KorAP: Find »[drukola/base=confluență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3491 3492 3493 ...3526 >

88,132 matches

Corola-website/Law/164530_a_165859

m. Din vârful Măgura limita coboară prin Dealul Coroi, cota 678 m. în Valea Ohaba [IV-1.117.6], la confluența acesteia cu pârâul care iese din Peștera Șura Mare și urmărește aval pârâul Ohaba până la confluența cu pârâul Șipotele. De la confluență limita continuă amonte pe pârâul Șipotele circa 900 m., până în vestul cătunului Șipoteni, ocolind pe la vest și sud peșterile din Valea Șipotele și Cascadei (incluse în parc), după care urcă în versantul stâng al pârâului Șipotele, Dealu Dreptu, cota 942

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
3 m și ajungând în culmea cu cota 1544,9 m, se face joncțiunea cu limita sudică a Geoparcului. Limita nordică debutează în valea Slivuțului, la nord de DN 66 (cota 300 m), urmând cursul pârâului spre amonte până în zona confluenței cu valea Negrii (borna silvica VI/69). De aici limita urcă în versantul stâng, în culmea Făgădăului (cota 416 m) și se continuă spre nord în Dealul Făgădăului, cota 389,7 m, apoi coboară ușor pe direcția NV în înșeuarea

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
670 cu DN 67 D, limita parcului urmează limita dintre județele Mehedinți și Gorj, urmând culmea prin vârful înalt (377,6 m), dealul Orzești (599 m), Vârful Muchii (661 m), Vârful Gorganu (l010,4 m), coboară apoi pe culme până la confluența pârâului Capra cu pârâul Văratec după care se continuă amonte pe pârâul Capra [VII-1.36.2.1] până în Vf. Poiana Mică (l179,2 m). Limita vestică. Din Vf. Poiana Mică (1172,2 m) limita se continuă spre sud-vest urmărind culmea

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
apoi limita de județ dintre Mehedinți și Caras - Severin trecând prin Vârful Creasta Cocoșului (917 m) până în vârful Meteriz (720,3 m), în continuare limita urmărește spre sud cumpăna de ape a bazinului Tarovăț până în Poiana Ciumini și coboară la confluența Valea Piatra Albă/Racovăț . De la confluență, urcă pe Cracu Ciumini până în Vf Boldovin (621,7 m), de unde coboară în talvegul râului Bahna [XIV-1.21] prin cota 430,3 m. Din râul Bahna limita urcă pe o culme secundară prin cota

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
și Caras - Severin trecând prin Vârful Creasta Cocoșului (917 m) până în vârful Meteriz (720,3 m), în continuare limita urmărește spre sud cumpăna de ape a bazinului Tarovăț până în Poiana Ciumini și coboară la confluența Valea Piatra Albă/Racovăț . De la confluență, urcă pe Cracu Ciumini până în Vf Boldovin (621,7 m), de unde coboară în talvegul râului Bahna [XIV-1.21] prin cota 430,3 m. Din râul Bahna limita urcă pe o culme secundară prin cota 253,0 m în Culmea Plaiul

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Dl. Șulmea), UP V, OS Drobeta-Turnu Severin). Limita continuă pe culmile dintre afluenții Jidoștiței, Luchița Mare și Valea Grecului, prin DL Mișcanului și DL Grecului (bornele silvice 95, 73, 91 și 85, UP V, OS Dr.-Turnu Severin), coboară la confluența văii Grecului cu pârâul Jidoștița [XIV-1.22], apoi se continuă spre SV prin Dealu La Pietroi (271,0 m). Limita sudică Din vârful Dealu La Pietroi (271,0 m) limita se continuă spre dealul Sorcovăț, pe la nord de localitatea Breznita-Ocol

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
pe la nord de localitatea Breznita-Ocol, apoi prin vârful Pirul (260,2 m), coboară pe culme în satul Schinteiești, traversează râul Topolnița la sud de satul Izvorul Barzii și urcă pe culme până în vârf, după care coboară în Ogașul Tarovățului la confluența cu un ogaș pe partea dreaptă, urcând în continuare pe culme până în vârful a cărui cotă este 266,3 m de unde coboară pe un ogaș în drumul național DN 67 în localitatea Malovaț. Limita se continuă pe DN 67 până la

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
pe Pârâul Cireșu. De la borna 33 (U.P. I Mociaru), limita Parcului Natural se suprapune limitei intravilanului comunei Tulnici, fiind marcată succesiv de bornele silvice 41, 153, până la borna 42 situată în albia Putnei. În continuare, limita se înscrie de la confluența Putna - Coza, în amonte pe Pârâul Coza până la borna 103, de unde, urmărind hotarul proprietăților locuitorilor din satul Coza, se orientează către sud est, intersectează drumul de pe valea Cozei, pe care îl urmează până la podul ce traversează pârâul. Din acest punct

