10,251 matches
-
societate, în viața fiecăruia dintre noi. Teatrul e dătătorul de speranță și purtătorul de aspirații demne la vremuri de răstriște, de jale. Ca și suratele sale, Teatrul e arta care dă și nu care cere în schimb decât liniștea și răbdarea noastră. Teatrul e, poate, arta cea mai deschisă, slujită de o retorică abilă care face ca dialogul viu dintre semeni să se încarce de semnificații și sens. Teatrul este bucuria generală (aplauzele generale de la urmă), hrănindu-ne cu pâinea noastră
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
în atragerea de fonduri europene, așa cum au reieșit ele din dialogul de la Pojorâta: lipsa inițiativelor în accesarea fondurilor, prin depunerea de proiecte - o chestiune ce ține încă de o anumita mentalitate “asistențială”; neîncrederea în reușita acestor demersuri, care implică pricepere, răbdare dar și multă, multă încăpățânare; birocrația excesivă, și aici, distanța dintre discursul experților și realitate; schimbarea regulilor în timpul jocului și acțiunea retroactivă a reglementărilor în domeniu (de ex., includerea TVA-ului ca element de eligibilitate); deficiențe de orientare a solicitanților
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
am ieșit la aer, cu fotoliul rulant. Zilnic o suna de la Brăila, Varvara Florea, colega și ucenica din închisoare, întru demnitate și credință, a mamei sale. La fel Ileana Vrancea, care zilnic suna din Israel. Și Jacqueline, căreia exasperată de răbdarea ei, îi schimbase numele în Magda, și Maria, și Puck, și Dana, au răsfățat-o, alinat-o, mângâiat-o cu dragostea lor. Au iubit-o cu simplitate, recunoștință și discreție, zeci de mii de oameni ca pictorul Luca Vasilescu care
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Învățarea unei limbi. La Bibliothèque Nationale proiectată de Dominique Perrault ne-am simțit ca pe Nava Enterprise. În fiecare moment ne așteptam ca ghidul să zică Engage! deși, sincer, nu prea voiam, că era frumos, super documentat și trata cu răbdare de Înger Întrebările noastre multe. Știați că.....locul construcției a fost decis pentru a anima cartierul și pentru a atrage turiști? Nimic nu e făcut la Întâmplare. Zilele de curs se terminau la 18.30, era epuizant, dar atât de
Caleidoscop by Anca Aparaschivei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93364]
-
împroșc. Tocmai pentru că este și a mea. Nu am cum și nu pot să ucid România, fiindcă aș comite un soi de sinucidere simbolică și o autolapidare. Dar și fiindcă nu mi-am pierdut nădejdea. Nu sunt dotată cu vreo răbdare mistică, iar simțul meu critic este mereu un bisturiu apt să sancționeze; dar nădejdea nu mi-am pierdut-o într-o ultimă Românie ceva mai pură decât înaintașele sale. Manifest iritare la misionarismele desuete, la patriotismele lăcrămoase, la patetismele lichefiate
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
2, între Prisăcani și Măcărești, pe malul Prutului cu câte o secure în mână, să respingem... atacul(!). Rușii au dat drumul la tot felul de motoare, noi ziceam că-s tancuri, și vreo 4 zile ne-au rupt urechile, sufletele, răbdările; eram mândri să ne apărăm de ruși, dar cu ce... cu securile și ciomegele? După ce s-a anunțat cererea de primire a lui Teajelnikov, ambasadorul, gata cu gălăgia secretarului general, dar mișcarea ,,tancurilor” tot a continuat. Era o mobilizare patriotică
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
lui Petru Lucinschi. * Pentru primul președinte al Republicii Moldova am cea mai înaltă apreciere dar nu și aceeași considerație. Înalt, solid, corpolent chiar, îmbrăcat sobru, cu privire blajină, sprâncene groase dar nu sprâncene îmbinate, nas ușor borcănat, voce muzicală, molcuță, alintătoare, răbdare de fier! M-a câștigat... din prima. Înainte de a veni în județul Vaslui îl cunoșteam datorită antenei TV de Chișinău pe care o aveam cu mulți ani înainte și am urmărit dezbaterile din Parlamentul Moldovei. Mi s-a părut cam
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
vorba despre o producție pentru uzaj domestic, nu se va schimba nimic, dar nu vor mai putea să vândă aceste produse pe piață fără a urmări niște reguli de producție și de igienă. D.V.M.: Prietenii noștri din Uniunea Europeană vor avea răbdare cu noi în acest proces de trecere de la foarte mica producție din agricultura de subzistență la agricultura organizată? J.Sch.: Evident va fi o schimbare progresivă. D.V.M.: Considerați că s-au cheltuit destui bani pe care Uniunea Europeană i-a pus
