7) în funcție de scopul urmărit, se disting trei categorii de cheltuieli: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare și cheltuieli extraordinare, dacă se are în vedere natura lor, și patru categorii, dacă se are în vedere destinația: cheltuieli
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
ciclul de exploatare, costurile pot fi: costuri de achiziție, costuri de prelucrare și costuri de distribuție. Costurile de achiziție cuprind cheltuielile efectuate pentru prelucrarea și stocarea bunului respectiv. Costurile de prelucrare însumează cheltuielile efectuate pentru obținerea produselor finite la unitățile productive. Costurile de distribuție (de comercializare) înglobează totalitatea cheltuielilor efectuate în scopul desfacerii produselor obținute, ori a mărfurilor cumpărate în scopul revânzării lor. 4) după stadiile de fabricație și comercializare, costruile pot fi: costuri de producție, costuri în afara producției și costuri
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
activitatea de transport, în circuitul fondurilor dispare stadiul marfă. Aceasta înseamnă că procesul de producție este neîntrerupt, obținându-se direct B’ prin prestarea serviciului P’. Legat de această ultimă particularitate decurge o alta și anume faptul că, spre deosebire de ramurile sferei productive, (cu excepția celor în care există producție pe comenzi), ale căror rezultate (mărfuri), atunci când intră în sfera circulației, nu se adresează unui anume cumpărător, serviciul de transport are un beneficiar dinainte cunoscut sau cunoscut odată cu prestarea sa. De aceea, în transporturi
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
situația este prezentată în tabelul 11. Costurile transportului elementar sunt determinate plecând de la costurile pe unitate de prestație. Aceste unități de prestație sunt dependente de posturile de costuri și de natura costurilor. Parametrii cei mai importanți sunt: timpul de utilizare productiv (minute, ore, zile); kilometraj (exprimat în tren-km, vagon-km, tone brute-km); prestații unitare (tren, număr de vagoane). Costul pe unitate de prestație poate, în general, să se obțină din costurile anuale ale factorilor de producție. Pentru a raporta costurile previzionale la
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
discuție aparte comportă calculul cheltuielilor de natură salarială și accesorii la salarii întrucât unitățile patrimoniale pot opta pentru salarizarea în regie, acord sau alte modalități și apoi nu este de neglijat faptul că într-o unitate patrimonială există personal direct productiv, personal auxiliar, de administrație și conducere. Pentru salariații direct productivi ce lucrează în acord individual simplu, normele de muncă sunt stabilite în unități de timp, iar relația de calcul pentru manopera pe purtător de costuri este: , în care: Ch jm
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
la salarii întrucât unitățile patrimoniale pot opta pentru salarizarea în regie, acord sau alte modalități și apoi nu este de neglijat faptul că într-o unitate patrimonială există personal direct productiv, personal auxiliar, de administrație și conducere. Pentru salariații direct productivi ce lucrează în acord individual simplu, normele de muncă sunt stabilite în unități de timp, iar relația de calcul pentru manopera pe purtător de costuri este: , în care: Ch jm = cheltuiala pentru salarii pe unitatea de produs; J = produsul ( purtătorul
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
valoarea de amortizat; i reprezintă categoria de mijloace fixe; nai-reprezintă norma de amortizare pe fiecare categorie de mijloace fixe. III.5.1.3. Procedeul defalcării de cote în raport cu numărul perioadelor de gestiune Acest procedeu se utilizează pentru repartizarea unor consumuri productive, cu ajutorul unor cote părți, stabilite prin raportarea sumelor totale la numărul perioadelor de gestiune. Modelul matematic de calcul primește următoarea formă: iCh = CH / N, în care: iCh reprezintă cota medie a cheltuielilor de producție, anticipate care se include în costul
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]