8,957 matches
-
de 1000 de exemplare, de calitate "[[Proof (numismatică)|proof]]". Moneda are putere de circulație pe teritoriul [[România|României]]. [[Categorie:Nașteri în 1885]] [[Categorie:Decese în 1944]] [[Categorie:Nașteri pe 27 noiembrie]] [[Categorie:Decese pe 1 septembrie]] [[Categorie:Scriitori români]] [[Categorie:Prozatori români]] [[Categorie:Romancieri români]] [[Categorie:Nuveliști români]] [[Categorie:Dramaturgi români]] [[Categorie:Români greco-catolici]] [[Categorie:Membri titulari ai Academiei Române]] [[Categorie:Laureați ai premiilor Năsturel-Herescu]] [[Categorie:Directori ai Teatrului Național din București]] [[Categorie:Bistrițeni]] [[Categorie:Scriitori care s-au sinucis]] [[Categorie:Români
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
evidență însușirile lui literare proprii. O altă față, mai puțin cunoscută, a lui Creangă este cea a poveștilor licențioase: "Povestea poveștilor". "Amintirile din copilărie" reprezintă partea cea mai personală a operei lui Creangă. Acestea i-au stabilit reputația de mare prozator. Într-adevăr, alcătuirea meșteșugită a frazei, în care se vede totuși tonul poporan, - scoaterea la iveală a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebită, vivacitatea narațiunii și sinceritatea cu care povestește cele mai intime detalii ale vieții lui de
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
(n. 12 iulie 1933, Sighet - d. 4 martie 1977, București) a fost un prozator și romancier român contemporan, fiul lui Leon Ivasiuc, profesor de științele naturii. A murit lângă blocul Scala, care s-a prăbușit peste el la cutremurul din 4 martie 1977. În urma dictatului de la Viena, familia Ivasiuc se refugiează la București, de unde
Alexandru Ivasiuc () [Corola-website/Science/297628_a_298957]
-
(n. 1 martie 1788 - d. 12 noiembrie 1869) a fost un poet, prozator și dramaturg român care s-a născut la Herța, în nordul Moldovei (azi în Ucraina). Precursor al generației pașoptiste, a fost unul din întemeietorii nuvelei istorice la noi, a condus numeroase reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
dânsul (...). Sunt al țăranilor! Îi iubesc fatal. De ei mă leagă suferințele moșilor și strămoșilor mei. În mine se adună suferințele veacurilor trecute și ies la iveală și le dau în clipa aceasta graiul pe care li-l pot da“". Prozator și dramaturg, gazetar, avocat și orator, cu vocația perceperii evenimentelor politice și culturale în cele mai profunde sensuri ale acestora, lansat în politică, ajunge în 1899 primar al Bucureștilor. Rămâne în literatură, însă, întâi de toate prin "" și prin trilogia
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
cele mai profunde sensuri ale acestora, lansat în politică, ajunge în 1899 primar al Bucureștilor. Rămâne în literatură, însă, întâi de toate prin "" și prin trilogia dramatică moldovenească. La 12 mai 1912, ca o apreciere a întregii sale activități de prozator și dramaturg, scriitorul este ales membru al Academiei Române, urmând să rostească, peste un an, alocuțiunea omagială. În ședința festivă în fața plenului întrunit la 22 mai 1913, Delavrancea rostește discursul "Din estetica poeziei populare", care va avea un ecou deosebit în
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
(n. 15 noiembrie 1911, Moroeni, județul Dâmbovița - d. 25 noiembrie 1999, Santa Cruz de Tenerife, Insulele Canare, Spania) a fost un autor, comparatist, diplomat, director literar, dramaturg, enciclopedist, eseist, lingvist, etimolog, istoric, poet, prozator român care a trăit în exil între 1946 și 1999. Frații săi au fost matematicianul Nicolae Ciorănescu, poetul Ioan Ciorănescu, scriitorul ziarist George Ciorănescu și chimista Ecaterina Ciorănescu-Nenițescu. Tatăl lor, Ion Ciorănescu, născut Cioranu, a fost institutor și director al
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
moldoveni Grigore Ureche și Miron Costin și a consacrat o monografie mitropolitului Antim Ivireanu, Logos și personalitate, personalitate extrem de vie a culturii noastre medievale. Cartea aceasta a constiuit debutul domniei sale în critică și a fost scrisă la îndemnul poetului și prozatorului Mircea Ciobanu, care a fost și un inspirat editor. Este autorul singurei istorii literare a unei perioade mai puțin faste a literaturii române, perioada proletcultismului, în două volume: Cele două volume ale cărții "Literatura română sub comunism" deja publicate au
Eugen Negrici () [Corola-website/Science/297639_a_298968]
-
