87,348 matches
-
agricole]". "Mișcarea", nr. 246, 18 septembrie 1931, pp. 1-4. * Soluțiile propuse de georgiști pentru reglementarea datoriilor agricole vor fi analizate într-un alt capitol al acestei lucrări. 268 "Mișcarea", nr. 246, 18 septembrie 1931, pp. 1-4. 269 Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 285. 270 "Mișcarea", nr. 39, 11 ianuarie 1931, p. 4. 271 Idem, nr. 138, 13 mai 1931, p. 1. 272 Idem, nr. 246, 18 septembrie 1931
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1. 593 "Adevărul", nr. 15436, 15437, 15438; 8, 9, 11 mai 1934; pp . 6, 6, 8. 594 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 19/ 1934, f. 1, 3, 4. 595 Idem, f. 15. 596 Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 297; Emilia Sonea, Gavrilă Sonea, op. cit., pp. 143, 144, 145; 597 "Curentul", nr. 2845, 5 ianuarie 1936, p. 12. 598 "Viitorul", nr. 8232, 28 iunie 1935
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ciobanu, Vasile, Radu, Sorin, coordonatori, Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. III, Editura Techno Media, Sibiu, 2008, p. 113. 676 "Mișcarea", nr. 454, 515; 5 iunie, 18 august 1932; pp. 2, 1; Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 316. 677 "Mișcarea", nr. 626, 11 ianuarie 1933, p. 2. 678 Idem, nr. 819, 14 septembrie 1933, p. 3. 679 Idem, nr. 824, 21 septembreie 1933
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
8-9, 12-13, 64. 867 "Viitorul", 9014, 9015, 9018, 9023; 27, 28, 31 ianuarie, 6 februarie, 1938; pp. 3, 3-4, 3, 3. 868 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XVIII/ 6, f.1; Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 300. 869 Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal, dosar 10176, vol. 6, f. 149. 870 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției, vol
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
autoorientat - cel mai adesea acest model duce la performanță și mulțumire. Angajații Își stabilesc singuri cursul de dezvoltare al carierei proprii, utilizând asistența furnizată de organizație. Angajații sunt principalii responsabili pentru implementarea, controlul și evaluarea carierei lor. Managementul carierei la confluența obiectivelor individuale cu cele ale organizației Cariera profesională cuprinde totalitatea pozițiilor și activităților profesionale pe care le desfășurăm pe baza cunoștințelor, competențelor și aptitudinilor noastre. Ea poate fi Înțeleasă și În sens ascendent, de evoluție profesională. Planificarea orientată pe organizație
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
sintetizatoare"-, menită să imprime noțiunii trăsăturile constitutive și maleabilitatea unui precept tehnic. În consecință, atribuie "caragialismului" o dublă definiție globală. Sub aspect sincronic, imaginarul caragialian are structura unui mănunchi de constituienți textuali, dizolvați în substanța reprezentării scenice și narative, la confluența ariei tematice cu originalitatea tipologiei și expresia artistică, în texte inconfundabil personalizate. Pe dimensiunile diacroniei, "caragialismul" definește descendența "atitudinală și estetică a spiritului tutelar caragialian". Reconstituirea descendenței a impus, în prealabil, decodarea "cărții de identitate" a comicului, concept operațional proteic
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Lumpur, În inima Malaysiei. Cine ar fi crezut vreodată că vom ajunge aici?!! Bucuria unora, Întristarea și indiferența altora! Așa e viața! KUALA LUMPUR Inițial o tabără de minieri care extrăgeau cositorul din jungla malaeziană, bântuită de malarie, situată la confluența râurilor Kelang 675 și Gombak, s-a transformat treptat, În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Într-o așezare stabilă, populată de coloniști britanici, malaezieni, emigranți chinezi 676 și indieni, Kuala Lumpur (Gura mocirloasă a râului), În centrul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
