88,132 matches
-
creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă dorești să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta. RECOMANDĂRI EDITORIALE Publicația Confluențe Literare se bazează pe contribuția prin postare directă a lucrărilor multor autori talentați din toate părțile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe
GÂNDURI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349762_a_351091]
-
zbor nu mă opresc...dar nici nu pot! Și recompun din cioburi universul În fiecare galaxie, vise noi, Prin stele - gând fac piruete Și toate astea, le împart cu voi! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Am renăscut / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1254, Anul IV, 07 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia
AM RENĂSCUT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349755_a_351084]
-
creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă dorești să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta. RECOMANDĂRI EDITORIALE Publicația Confluențe Literare se bazează pe contribuția prin postare directă a lucrărilor multor autori talentați din toate părțile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe
AM RENĂSCUT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349755_a_351084]
-
bucuroasă surpriză și entuziasm, recenzată sau prezentată imediat de mari nume ale lumii literare de azi. Surpriza era provocată nu numai de neașteptata decizie de a trece de la critică la literatura propriu-zisă, ci și de situarea scrierii în afara sau la confluența mai multor specii narative: roman autobiografic și de formație, memorialistică, eseu asupra istoriei și a istoriei literare a secolului XX, proză de confesiune și de introspecție, și poate și altele. Entuziasmul venea din substanța umană care mustește sub întreaga experiență
Un om și secolul său: Giuseppe Petronio by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14316_a_15641]
-
se lega, prin mentorul său, de filologia transilvană a lui Timotei Cipariu - dar, ca cercetător al "cărților populare", profesorul de literatură veche de la București, îl continua pe B. P. Hasdeu. N. Cartojan s-a aflat, în lucrările sale filologice, la confluența Ardealului cu Valahia! Venea de departe, îndruma și conducea spre mai departe. În "demersul monografic" - cum îl denumește autorul - se poate întrevedea, dincolo de personajul central, savantul Cartojan, o întreagă epocă de glorie a filologiei românești, de la origini pînă în 1944
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
ȘI STRUCTURA DE PERSONAL PENTRU PARCURILE NAȚIONALE ȘI NATURALE Secțiunea 1 DESCRIEREA LIMITELOR ȘI A ZONELOR DE CONSERVARE SPECIALĂ PARCUL NAȚIONAL BUILA - VÂNTURARIȚA 1. Limitele Parcului Național Buila - Vânturarița Limita nord-vestică. Pornește înspre nord-est, de la cantonul silvic Bistrița, situat la confluența pâraielor Gurgui și Cuca (loc numit "între Râuri"), pe râul Cuca. După 300 m ajunge la o intersecție de drumuri forestiere (borna silvică 185 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români) și continuă înspre est, pe cel secundar, de pe versantul
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Buila a Ocolului Silvic Români, 21 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, 22 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, 25 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români și 36 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), ajunge la confluența râului Costești cu Pârâul lui Ignat (borna silvică 70 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). Limita continuă încă 1,5 km tot pe valea râului Costești, înspre nord-est, (trece prin bornele silvice 69 UP VI Buila a Ocolului Silvic
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Silvic Români, 40 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români) până la o nouă confluentă (Pârâul Șasa Voicești) și intersecție de drumuri (borna silvică 59 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). Limita continuă 500 m pe pârâul din dreapta (S), până la confluența a două pâraie (borna silvică 60 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), de unde urcă pe limita fondului silvic, pe muchia interfluviului, până când atinge Plaiul Lespezi (borna silvică 61 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). De aici direcția se