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Dacă lipsește prospețimea și forța, e nevoie să fie propuse idealuri și stabilite obligații. Virtuțile, idealurile, obligațiile variază o dată cu sentimentul vital. Astfel, iubirii sau prieteniei, ca sentiment total, i se pretinde fidelitate și cinste, dragostei de patrie i se cere răbdare, stăpînire de sine și înțelepciune, interesului intelectual i se cere perseverență și imparțialitate ș. a. m. d. Fiecare sentiment total își are conștiința lui. Etica personală dezvoltată astfel se află într-un constant raport de reciprocitate cu etica determinată de cerințele
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pe mare!“. Aveam la îndemână, pe lângă MTV (pe vreme-aia neautohtonizatăă câteva filme concepute, regizate, parțial jucate și complet muzicalificate de însuși Frank Zappa, adevărat șeic al imaginarului postmodernist... N-am aflat ce este arta respectivă, chiar dacă mi-am tocit răbdarea, am cheltuit banii, am pierdut vremea, mi-am zdruncinat creierii și-am „regizat“ eu însumi câteva clipuri fără pretenții. Nu mi-am pierdut însă plăcerea de-a revedea zappa-celile, unele chiar capodopere de - să nu scriu „artă video“, că poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
mamar care-i rotunjise bustul de la o biată măsură „A“, cu care fusese pedepsită de natură, la un remarcabil „D“; medicul, același care mă reparase și pe mine, îi spusese să mai aștepte o săptămână, dar ea nu mai avea răbdare. Îi înțelegeam impaciența, trecusem și eu prin asta... Pentru tăierea panglicii îi preparase extraterestrului său o cină-surpriză; comandase ceva bun de mâncare (încă n-avea curaj să gătească), dar de aranjarea mesei s-a ocupat ea... După ce și-a revenit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
fascinează la tradiția orală. Întâmplările obișnuite strecurate în lumi fantastice le fac mai credibile, dar în același timp și neobișnuite.“ Și pentru că toate poveștile se deapănă alene de pe un mosor nevăzut, Diem Chau s-a gândit să le țeasă cu răbdare infinită, într-un ritual numai de ea știut. Astfel că, după o înghițitură de ceai verde, pe farfurioară se îndepărtează o fată cu cozi lungi și negre, iar din ceșcuța tapisată cu mătase zâmbesc doi pantofiori roșii, îmbujorați stingher. Siluete
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
către încă o cană. În metrou - după preț și mirosul de „british accent“, am dat față-n-față cu realitatea: chiar suntem la Londra!... ... Beginner’s lesson, primul act. Ca să ajungi în subcultura londoneză, ai nevoie de card de Underground și de răbdare pentru Northern Line. Altfel te vei împiedica de bagajul britanic-tip, clădit de mic: propriile deepest fears și London calling-uri, ca s-ajungi să te întrebi who wants to live forever (remember Freddie, ajuns acum în varianta statuie aurită?) și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
la târgul de carte din vară și anume că urmează... Poeții, săracii, așteptau. Și eu am vrut să o fac, adică poezia merita o atenție aparte, mai ales că poeții sunt sarea și pământul în România; dar nu mai am răbdare - și nici încredere - să citesc poezie. Nu că ar fi o artă muribundă (ce-i drept, se hrănește substanțial din agonie), dar ceva în sistemul nostru lirico-perceptiv este suferind. Și mi-e teamă că pentru multă vreme. Dar sunteți de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
poți vedea și cărți, și utilaje agricole. Să spunem că-i un avantaj... Ultimele notații și câteva cifre Doar cine a avut o proastă inspirație nu și-a organizat evenimentele la stand, pentru că în „Agora“ e dezastru. Îți trebuie multă răbdare ca să găsești locul cu pricina - prea departe de „inima“ târgului, adică de zona în care expun și vând editurile importante. De altfel, nici moda lansărilor de dragul lansării nu am depășit-o încă. Se va vedea destul de bine și la următoarele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
de simplă): o familie aflată în vacanță e sechestrată, torturată și ucisă de doi tineri. Ar semăna poate cu ce ar fi făcut ucigașii din Cu sânge rece al lui Capote dacă, în loc să-și ucidă victimele impulsiv, ar fi avut răbdare până a doua zi și le-ar fi umilit, jucând cu ele partide ucigătoare. Însă, în timp ce la Capote (romanul-documentar fusese inspirat de un fapt real) existau motive (psihanalizabile sau nu), la Haneke totul se rezumă la un schimb de replici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
s-au vândut 15.000 de bilete (ceea ce e un record, chiar și pentru TIFF). Sala a fost plină la Lake Tahoe (r: Fernando Eimbcke, Premiul Juriului la Berlin), o poveste a acomodării după moartea cuiva apropiat, filmată elegant, cu răbdare pentru fiecare secvență în parte. În cadrul campaniei „Împreună pentru muzeu“ (începută de acum câțiva ani), spectatorii de TIFF au văzut puzzle-ul biografic I’m Not There (r: Todd Haynes), un film aiuritor despre Bob Dylan (sau despre cum dumnealui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