făcut să aibă cursuri intermitente. La intrarea în comună, în punctul „Podul cu trei cărbuni” primește pe stânga pârâul Valea Ogrăzii, apoi aproape de centrul comunei Vâlceaua Sărată (cu apă bogată în cloruri de sodiu) și pârâul Valea Nucului, care înaintea confluenței cu Provița primește Vâlceaua Aninului. În depresiunea Drăgăneasa primește pe stânga un mic pârâu care se numește Vâlceaua Pietrei. Acesta izvorăște din gresiile de Kliwa de la Piatra Neagului și este singurul pârâu din regiune care nu seacă niciodată, în ultimii
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
o sentință judecătorească în 1852, prin care se stabileau hotarele moșiei Provița astfel: - spre sud - moșia Drăgăneasa, propietatea răposatei monahii Ansieta Negreasca și cu moșia Piatra, aflată în proprietatea clucerului Costache Ștefănescu. Locul de întâlnire dintre aceste moșii era la confluența vâlcelei Piatra cu pârâul Provița (punct numit astăzi „Piatra Neagului”). - spre est - moșia Poiana și moșia Breaza, aceasta din urmă se află în proprietatea logofătului Scarlat Ghica, aparținând casei Zoe Brâncoveanu. Punctul „La Mesteceni” forma hotarul dintre cele trei moșii
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
a înțelepciunii care cere acceptarea neantului morții! Obârșie a filozofiei, a teozofiei, a gastrosofiei și a oenosofiei! Obârșie a raționalității, a laicității și a culturii umaniste! Obârșie a renașterii și a modernității spiritului european! Mare a comunicării ideilor și a confluențelor cunoașterii, care a știut să-l poarte pe Aristotel de la Bagdad la Fes înainte de a-l aduce la Sorbona din Paris! Mare tricontinentală a întâlnirilor fecunde și a rupturilor tragice între est și vest, sud și nord! Mare care a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cele mai multe ori provocate de intervențiile asupra căilor biliare (sfincterotomie endoscopică, colangiografie endoscopică retrogradă, stentare biliară endoscopică sau percutană) [13]. La examenul obiectiv se poate constata: icterul,hepatomegalia și semnul Courvoisier - hidropsul vezicular biliar nedureros (doar în colangiocarcinoamele situate distal de confluența ductului cistic cu calea biliară principală) [19, 20]. TABLOUL CLINIC AL COLANGIOCARCINOMULUI INTRAHEPATIC Vârful de incidență este între vârsta de 55 și 75 de ani, cu ceva mai coborât decât în colangiocarcinomul extrahepatic. Există o distribuție relativ egală între sexe
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
mai caracteristică colangiocarcinomului intrahepatic [13, 21]. La examenul obiectiv se poate constata icterul în 10-15% din cazuri. Cauzele de apariție ale acestuia sunt: protruzia materialului tumoral în lumenul ductelor biliare, compresia căii biliare principale de către adenopatiile metastatice hilare hepatice, compresia confluenței ductelor biliare de către tumorile localizate în segmentele 4 sau 1 sau infiltrarea carcinomatoasă a ductelor biliare segmentare. Intensitatea icterului este mai pronunțată în colangiocarcinoamele extrahepatice, dar semnificația prognostică a icterului în colangiocarcinoamele intrahepatice este mai rezervată [22]. Uneori, o palpare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
candidate cu scopul de a reduce disparitățile de dezvoltare înregistrate la nivelul unor regiuni, prin suportul regiunilor slab ori sub- dezvoltate pentru a le ajuta să atingă niveluri de dezvoltare similare cu regiunile dezvoltate. Prioritățile Uniunii Europene se află la confluența dintre interesul general comunitar și interesul individual al statelor membre și vizează orizonturi largi de timp și spațiu din perspectiva globalizării. Agenda Lisabona (2000) încearcă să răspundă provocărilor globalizării printr-o strategie care să transforme Uniunea Europeană în „cea mai competitivă