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Ocolului Silvic Olănești și 194 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olănești - gura de vărsare a văii Nisipului și ajunge la vărsarea pârâului Valea Neagră în Cheia (borna silvică 192 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olănești). Limita sud-estică. De la confluența pârâului Valea Neagră cu râul Cheia, limita urcă înspre nord-vest, la început pe drumul forestier de pe Valea Neagră (200 m), până la borna silvică 188 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olănești, apoi pe muchia interfluviului nordic al acesteia, până când iese
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Silvic Români), apoi în continuare spre sud-vest, trece prin borna silvică 229 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români și pe poteca traseului turistic marcată cu punct galben, coboară până în valea Otăsăului pe care o urmează în aval (SV) până la confluența cu valea Bulzului (borna silvică 216 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). De aici limita urcă înspre vest, pe muchie și limită de subparcele (108A și 109B UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), până ajunge în poiana Scărișoara
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Români, 34 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români, 35 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români, 37 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români și 88 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români) și ajunge la cantonul silvic de la confluența râurilor Cuca și Gurgui (între Râuri). 2. Zonele de conservare specială ale Parcului Național Buila - Vânturarița Zonele de conservare specială ale Parcului Național Buila-Vânturarița includ parcelele și subparcelele forestiere 8A,B, 10B,C, 99B, reprezentând rezervația Cheile Bistriței, 98B, 99C
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
constituie în felul acesta ca hotar, în mare parte (exceptând înconjurul pe la sud al pintenului Dealului Buțești), între județele Galați și Vaslui, totodată, și ca limită de nord a zonei inundabile a Prutului Inferior aferentă județului Galați. Limita vestică. De la confluența pârâului Frasin cu Balta Rădeanu, limita urmărește contactul dintre Lunca inundabilă a Prutului și baza versantului de est a culmii Dealul Brăila, până în apropiere de sat Rogojeni, urmând - mai întâi - limita de est a intravilanului Vădeni, apoi, țărmul de vest
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Broscarului și Leahii și, în cele din urmă, hotarul de vest al ariei naturale protejată Lac Pochina (2.415 -L5/2000) corespunzător bornelor topo, de pe Prut, 1262 și 1264); se suprapune limitei de est a intravilanului Rogojeni, până în apropiere de confluența râului Horincea (XIII-1.23) cu râul Prut, din dreptul bornei topo 1265; continuă pe linia intravilanului din sudul și pe partea de vest a satului Rogojeni, până ia contact cu DJ 242D, drum pe care îl parcurge 200 m spre
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
pe linia intravilanului din sudul și pe partea de vest a satului Rogojeni, până ia contact cu DJ 242D, drum pe care îl parcurge 200 m spre vest; limita se continuă apoi în direcție sud-est, pe Valea Horincea (regularizată), până la confluența dintre aceasta și pârâul Oarba (XIII- 1.23.3); urcă cea 750 m, în direcția sud-vest, pe acest ultim curs, până ce subtraversează DN 26, de sub poala Dealului Chitului. Pe DN26, înspre sud - sud-est, limita se desfășoară pe cea 4,3
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
naturală protejată (2.410-L5/2000), la vărsarea Prutului în Dunăre, care cuprinde parcela silvică 82 a U.P. V Lunca Prut, dintre bornele silvice 166-167, OS Galați. Zona este o enclavă pe teritoriul A.R.B.D.D. Tulcea. Limita sudică începe de la confluența râului Prut cu fluviul Dunărea, din dreptul bornei topo 1335/borna silvică 21, UP V Lunca Prut OS Galați, urmărind malul fluviului Dunărea la nivel mediu multianual, amonte, până la Mila 75+500m/Cotu Pisicii; tot în amonte, urmează talvegul Dunării
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
1335/borna silvică 21, UP V Lunca Prut OS Galați, urmărind malul fluviului Dunărea la nivel mediu multianual, amonte, până la Mila 75+500m/Cotu Pisicii; tot în amonte, urmează talvegul Dunării, până în dreptul Milei fluviatile 78. Limita estică, începe de la confluența râului Prut cu Dunărea: din dreptul bornei topografice 1335/borna silvică 21 și urmărește talvegul râului Prut, pe o lungime de 122,4 km, până în dreptul bornei topografice 1252, din Cotu Rusului, la limita cu județul Vaslui. Este - de fapt
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