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
proprietăților locuitorilor din satul Coza, se orientează către sud est, intersectează drumul de pe valea Cozei, pe care îl urmează până la podul ce traversează pârâul. Din acest punct limita se înscrie din nou pe valea Cozei, până la borna 129bis aflată la confluența Pr. Coza - Pr. Ionalii. Ultimul sector al limitei estice îl reprezintă Culmea Dealului Pârliturii marcată de bornele silvice 223bis, 130bis, 127bis, 132bis, 95bis, 70bis, și 69bis. Limita sudică. Primul sector al limitei sudice se desfășoară între Vf Zimcea (1369 m

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
limitei estice îl reprezintă Culmea Dealului Pârliturii marcată de bornele silvice 223bis, 130bis, 127bis, 132bis, 95bis, 70bis, și 69bis. Limita sudică. Primul sector al limitei sudice se desfășoară între Vf Zimcea (1369 m) marcat de borna silvică 69 bis -și confluența pâraielor Zăbala și Betegosul în dreptul bornei silvice 102 -, OS Năruja, urmărind cumpăna de ape ce atinge Vf Canalelor (1233 m.), Vf. Piscul Cănelelor (1293 m.), Dealul Tichertu, Vf. Seciului (1509 m.) în ordine, prin bornele silvice din cadrul UP I Coza

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
spre sud vest trecând prin bornele silvice 129 și 131. Din dreptul bornei silvice 117- UP VI Zăbăluța, OS Năruja limita se orientează spre sud est și este marcată de bornele silvice 184, 145, 147, 149 și 102 situată la confluența pârâului Zăbala cu pârâul Betegosul. Al doilea sector al limitei sudice urmărește în aval pârâul Zăbala fiind punctată de bornele silvice din cadrul UP V Goru, OS Năruja : 117, 192 și borna 60 amplasată la confluența cu Pr. Goru. De la confluența

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
149 și 102 situată la confluența pârâului Zăbala cu pârâul Betegosul. Al doilea sector al limitei sudice urmărește în aval pârâul Zăbala fiind punctată de bornele silvice din cadrul UP V Goru, OS Năruja : 117, 192 și borna 60 amplasată la confluența cu Pr. Goru. De la confluența pârâului Goru cu pârâul Zăbala, limita sudică urmărește cu fidelitate albia minoră a pârâului Goru, până la borna 98 UP V Goru, OS Năruja, de unde se orientează pe o direcție est-vest pe cumpăna de ape dintre

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
confluența pârâului Zăbala cu pârâul Betegosul. Al doilea sector al limitei sudice urmărește în aval pârâul Zăbala fiind punctată de bornele silvice din cadrul UP V Goru, OS Năruja : 117, 192 și borna 60 amplasată la confluența cu Pr. Goru. De la confluența pârâului Goru cu pârâul Zăbala, limita sudică urmărește cu fidelitate albia minoră a pârâului Goru, până la borna 98 UP V Goru, OS Năruja, de unde se orientează pe o direcție est-vest pe cumpăna de ape dintre Pârâul Rozelor și Pârâul Goruletul

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
și u.a. 140B din UP IV Ponor a Ocolului Silvic Beliș, apoi se continuă în aval pe afluentul Pârâului Râu (din u.a. 140B din UP IV Ponor a Ocolului Silvic Beliș) și în aval de Pârâul Râu până la confluența cu Valea Ponor la borna silvică 253. Descrierea suprafeței Rezervația Naturală Complexul Carstic din Valea Ponorului cuprinde peșterile Peștera Ponorul Mare, Peștera Piatra Altarului, Peștera Rece, Peștera Diaclază, Peștera Poarta Alunului, Izbucni Alunului Mic și Peștera cu Oase (golurile subterane

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
trece pe la borna 220 și în continuare urmează culmea prin bornele 405, 406, 409, 412, 238 și 237; Limita estică: pornește de la borna 237 și coboară pe o culme prin bornele 244, 240 și borna 243 ce se află la confluența pârâului Bistra cu pârâul Dăncioanea, după care urcă pe Culmea Dăncioanele trecând pe la bornele 228 și 229 și în continuare pe Culmea Modoșului la bornele 226 și 224; Limita sudică: pornește de la borna 224,.coboară pe o culme până la borna

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
din amenajament. IV.18. Rezervația naturală Dealul Cărăula, 123 ha, localitatea Șasea Montană, județul Caraș-Severin Descrierea limitelor Limita nordică: urmează o culme secundară de pe Dealul Potocului pe pășune până la intersecția cu pârâul Chichireg; Limita estică: Urmează cursul pârâului Chichireg până la confluența acestuia cu pârâul Bei; Limita sudică: Urmează cursul pârâului Bei până la confluența cu râul Nera și în continuare pe râu până la ieșirea din Cheile Nerei; Limita vestică: Urmează o culme secundară pe Fața Cărăulii (pe pășune) până pe Dealul Potocului. Descrierea

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Montană, județul Caraș-Severin Descrierea limitelor Limita nordică: urmează o culme secundară de pe Dealul Potocului pe pășune până la intersecția cu pârâul Chichireg; Limita estică: Urmează cursul pârâului Chichireg până la confluența acestuia cu pârâul Bei; Limita sudică: Urmează cursul pârâului Bei până la confluența cu râul Nera și în continuare pe râu până la ieșirea din Cheile Nerei; Limita vestică: Urmează o culme secundară pe Fața Cărăulii (pe pășune) până pe Dealul Potocului. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Dealul Cărăula cuprinde unitățile amenajistice 2A, 2B și 2