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
267-276; Botez, Memorii, I, 282-292; Scrisori - Ibrăileanu, II, 369-381, IV, 113-254; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 378-390, 614-615; Ornea, Poporanismul, passim; Cioculescu, Itinerar, I, 194-196, II, 253-257; Nicolae Manolescu, Romanul lui C. Stere, RL, 1976, 1; Negoițescu, Analize, 149-156; Z. Ornea, Confluențe, București, 1976, 73-78, 108-116; Virginia Mușat, C. Stere, scriitorul, București, 1978; Constantin Ciopraga, Frânturi de biografie: C. Stere, CRC, 1979, 30; Kalustian, Simple note, I, 103-106, II, 24-64, III, 128-129, 161-172; Z. Ornea, Comentarii, București, 1981, 82-131; Piru, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
s-a instalat la Roma și a descris numeroase afecțiuni, fiind considerat „prinț al artei medicale“. Descrie detaliat sindromul, abordează probleme de fiziopatologie, profilaxie, neurologie, cardiologie, psihiatrie, hepatologie, fiziologie. Discipol, creator din școala hippocratică, Aetius, ca și Galen sunt la confluența dintre medicina hippocratică și cea modernă, iar cele mai multe din rezultatele sale sunt grupate în două mari tratate medicale. Strălucirea medicinei romane (latine) s-a reflectat și în viața societății: igiena publică și individuală, se dezvoltă, se creează instituții igienice, se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
religiei, adică aceea de a uni (re + ligo = a relega), realitatea superioară relevată prin pioșenie (întoarcere spre Dumnezeu), cu filosofia, în sensul ei originar și cu morala. În acest context apare creștinismul. în anul 1 al unei noi ere, la confluența dintre continente, popoare, mentalități, apare Iisus Christos, Mesia (trimisul) proorocit de înțelepți cu sute de ani mai înainte. Iisus Christos a convins prin exemplu, prin dragostea pentru oameni. Ilustrarea faptică a cuvântului său a creat discipoli, simpatizanți, a izgonit îndoieli
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și învățat, ajuns medic la curtea lui Saladin. Ai lui l-au comparat cu Moise. Creștinii l-au numit „vulturul sinagogii“, medici arabi de seamă au mers să-l cunoască. Exponent al medicinii arabe, evreul Maïmonide este un exemplu al confluenței și interacțiunii medicinii arabe cu cea iudaică, caracteristică sfârșitului de Ev Mediu. El poate fi considerat în egală măsură și ca reprezentant al medicinii arabe din perioada sa de apogeu. Maïmonide a scris în arabă 12 cărți de medicină și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sănătatea poporului român care în timp, în evoluția istoriei, a fost greu încercat de războaie și epidemii. În asigurarea progresului umanității popoarele nu se izolează, dimpotrivă, medicina, prin obiectivele și finalitatea sa, este unul din pilonii principali care stă mărturie confluenței culturilor între popoare situate pe teritorii geografice diferite. MEDICINA îN SECOLUL AL XVII-lea EUROPEAN RENAȘTEREA CONTINUĂ ÎN NOI CONDIȚII În sec. al XVII-lea anatomia, experimentul, cunoașterea prin rațiune și simțuri, ca și atenția acordată filosofiei și științelor fundamentale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
terapeuticii, asupra vieții și morții. Bichat susține unitatea circulației mari și mici. Dintre experimentele pe animale, de remarcat este cea a anastomozelor realizate la câini. Anvergura creației sale, pasiunea energică pentru atâtea ramuri ale medicinei, spiritul investigator, mută Renașterea la confluența dintre secolul Luminilor și viitorul medicinei moderne (sec. XIX). Un vestit creator de discipoli este, Herman Boerhaave (1668 - 1738) pe care îl cunoaștem din sec. XVII în care a trăit aproape jumătate din viață. Acest medic, cu o formație multilaterală
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