râul Prut) care include parcelele și subparcelele forestiere 11 - 81A, inclusiv lacurile, bălțile și zona de stufăriș; zona inundabilă a râului Prut care include Lacul Pochina - Rogojeni, inclusiv zona aferentă de stufăriș și vegetație palustră și zona Vădeni situată între confluența pârâul Stâlpului cu râul Prut și hotarul de nord al județului Galați cu județul Vaslui, între bornele topografice 1260 și 1252, pe râul Prut, care include Lacul Teleajen, și Bălțile Cacia, Mâța și Rădeanu și zonele de stufăriș, suprafețe agricole
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Prut, care include Lacul Teleajen, și Bălțile Cacia, Mâța și Rădeanu și zonele de stufăriș, suprafețe agricole, pășuni și pădure de frontieră; zona râului Prut între malul apei și talvegul cursului de apă, pe distanța de 122,4 km, dintre confluența cu fluviul Dunărea din dreptul bornei silvice 21, OS Galați, respectiv borna topografică 1335, de pe râul Prut și borna topografică 1252, din Cotu Rusului, de pe râul Prut. Hărțile amenajistice ale UP V Lunca Prut au fost executate de SILVAPROIECT, în
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
V, OS Retezat, apoi urcă prin pădure pe culmea secundară Muchia Picuiului, în vârful Picuiului (1.827,3 m) și se continuă spre S V până în vârful Poienii (1.736 m). De aici coboară la limita fondului forestier continuând până în confluența pâraielor Lăncițu / Gârlii. În continuare limita urmărește spre amonte malul drept al pârâului Gârlii până la borna silvică 46 UP V, OS Retezat. De aici limita se orientează din nou pe limita fondului forestier cu proprietățile comunei Râul de Mori (bornele
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
culmea care coboară din vârful Retezat spre vârful Picuiu (borna silvica 47 UP V, OS Retezat). De aici limita coboară în Valea Râușor (borna silvică 51 UP I OS Retezat), după care urmează în aval malul stâng al pârâului, până la confluența Râușor / Ștevea. În continuare limita urmărește traseul drumului forestier până la confluența Râușor / pârâul Sec (borna silvică 34 UP I, OS Retezat). De aici se orientează spre SE, pe culmea Secului, până sub cota 1683,0 m (borna silvică 31 a
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
47 UP V, OS Retezat). De aici limita coboară în Valea Râușor (borna silvică 51 UP I OS Retezat), după care urmează în aval malul stâng al pârâului, până la confluența Râușor / Ștevea. În continuare limita urmărește traseul drumului forestier până la confluența Râușor / pârâul Sec (borna silvică 34 UP I, OS Retezat). De aici se orientează spre SE, pe culmea Secului, până sub cota 1683,0 m (borna silvică 31 a UP I OS Retezat), situată pe culmea Lolaia -Rucșorii, trece prin
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
orientează spre SE, pe culmea Secului, până sub cota 1683,0 m (borna silvică 31 a UP I OS Retezat), situată pe culmea Lolaia -Rucșorii, trece prin vârful Lolăii (l532,0 m) din care coboară pe o culme secundară la confluența Lolaia (Pietrele)/Obârșia Nucșoarei. De la confluentă limita urcă pe o culme secundară la borna silvică 258 UP VI. OS Pui de la care coboară în Valea Mălăeștilor din care urcă pe un afluent al acesteia până în vârful. Mic (1634,0). În
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
facă joncțiunea cu limita vestică a Parcului Natural Ciclovina - Grădiștea de Munte. Această limită trece prin vârful Lăutu, cota 910 m. În continuare limita coboară spre SSE, pe o culme secundară, în pârâul Văratecu, pe care îl urmează aval până la confluența cu Valea Dreptu. Urmărește amonte Valea Dreptu (circa 1,3 km), până la limita pădurii și urcă în Vârful. Măgura cota 803,6 m, trecând prin cota 616 m. Din vârful Măgura limita coboară prin Dealul Coroi, cota 678 m. în
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Dreptu (circa 1,3 km), până la limita pădurii și urcă în Vârful. Măgura cota 803,6 m, trecând prin cota 616 m. Din vârful Măgura limita coboară prin Dealul Coroi, cota 678 m. în Valea Ohaba [IV-1.117.6], la confluența acesteia cu pârâul care iese din Peștera Șura Mare și urmărește aval pârâul Ohaba până la confluența cu pârâul Șipotele. De la confluență limita continuă amonte pe pârâul Șipotele circa 900 m., până în vestul cătunului Șipoteni, ocolind pe la vest și sud peșterile
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
m, trecând prin cota 616 m. Din vârful Măgura limita coboară prin Dealul Coroi, cota 678 m. în Valea Ohaba [IV-1.117.6], la confluența acesteia cu pârâul care iese din Peștera Șura Mare și urmărește aval pârâul Ohaba până la confluența cu pârâul Șipotele. De la confluență limita continuă amonte pe pârâul Șipotele circa 900 m., până în vestul cătunului Șipoteni, ocolind pe la vest și sud peșterile din Valea Șipotele și Cascadei (incluse în parc), după care urcă în versantul stâng al pârâului
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]