9,893 matches
-
din care s-a format mai tarziu "Convenția Democrată din România" (CDR). Membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianței Civice și a Fundației Culturale Memoria. A publicat peste 100 de articole în ziare și reviste ("22", "România liberă", "Vatra", "Memoria" etc.). A ținut conferințe în țară și străinătate, multe dintre ele publicate în volume colective ("Une culture pour l'Europe de demain", "Îl nuovo Areopago", "Mission", "Quelle sécurité en Europe à l'aube du XXIème siècle?", "Europe: leș chemins
Doina Cornea () [Corola-website/Science/299207_a_300536]
-
a predat limba germană, rusă, franceză și spaniolă și a ajutat la familiarizarea trupelor cu codul de conduită britanic. A fost totodată instructor al comitetului central consultativ pentru educația Forțelor Armate Britanice în cadrul Ministerului Educației. Burgess a fost lăsat la vatră cu gradul de sergent major în 1946 și, în decursul următorilor patru ani, a fost conferențiar pe teme ca discurs și teatru la Mid-West School of Education de lângă Wolverhampton și la Bamber Bridge Emergency Teacher Training College de lîngă Preston
Anthony Burgess () [Corola-website/Science/299222_a_300551]
-
A fost declarat oraș prin Legea 83/2004, împreună cu alte 7 localități din județul Suceava. Orașul este poziționat în sud-vestul județului Suceava, la granița cu județele Neamț și Harghita, pe valea râului Bistrița. Localitatea este tranzitată de șoseaua DN 17B Vatra Dornei - Piatra Neamț și nu este racordată la sistemul național de căi ferate. Din punct de vedere al poziționării și al căilor de comunicație, Broșteni este cel mai izolat oraș din județul Suceava. De asemenea, este orașul din județ situat la
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
al căilor de comunicație, Broșteni este cel mai izolat oraș din județul Suceava. De asemenea, este orașul din județ situat la distanța cea mai mare de municipiul Suceava, reședința județului. Broșteni se află în aria de influență urbană a municipiului Vatra Dornei, situat la o distanță de 52 km. Broșteni este o localitate tipică de munte, în care elementele urbane se simt doar în centrul localității, în special datorită complexului de blocuri de locuințe construite pentru personalul angajat în fostele mine
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
satului era de numai 2.546 locuitori. Coordonatele geografice ale localității sunt : 48°22′18″ latitudine nordică (pe aceeași paralelă cu orașul german Augsburg) și 27°20′09″ longitudine estică. Comuna are suprafața totală de 34,46 km², dintre care vatra satului ocupă 3,3 km²; pădurile - 1,53 km²; iazurile - 1,65 km²; pășunile, livezile și terenurile arabile - 28 km². Comuna se învecinează la nord cu regiunea Cernăuți din Ucraina, fiind amplasată într-o zonă de silvostepă, în nord-estul Podișului
Hădărăuți, Ocnița () [Corola-website/Science/299274_a_300603]
-
ulterior "Măiastra" au fost eternizate și în cântecele sale. Conectarea compozitorului cu pământul natal este mult mai profundă. Astfel, în 1966 apare "" Glasul tău"", un omagiu adus Mariei Tănase. De asemenea, ""Cântec pentru bradul meu"", ""Sorcova"", ""Tudore"", ""Un grai, o vatră, un isvor"" sunt doar câteva repere ale spiritualității sale românești. În 1996, Editura Hasefer a scos culegerea ""Cântece ale unor compozitori evrei din România"". Numele său apare în dreptul a cinci piese. La primele două (""Urare de purim"" și ""Cântec pentru
Alexandru Mandy () [Corola-website/Science/299263_a_300592]
-
se desființează. Până în 1849 va face parte din Fondul Religionar Ortodox al Bucovinei, în acest an câștigându-și autonomia. De atunci și până astăzi a fost o localitate intens locuită, cu populație foarte numeroasă și în continuă creștere. Cajvana, străveche vatră istorică, este situată în centrul județului Suceava, la 36 km nord-vest de municipiul cu același nume, reședința județului, la 38 km nord-est de orașul Gura Humorului, la 30 km sud de municipiul Rădăuți și la 12 km sud-est de cel
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
apei. Prezența apei la aceste adâncimi a făcut ca majoritatea locuințelor să aibă apa curentă folosită atât la baie sau menaj, cât și pentru sectorul zootehnic, din fiecare gospodărie. Suprafața totală a localității este de 2.483 hectare, din care vatra actuală a orașului Cajvana măsoară 752 hectare. Vatra orașului de astăzi are o formă compactă cu ieșiri tentaculare de-a lungul drumului județean DJ 178D spre Soloneț și Arbore, și drumuri comunale către Iaslovăț, Comănești, Botoșana și Codru. Rețeaua de
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