(n. 15 septembrie 1911,[1] Adjud, România - d. 24 iulie 1977, București, România) a fost un poet, prozator și actor român. Este absolvent al Conservatorului de Artă Dramatică din București (1932). Este fratele eseistului Dan Botta, precum și fiul lui Theodor Botta, medic, și al Aglaiei. Clasele primare le face la Adjud, dar la 15 ani fuge de acasă
Emil Botta () [Corola-website/Science/297693_a_299022]
-
redacție la „Literatorul” (1899) al lui Al. Macedonski, redactor la „România Jună” (1900) și „Economia națională”. Desfășoară o intensă activitate publicistică la revistele: „Lumea nouă” (între 1896-1898), cultivând o amiciție trainică cu poeții George Tutoveanu și Ilarie Chendi, cu viitorul prozator Jean Bart, cu militanții socialiști - profesorul Ioan Nădejde și gălățeanul I. C. Atanasiu (plecat apoi la liberali), a sprijinit activ revendicările țăranilor și înființarea cluburilor socialiste la sate. Din 1900, se retrage definitiv, în urma presiunilor autorității politice, dar a activat în cadrul
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
îl situează pe cântărețul și cavalerul „Fecioarei în alb”, comilitonul „Solilor păcii” și doritorul parfumului „Trandafirilor înfloriți”, să fie, după maestrul Al. Macedonski, cel de-al doilea teoretician al simbolismului românesc, întruchipând intelectualul analitic, cu viziune integratoare, multidomenială, în calitate de poet, prozator, dramaturg, sociolog, economist, ziarist. George Bacovia publica în revista bârlădeană "Vitraliu" poemul ”Tu ai murit”, dedicat memoriei lui (apud. Constantin Ciopraga, Despre fenomenul Bacovia, în "Vitraliu", XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 5-6 („Bacovia - afirma un coleg de-al
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
reconsiderarea vieții și operei lui, în „Limbă și literatură”, vol. VI, București, 1962, pp. 311-335. URSU 1967: G. G. Ursu, Un sonet inedit al lui Ștefan Petică, în „Cronica”, II, nr. 21, 27 mai 1967. VIANU 1941: Tudor Vianu, "Arta prozatorilor români", Editura Contemporană, 1941, pp. 248-250. VIANU 1966: Tudor Vianu, "Intelectualiști și esteți", în "Arta" prozatorilor români", vol. II, Editura pentru Literatură, București, 1966," pp. 75-77. VLĂDUȚ 2014: D. Vlăduț, " Destinul unei cercetări despre simbolism", în „Arca. Revistă de literatură
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
1967: G. G. Ursu, Un sonet inedit al lui Ștefan Petică, în „Cronica”, II, nr. 21, 27 mai 1967. VIANU 1941: Tudor Vianu, "Arta prozatorilor români", Editura Contemporană, 1941, pp. 248-250. VIANU 1966: Tudor Vianu, "Intelectualiști și esteți", în "Arta" prozatorilor români", vol. II, Editura pentru Literatură, București, 1966," pp. 75-77. VLĂDUȚ 2014: D. Vlăduț, " Destinul unei cercetări despre simbolism", în „Arca. Revistă de literatură, eseu, arte vizuale, muzică”, nr. 10-11-12 (295-296-297), 2014 pp. 192-203 ZAFIU 1996: Rodica Zafiu, "Ștefan Petică
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
(n. 1935, Bacău) este un romancier român. Bălăiță este unul dintre prozatorii clasici ai literaturii române contemporane. A absolvit Institutul de Cultură Fizică din București (1953-1955). De asemenea, absolvent al Facultății de Filologie din Iași (1967). A lucrat ca desenator tehnic, profesor suplinitor și instructor metodist. Debut publicistic în revista „Luceafărul” (1960
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
să situam problemă inocentei. În lumea modernă nimic nu rămîne nealterat, scriitorul știe asta mai bine decît toți. Necesitatea revoltei și a haosului se anunță vitale. Nouă lume, dislocata, va contribui stenic la autenticitatea redescoperita”. (Marius Mihet)”. „Bălăiță este un prozator lent, nu doar în sensul că scrie rar, ci și în sensul că intrigă prozelor sale merge la pas, pe jos, cum s-ar zice, ignorând mijloacele moderne de transport, ocolește, amâna, suspenda încheierile epice, pare a se rătăci în
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
Sau că, de ce nu, în Budulea țaichii a lui Slavici. O altă caracteristică este dilatarea evenimentelor, ca și cum ar fi puse sub lupa. Detaliile își sporesc considerabil dimensiunile, sar literalmente din pagina, gesturile cele mai firești se descompun, filmate cu încetinitorul. Prozatorul lungește povestea, purtându-și, așa zicând, cititorul cu vorba. Aceste redimensionări creează impresia că evenimentele și personajele aparțin unui plan fabulos. Există, desigur, imixtiuni parșive în ordinea normală a lucrurilor, dar proza lui George Bălăiță este una funciar realistă. Ceea ce