să fie cât mai accesibile cu putință. În marea lor majoritate părinții, bunicii, nu pot, nu au pregătirea necesară și nici timpul pentru a face acest efort. Speranțele lor se îndreaptă spre școală unde trebuie să găsim și timp și răbdare și înțelegere pentru o astfel de inițiere, dezbatere și comunicare. Elevii trebuie să înțeleagă că oriunde se află, atât omul cât și celelalte vietăți au nevoie de condiții esențiale mediului de viață: sol, aer, apa, hrană. La această vârstă copiii
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
întâmpinate în cunoașterea ei se risipesc și rămâne trează dorința de ,,a știi”. Din acest moment, abilitatea pedagogică a învățătorului constă în a-i crea copilului un cadru atractiv de preocupări pe care acesta săl exploreze cu pasiune. Cu multă răbdare și tact copilul a devenit receptiv și sensibil la culori dimensiuni, sunete, zgomote ușoare, foșnetul lin, contactul cu obiecte etc. Nu este necesară o disciplină anume în orarul copilului pentru a insufla acestuia dragostea și respectul pentru mediul înconjurător. Acest
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
obișnuit, ca și academicianul, presiunea lucrurilor, a obiectelor, a „materiilor“ pe care ar vrea să le cumpere? În ce condiții devenim obsedați de toate aceste mărfuri? Când pot fi cumpărate imediat, oricând, de oriunde, sau când ele trebuie căutate cu răbdare de furnică și instinct vânătoresc, pentru a localiza punctul În care s-a băgat ceva? Cine este așadar mai sănătos mental, mai echilibrat, mai predispus la reflecție teoretică și construcție intelectuală? Occidentalul care găsește, la prăvălia din colțul străzii, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
miez și fără miză. Interveneam ca un frate mai mare, și-i Îndemnam să asculte Crises, poate le trece... Așa se Întâmplă În căsnicie, conflicte sunt și vor fi, zidul are mereu umbră, dar lumina lunii este minunată, dacă ai răbdare să cauți vibrația inefabilă. Nu vedeți ce frumos e peisajul, ce minunat sună flautul, cu inflexiunile sale celtice, ori chitara, cu armonii transcrise parcă din preclasici? Dar mai ales ce frumoasă e vocalista!? Și dacă o urmăresc lupii sau fantomele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
desfășurare temporală. Timpul interior al conceptului spectacolului, care implică urmărirea punct cu punct a progresiei temei, te ajută să Înțelegi de ce a fost nevoie de o perioadă prelungită de Înlănțuiri și staționări scenice. De ce Tocilescu a lăsat timpul să aibă răbdare cu sedimentarea jurămintelor, erotice și politice, Între care există o clară interdependență. Pentru ca exact fondul tematic să se poate decanta. Pentru ca să putem vedea cum se adună particulele de onoare În decizii concrete și În luări de poziție care nu lasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
a spus fostul senator american Daniel Patrick Moynihan. Ambele noțiuni se aplică foarte bine României. Timpul este principalul arbitru al modului în care lucrurile se schimbă, el clarificând și ce anume duce la aceste schimbări sociale și ce anume necesită răbdare. Încă îmi aduc aminte remarcile fulminante adresate de presa românească lui Siviu Brucan pentru îndrăzneala sa de a sugera în mod public că le va lua 20 de ani românilor să se transforme pe sine și să-și transforme țara
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
a acelui model relativă, pentru că integrarea în UE nu înseamnă că s-a atins modelul social, economic, politic sperat. Disperarea de la sfârșitul anilor '80, cât și dificultățile economice declanșate de inflație la începutul anilor '90 ne făceau să nu avem răbdare și să gândim exclusiv pe termen scurt următorii pași. Acest lucru era explicabil prin repeziciunea cu care aveau loc schimbările, dar mai ales prin nerăbdarea fiecăruia de a avea acces la o viață mai bună. Fiecare persoană speră să își
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
acelui prim an pe care l-am petrecut la București am intrat într-o curbă ascendentă de cunoaștere. În timp ce-mi finalizam dizertația doctorală, am început să fac cunoștințe în sânul comunității academice românești. În acel an, bunăvoința și răbdarea pe care mi-au arătat-o Alina Mungiu-Pippidi și Dorel Șandor au fost într-adevăr remarcabile. În ciuda programelor lor extrem de încărcate, ei doi m-au inițiat cu răbdare în fundamentele politicii, istoriei și culturii românești. Ne-am mutat la Cluj
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]