ca majoritatea locuințelor să aibă apa curentă folosită atât la baie sau menaj, cât și pentru sectorul zootehnic, din fiecare gospodărie. Suprafața totală a localității este de 2.483 hectare, din care vatra actuală a orașului Cajvana măsoară 752 hectare. Vatra orașului de astăzi are o formă compactă cu ieșiri tentaculare de-a lungul drumului județean DJ 178D spre Soloneț și Arbore, și drumuri comunale către Iaslovăț, Comănești, Botoșana și Codru. Rețeaua de drumuri comunale este legată de drumul județean DJ
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
orașului Frasin se desprinde drumul județean DJ177A către Ostra și apoi orașul Broșteni (aflat la distanța de 56 de km). De asemenea, Frasin este conectat la sistemul de căi ferate române prin stația CFR Frasin, situată pe magistrala feroviară Suceava - Vatra Dornei, care traversează teritoriul orașului. Localitatea este înconjurată de Obcinele Bucovinei: Obcina Mare la nord, Obcina Voronețiana la est și Obcina Stânișoarei la vest. Frasin se învecinează cu: Lungimea drumurilor publice este de 28 km pe teritoriul orașului, dintre care
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
vaste lucrări de fortificații prelungite la Borșa și Moisei. Dându-și seama că localnicii le-ar putea încurca socotelile în desfășurarea luptelor de rezistență, trupele au dat ordin de evacuare. Astfel moisăienii și borșenii au fost nevoiți să-și părăsească vetrele, urcând în munți sau coborând pe văile Izei și Vișeului, unde au găsit adăpost la sătenii de acolo. Așezările acestora au rămas aproape pustii. Spun aproape pustii pentru că pe ici pe colo au mai rămas oameni, unii pentru că n-au
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
voiam să cântăm cântecele lor pline de ură și patimă, cântece fasciste, șovine, antiromânești, care-l preamăreau pe Horthy. N-am mai putut răbda și în septembrie 1943, am luat-o prin păduri, peste Munții Rodnei și am ajuns la Vatra Doraei. Peste un an. ca refugiat m-am înrolat în armata română, am luat parte la luptele pentru eliberarea Târgu-Mureșului, Oradiei, ajungând până la Budapesta și așa au procedat și Horj Ioan Berescan, Hojda Ioan Baciu, Mihali Vasile a lui Vasile
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
ofensive în Transilvania (15 august - 18 septembrie 1916), cât mai ales pe timpul retragerii pe linia frontierei de stat (septembrie-noiembrie 1916). Trebuie menționat că Armata de Nord a fost singura care a atins și menținut aliniamentul fixat prin planul de operații (Vatra Dornei - Răstolița - pantele vestice ale munților Gurghiului - Sovata - Praid - Odorhei), realizând o scurtare cu peste 120 de kilometri a lungimii frontului. Atitudinea eroică a Armatei de Nord în zilele grele ale retragerii din noiembrie 1916 avea să fie elogiată și
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
secolul al XIV-lea. Alte atestări documentare mai vechi decât anul 1717 sunt din secolul al XVI-lea și din secolul al XVII-lea. Tradiția locală vorbește despre trei cătune care s-au unit, cândva pe vremea Mariei Tereza, pe vatra actuală a așezării: Corneanț (nucleul viitoarei așezări), Bocea (cel mai mare) și Drila. Corneanțul era așezat acolo unde astăzi se găsește cartierul cu același nume, în sudul satului. Bocea era mai în nord, la liziera pădurii, între Dragșina și Sârbova
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
XVIII-lea și al XIX-lea. Peste 100 de maghiari au fost colonizați de guvernul de la Budapesta la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. O șatră de țigani s-a sedentarizat din vechime pe vatra localității. În ultimul secol populația evreiască, apoi și cea germană, au dispărut. S-a redus foarte mult componenta etnică maghiara. Un număr însemnat de familii din alte zone ale țării, în special din Moldova și Ardeal s-au așezat aici
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
au cultivat cereale: porumb, secară, orz, grâu, dar și viță de vie, in, cânepă, legume, livezi cu pomi fructiferi: măr, păr, prun, cireș etc. Majoritatea caselor erau cu două camere, una pentru dormit, iar cealaltă pentru gătit, care avea o vatră din cărămidă. Ele erau iluminate cu opaițul, feștila și apoi cu lampa. Oamenii se hrăneau cu varză, cartof și fasole. Primăvara și vara se consumau urzica, dragaveiul, ștevia, însă alimentul de bază rămânea mămăliga și turta. Hidrografia joacă un rol
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
de apartenența lui Lucian Mureșan la Biserica Română Unită cu Roma și l-a considerat indezirabil; de aceea, l-a mutat de la aviație la un detașament de muncă, la șantierul Hidrocentralei de la Bicaz, iar în 1954 a fost lăsat la vatră. Dorința sa de a deveni preot greco-catolic nu a putut fi realizată în condiții normale, din cauza faptului că în 1948 Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii. Așteptând să se ivească o posibilitate de a urma teologia, Lucian Mureșan