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
spontaneitate a scepticismului de sine, ca George Balaita e de fapt un maximalist, de nu chiar un fundamentalist al literaturii. Dar un fundamentalist cu religia mai degrabă ascunsă sub nonșalanta decît exhibata.” (Al. Cistelecan) ”George Balaita face parte din familia prozatorilor care preferă ordinii superficiale a lumii un act pur «terorist», de dezmembrare, o acțiune ce aruncă în aer absolut tot sistemul în care ne angrenam automat, dintr-o pornire de autoconservare. S-a vorbit foarte mult despre simetria pe care
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
răbdare asiatică ivirea, întruparea acestora. O gestație și o facere continuă. De aceea ce se vede la lumină din proza lui George Balaita e doar o mică parte, un mic fragment al lumii care se scrie întruna”. (Nicoleta Sălcudeanu) ”Viguros prozator modern, oferindu-și lungi pauze, George Bălăiță nu are rădăcina debilitata prin cultism. Romancierul nu îmbrățișează o formulă canonica: el vrea și lirism freatic și istorism vizionar și sociologism catalizant. Cu intarsii livrești, proza să nu respectă structurile prestabilite; povestirea
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
timpului, dar repeta haosul viului, încâlceala polimorfului, încercând a stăpâni universul prin cuvânt, repudiind, însă, fixarea. George Bălăiță s-a statornicit, totuși, în iluzia cea mai cuprinzătoare: românul. În colecția de titluri aparținând generației, contribuția lui nu e atât cantitativa, prozatorul publicând cu zgârcenie. Dar la George Bălăiță plăcerea experimentului întrece, se pare, pe cea a povestirii. El se vrea un nou romancier, efectul acestei proze, sfidând „amorul cititorului pentru forma și fizica”, creând, previzibil, si un nou cititor”. (Adrian Dinu
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
(născut Mihail Eminovici; ) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Alexandru A. Macedonski () a fost un poet, prozator, dramaturg și publicist român. Supranumit "poetul rondelurilor", inspirându-se din literatura franceză, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română. Inițiatorul cenaclului și revistei literare Literatorul, a susținut modernizarea poeziei românești, fiind într-o continuă polemică cu junimiștii. Aceste polemici
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
Nikolai Vasilievici Gogol (în , "Mîkola Vasiliovici Hohol"; în ; - ) a fost un prozator și dramaturg, născut în Ucraina. Gogol s-a afirmat ca un scriitor care urmărește să redea adevărul vieții, smulgând fără cruțare vălul somptuos de pe societatea nobiliaro-birocratică a timpului său. Bielinski a menționat, drept calitate principală a creației lui Gogol, „fidelitatea
Nikolai Gogol () [Corola-website/Science/298259_a_299588]
-
(n. 1 aprilie 1819, Iași - d. 23 martie 1894, Iași) a fost un editor, redactor, tipograf, traducător și prozator român, membru corespondent al Academiei Române. A înființat tipografia "Buciumul român", prin intermediul căreia a sprijinit Unirea Principatelor Române. A fost redactor la multe ziare, tipărind, în ziarul "Buciumul român", pentru prima oară, epopeea "Țiganiada" de Ion Budai-Deleanu. A scris drama istorică
Theodor Codrescu () [Corola-website/Science/298310_a_299639]
-
bursă în Franța, iar în 1994 își susține teza de doctorat în fizică la Universitatea Paris XI (Orsay). A publicat articole de fizică atomică teoretică în "Physical Review, Physics Reports, Surface Science" ș.a. Este de asemenea redactor la Editura Humanitas, prozator și traducător al lui Eugene Ionescu. Debutează în februarie 1990 în "România literară". în perioada '90—'95 publică sporadic în "Contrapunct", "22", "România literară", "Suplimentul Litere, Arte, Idei" al "Cotidianului" și "Memoria". Prima sa carte, volumul de povestiri " Genunchiul stîng
Vlad Zografi () [Corola-website/Science/298327_a_299656]
-
(născut la 9 aprilie 1978 în Antonești/Suvorov în URSS, astăzi Ștefan Vodă în Republica Moldova) este un blogger, eseist, critic literar, poet, publicist, prozator și traducător român de origine basarabeană. Este considerat unul dintre cei mai promițători și mai „controversați" scriitori ai „generației tinere" . S-a remarcat prin scriitura dură, cu limbaj licențios și prin faptul că interdicția de ședere în România pe care
Alexandru Vakulovski () [Corola-website/Science/298344_a_299673]