medicinei românești, onorându-și magiștrii, universitățile respective și toți desfășurând o operă de luminare a poporului, după cum vom vedea. MEDICINA MODERNĂ : SECOLUL XIX Secolul formării statelor naționale și al marilor curente științifice și artistice, este și secolul medicinei moderne. La confluența dintre secolele XVIII și XIX, doi mari filosofi își au contribuția lor: E. Kant luminează gândirea și F. Hegel o dinamizează. Amândoi limitează raționalismul dogmatic, întăresc rolul științei, al libertății spiritului creator în asigurarea progresului intelectual și social. În 1890
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Poeți contemporani”, CNT, 1967, 43; Ion Biberi, „Poeți contemporani”, GL, 1967, 51; Emil Manu, Aurel Martin, LCF, 1968, 1; Felea, Poezie, 210-213; Piru, Varia, II, 476-477; Ungureanu, La umbra cărților, 77-80; Bălan, Artă, 213-216; Z. Ornea, Confluențe, București, 1976, 274-278; Săndulescu, Continuități, 249-251; Mircea Iorgulescu, Acolade critice, RL, 1977, 52; Mihăilescu, Conceptul, II, 176-179; Popescu, Cărți, 30-34; Emil Manu, Portrete critice, RL, 1981, 3; Mircea Zaciu, „Paranteze”, ST, 1981, 11; Felea, Prezența, 80-84; Regman, Noi explorări, 34-37
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
scriitori, „Flacăra roșie” (Arad), 1955, 3429; Nicolae Manolescu, „Cordovanii”, CNT, 1963, 36, 37; Eugen Simion, „Cordovanii”, GL, 1963, 39; Dumitru Micu, O epopee a satului contemporan, VR, 1963, 10; Ion Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 182-201; Râpeanu, Noi, 215-220; Regman, Confluențe, 87-91; Oprea, Mișcarea, 181-196; Mihai Ungheanu, „Eclipsă de soare”. „Fragmentarium”, LCF, 1969, 14; Gabriel Dimisianu, „Eclipsă de soare”. „Fragmentarium”, RL, 1969, 14; Teodor Tihan, „Fragmentarium”, ST, 1969, 8; Ciobanu, Panoramic, 136-144; Oprea, Incidențe, 91-95; Culcer, Citind, 173-179; Zaharia Sângeorzan, Satul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
unde va fi promovat ca profesor în 1993. Își susține doctoratul în 1974, cu teza Relații culturale româno- polone. I se acordă în 1970 Ordinul Meritul Cultural Polonez. P. debutează în presă în 1952, iar editorial în 1976, cu lucrarea Confluențe culturale româno-polone, în care se întrepătrund istoria, istoria literară și comparatismul, acoperind cronologic a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Primele capitole sunt dominate de informații privitoare la viața politică, gravitând în jurul a două evenimente cruciale: revoluția de la 1848
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
paralel versiunile polone și românești, scoțând în relief diferențele și explicându-le aplicat pe cât mai multe paliere, uneori comentariul aducând chiar a pledoarie. Fizionomia polonistului este completată de contribuția sa la realizarea mai multor manuale și a unor traduceri. SCRIERI: Confluențe culturale româno-polone, București, 1976; Studii polono-române, București, 1994. Traduceri: Marian Naszkowski, Zile de neliniște (Amintiri din deceniul al patrulea), București, 1963, Anii încercărilor, București, 1966; Stanislaw Wygodzki, Omul cu căruciorul și alte povestiri, pref. trad., București, 1964; Bruno Schulz, Manechinele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
trad., București, 1991; Witold Gombrowicz, Ferdydurke, postfață trad., București, 1996, Pornografie, postfața trad., București, 1999, Trans-Atlantic, postfața trad., București, 1999, Cosmos, postfața trad., București, 2000; Andrzej Stasiuk, Cum am devenit scriitor, postfață Simona Popescu, București, 2003. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, Confluențe culturale, RL, 1976, 52; Nicolae Liu, „Confluențe culturale româno-polone”, ST, 1977, 9; Ioana Crețulescu, Destine naționale și literare, LCF, 1977, 50; Andrei Pippidi, „Confluențe culturale româno-polone”, RSE, 1977, 4; Ladislau Gyemant, „Confluențe culturale româno-polone”, AIX, t. XX, 1977;Leon Volovici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]