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
de hotar pe care-1 urmează pe direcția NE-SV traversând perpendicular pârâul Dorna Mică, continuând spre SV până la curbura către Valea Taba, ocolind locul numit La Fântânile Sărate. Urmează schimbarea direcției de la SE la NV, străbătând perpendicular Valea Tăușenilor până la confluența cu valea temporară ce coboară dinspre locul numit Tăul Rotund, după care limita rezervației urcă din nou pe direcția SV-NE spre satul Sic, pe drumul care înconjoară dealul numit Țicaciai, întâlnindu-se cu punctul de plecare pe drumul perpendicular

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
urmează în direcția sud-est limita teritorială a comunei Stejaru până în zona terenului arabil A53, respectiv în punctul în care pârâul Giurmeș (Hr52) intersectează această limită teritorială; Limita estică: urmează cursul meandrat al pârâului Giurmeș (Hr52) în direcția sud și intersectează confluența sa cu valea Carabalâc. Ulterior, continuă spre sud, pe la poalele dealului Carabalâc, până la confluența sa cu valea de la sud de acesta. De aici, limita descrie o curbă largă, predominant spre est, până la confluența sa cu un pârâu ce vine dinspre

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
respectiv în punctul în care pârâul Giurmeș (Hr52) intersectează această limită teritorială; Limita estică: urmează cursul meandrat al pârâului Giurmeș (Hr52) în direcția sud și intersectează confluența sa cu valea Carabalâc. Ulterior, continuă spre sud, pe la poalele dealului Carabalâc, până la confluența sa cu valea de la sud de acesta. De aici, limita descrie o curbă largă, predominant spre est, până la confluența sa cu un pârâu ce vine dinspre nord (Hr70). Ulterior, limita urmează în aval, spre sud, valea pârâului Giurmeș, ocolește spre

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Giurmeș (Hr52) în direcția sud și intersectează confluența sa cu valea Carabalâc. Ulterior, continuă spre sud, pe la poalele dealului Carabalâc, până la confluența sa cu valea de la sud de acesta. De aici, limita descrie o curbă largă, predominant spre est, până la confluența sa cu un pârâu ce vine dinspre nord (Hr70). Ulterior, limita urmează în aval, spre sud, valea pârâului Giurmeș, ocolește spre vest și sud-vest terenul arabil A88, apoi, urmează limita intravilanului comunei Beidaud, până când îl părăsește în direcție vestică, în

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Limita vestică: orientată inițial spre nord-vest, străbate pe un traseu sinuos versanții estici și nordici ai dealului movila Mahomencea, apoi se înscrie pe o direcție aproape paralelă cu pârâul Mahomencea, pe la marginea terenurilor agricole A340, A343, ajunge spre nord la confluența pârâului Mahomencea cu râul Topolog (valea Haidarului), de unde se îndreaptă spre sud-est, relativ paralel cu pârâul Mahomencea, limitrof terenului arabil A334 și terenului Cc335. Limita continuă sinuos spre nord și vest, pe la marginea terenurilor agricole A331, L329, pășunii P330, terenului

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
De1023, terenul arabil A1018) după care se îndreaptă spre nord-vest până întâlnește limita intravilanului comunei Casimcea; Limita vestică: descrie pe marginea intravilanului Casimcea un traseu sinuos, pe direcția generală nord-vest, apoi spre nord-est, după care urmează meandrele pârâului Casimcpa, până la confluența acestuia cu primul pârâu dinspre est, unde întâlnește limita nordică. Descrierea suprafeței Rezervația naturală cuprinde parcelele și subparcelele cadastrale P1012, Hr927, A1012. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Casimcea, anul 1990. IV.66. Rezervația

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
în continuare, conform hărții, sc. 1:10.000, anexate registrului cadastral parcelelor comunei Topolog, anul 1990 și hărților silvice ale OS Ciucurova, UP III Secării - Trei Derele. Limita nordică: începe de la borna 203, situată pe firul văii, în apropiere de confluența acesteia cu pârâul Valea Roștilor, îndreptându-se predominant spre vest, până la borna 180 (traseul acesteia fiind marcat cu bornele 201, 198). În continuare, limita se orientează spre sud, până la bornele 188 și 179, de unde se prelungește spre nord-vest (trecând prin

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
pe la baza dealului "Pe Șatră", cuprinzând întreaga luncă inundabilă, de-a lungul stufărișului, la 10 m de acesta până la cotul format de confluenta Văii Legii cu Valea Fizeșului situată la baza dealului "La Șatră"; Limita estică: de la cotul format de confluența Văii Legii cu Valea Fizeșului limita traversează brațul lacului Geaca format de confluența Văii Legii cu Valea Fizeșului delimitând porțiunea de lac numită "Ochiul", pe linia ce desparte versantul Dealului Șatra de versantul Dealului Cireșului. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Valea

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]