Lucian Mureșan () [Corola-website/Science/299964_a_301293]
-
și comuna Putna. Din punct de vedere administrativ, orașul este împărțit în două cartiere: Vicovu de Sus (format din Vicovu de Sus Est, Vicovu de Sus Centru, Plai și Lăură) care reprezintă 70% din suprafața orașului și Bivolărie (format din vatra satului Bivolărie și cătunul Poderei) 30% din suprafața orașului. Localitatea deține 1.200 mp de spații verzi amenajate și peisaje naturale de la poalele Obcinelor Mari. În orașul Vicovu de Sus există statuia lui Ion Nistor și un monument al eroilor
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
monetare aparținând regilor arpadieni și descoperite în zona Cernăuți. În aceeași perioadă sunt scoase la iveală și monede germane din secolul al XIII-lea. Satul Vicov a fost întemeiat înainte de descălecatul lui Dragoș și al lui Bogdan I, avându-și vatra pe valea pârâului Sicova, de la care și-a luat numele. Ulterior, sătul a fost împărțit de către urmașii unuia dintre stăpânii săi în două părți, fiecare parte devenind sat distinct: Vicovul de Jos și Vicovul de Sus. Vicovul de Jos a
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
1978 A fost membru al "Cenaclului de luni" (1977-1983) A debutat în volum în anul 1989, cu "Aide-memoire", Ed. Litera, București Colaborează cu poezie, proză, eseuri și articole de critică literară în reviste literare: "România literară", "Timpul", "Interval", "Convorbiri literare", "Vatra", "Bucovina literară", "Euphorion", "Poesis", "Contrapunct", "Familia" etc. în reviste: - Eugen Simion, “România literară”, nr. 43, 1989 - Ioana Pârvulescu, “ Contrapunct “, nr. 24, 1990 și “România literară, nr, 28,1995 - Ioan Holban, “ Cronica “,nr.17,1990 - Val Condurache, România literară, nr. 22
Daniel Pișcu () [Corola-website/Science/299361_a_300690]
-
Contrafort “, nr. 4, 1999 și revista on-line “ Tiuk”,nr 5, 2003 - Mihai Vakulovski, “ Timpul”,nr.12, 2000,și revista on-line “ Tiuk “, nr 5, 2003 - Elena Vlădăreanu, “ Cotidianul “, 20.06.2002 - Mircea A. Diaconu, “ Viața românească “, nr. 9-10, 1998 - Ruxandra Ivăncescu, “ Vatra “, nr. 4, 1996 ; ș.a. în volume: - Ion Rotaru, “ Istoria literaturii române “ - Dumitru Micu, “ Istoria literaturii române “ - Romulus Bucur, “ Poeți optzeciști( și nu numai ) în anii 90”, Ed. Paralela 45, Pitești, 2000 - Ion Bogdan Lefter ( coordonator ), “Scriitori români din anii 80-
Daniel Pișcu () [Corola-website/Science/299361_a_300690]
-
o statuie de bronz din 1828, un proiect realizat de Ivan Martos. Între 1819-1859 Odesa a fost un port liber ("port franc") și ca oraș era pe locul patru în Imperiul Rus după Moscova, Sankt Petersburg și Varșovia. A devenit vatra unei populații extrem de diversă de negustori albanezi, armeni, bulgari, francezi, germani, greci, italieni, evrei, polonezi, ruși, ucraineni și multe alte naționalități. Numeroasele minorități etnice au dat nume la multe străzi, ca, de exemplu, Franțuzskaia (franceză), Italianskaia (italiană), Grețiaskaia (grecească), Evreiskaia
Odesa () [Corola-website/Science/298800_a_300129]
-
a fost o mănăstire ortodoxă, una dintre cele mai importante realizări arhitectonice ale domniei lui Matei Basarab și ale artei românești a secolului al XVII-lea. Mănăstirea este amplasată în vatra localității Brebu Mânăstirii din actualul județ Prahova, în apropierea râului Doftana. Arealul geografic este încântător, situarea acestuia într-o depresiune a Sub-Carpaților, la poalele munților Baiului și Grohotișului, conferă o climă dulce și un aer curat cu calități terapeutice. Complexul
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
1999). Din 2001 face parte din Juriul internațional „Balkanika" pentru promovarea culturii est-europene. A debutat în 1969 cu articole în „România literară" și apoi a publicat mai mult de 25 de volume. Colaborează la „România literară", „Luceafărul", „Tribuna", „Convorbiri literare", „Vatra", „Viața Românească" (unde a fost și redactor principal timp de 27 de ani). Este și profesor la Facultatea de Jurnalistică și membru al Uniunii Scriitorilor din România (făcând parte din consiliul USR, filiala București). În prezent este coordonator al colecției
Vasile Andru () [Corola-website/Science/298879_a_300208]
-
fost chemat să se prezinte la comisia de înrolare, dar în momentul controlului medical era răcit și a avut inspirația să mintă și să se declare tuberculos, motiv pentru care a fost considerat inapt pentru serviciul militar și lăsat la vatră. Deși Mishima era bucuros că nu a plecat pe front, multă vreme după aceea s-a simțit vinovat că a supraviețuit și a pierdut șansa unei morți eroice. Deși tatăl îi interzisese să mai scrie, Mishima a continuat în secret
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]