88,469 matches
-
a desfășurat și o intensă activitate literară, dovedind din plin că a fost, este și va fi cel mai mare dramaturg al literaturii române, cele patru comedii ale sale, „O noapte furtunoasă” (1879), „Conu Leonida față cu reacțiunea” (1880), „O scrisoare pierdută” (1884), „D-ale carnavalului” (1885) și drama „Năpasta” (1890), fiind publicate într-o perioadă relativ scurtă. Începând cu anul 1897, Caragiale va „trăda” teatrul și va publica proză scurtă, volume de schițe și nuvele: „Schițe” (1897), „Momente” (1901), „Momente
Muzeul „Ion Luca Caragiale” () [Corola-website/Science/331363_a_332692]
-
zugrăvească tipuri umane de o mare diversitate. În memoria marelui dramaturg, în anul 1979, într-o casă construită în stil rustic, aflată pe drumul național Târgoviște - Ploiești s-a deschis Muzeul Memorial I.L. Caragiale, care ilustrează printr-o colecție impresionantă (scrisori, fotografii, telegrame, afișe ale comediilor sale jucate în premieră, cărți în ediții princeps și rare) principalele momente din viața și opera scriitorului: familia din care descinde și de la care a moștenit pasiunea pentru teatru, anii de școală de la Ploiești, debutul
Muzeul „Ion Luca Caragiale” () [Corola-website/Science/331363_a_332692]
-
descoperirilor sub formă de expoziții, lucrări și articole. La inițiativa preotului Constantin Morariu, în anul 1928 este inaugurat muzeul închinat compozitorului Ciprian Porumbescu (1853-1883), ca secție a Muzeului orășenesc. Între exponate se numără violoncelul artistului, portrete, fotografii de epocă, partituri, scrisori, obiecte personale. După Primul Război Mondial colecțiile muzeului sunt mutate în clădirea Liceului de Fete (astăzi Corpul A al Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu”). Sunt adăpostite aici timp de zece ani, până în 1928, când sunt din nou mutate, de data
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
următor. Duiliu Zamfirescu a scris în perioada 1892-1893 un roman intitulat " Viața la țară", publicat sub formă de foileton în perioada iulie 1894 - mai 1895 (nr. 3-8 din 1894 și 1-5 din 1895) în revista bucureșteană "Convorbiri literare". Într-o scrisoare din 20 mai 1895 către Duiliu Zamfirescu, reputatul critic Titu Maiorescu lăuda romanul, dar constata că ar avea și lipsuri: „E evident că are părți de o căldură delicată, de o tensiune a interesului, de o frumusețe a descrierilor, care
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Bruxelles la 2/14 ianuarie 1893 lui Titu Maiorescu că „e probabil că voiu face, cu protagoniștii din romanul de acum, "Viața la Țeară", un al doilea, "Viața la Oraș", sau ceva asemenea”.<ref name="Bucuța 10/1935">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 127.</ref> Ideea continuării acțiunii nu s-a pierdut, iar, în perioada cât "Viața la țară" a fost publicat în
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 127.</ref> Ideea continuării acțiunii nu s-a pierdut, iar, în perioada cât "Viața la țară" a fost publicat în foileton, Zamfirescu l-a anunțat iarăși pe critic într-o scrisoare din 14/26 septembrie 1894 că se gândește să scrie o continuare intitulată "Viața la oraș".<ref name="Bucuța 12/1935">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 12
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
la țară" a fost publicat în foileton, Zamfirescu l-a anunțat iarăși pe critic într-o scrisoare din 14/26 septembrie 1894 că se gândește să scrie o continuare intitulată "Viața la oraș".<ref name="Bucuța 12/1935">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 12, 1 decembrie 1935, p. 604.</ref> Punerea în practică a intenției a fost amânată însă până la finalizarea publicării romanului " Viața la țară" în revista
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
fost amânată însă până la finalizarea publicării romanului " Viața la țară" în revista "Convorbiri literare". Zamfirescu împărtășea rezervele criticilor cu privire la nefinalizarea unor acțiuni secundare (printre care și revolta țăranilor) și la tratarea prea sumară a unor personaje interesante, afirmând într-o scrisoare din 9/21 iunie 1895 că-și dorește să corecteze aceste lipsuri și să dezvolte subiectul cărții într-o continuare căreia îi schimbase numele din "Viața la oraș" în "Tănase Scatiu", în care urma să prezinte viața Tincuței cu Tănase
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
precum și într-o a doua continuare intitulată " Poetul" (sau "Un poet") în care personajul principal urma să fie tânărul Mihai Comăneșteanu, îndrumat în viață de învățăturile primite în copilărie de la baciul Micu.<ref name="Bucuța 1/1936 96-98">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, pp. 96, 98.</ref> „Rezervele d-Voastre, cu privire la desfășurarea lăturalnică a caracterelor secundare, le împărtășesc și eu, ba încă atât de
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
falși în întâia și a 2-a generație”, îi scria el lui Maiorescu, dezvăluindu-și intenția de a prezenta detaliat și subiectiv conflictul social între clasa boierească și burghezia în plină formare.<ref name="Bucuța 1/1936 96">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, p. 96.</ref> Romanul "Tănase Scatiu" a fost scris în 1895 la Roma, unde autorul îndeplinea funcția de secretar al Legației
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
vreme 80 de pagini îndesate; conflictul dintre țărani și arendași urma să se finalizeze în noul roman, iar autorul afirma că el îi vedea pe țărani interesanți doar ca o masă colectivă,<ref name="Bucuța 1/1936 98-99">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, pp. 98-99.</ref> refuzând să-i individualizeze ca „țărani de carnaval” ca Ioan Slavici și „ființe histerice și românești” ca I.L.
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
întâmplare reală prezentată într-un articol din "România liberă". Scrierea romanului a fost finalizată la Roma la începutul lui octombrie 1895, iar autorul l-a trimis Mariei Negruzzi pentru a fi publicat.<ref name="Bucuța 1/1936 100">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, p. 100.</ref> Romanul a fost publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada noiembrie 1895 - februarie 1896 (nr.
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Maiorescu, unul din primii săi cititori, a afirmat că i-a plăcut noul roman, menționând că „situația și caracterele sunt clare și interesante” și găsind asemănări între Tănase Scatiu și unii oameni politici și de cultură din România (într-o scrisoare din 6/18 noiembrie 1895).<ref name="Bucuța 10/1936">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Titu Maiorescu lui Duiliu Zamfirescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 10, 1 octombrie 1936, p. 147.</ref> Tot el i-a reproșat
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
roman, menționând că „situația și caracterele sunt clare și interesante” și găsind asemănări între Tănase Scatiu și unii oameni politici și de cultură din România (într-o scrisoare din 6/18 noiembrie 1895).<ref name="Bucuța 10/1936">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Titu Maiorescu lui Duiliu Zamfirescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 10, 1 octombrie 1936, p. 147.</ref> Tot el i-a reproșat autorului că exprimarea lui Tănase Scatiu este prea mitocănească.<ref name="Bucuța 1
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
lui Duiliu Zamfirescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 10, 1 octombrie 1936, p. 147.</ref> Tot el i-a reproșat autorului că exprimarea lui Tănase Scatiu este prea mitocănească.<ref name="Bucuța 1/1936 101">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, p. 101.</ref> Formația sa ideologică de junimist l-a îndreptat pe autor spre romanul social, fiind prezentat conflictul ce opune
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
De asemenea, personajele romanului par a fi proveni din familia Simionescu-Râmniceanu. Substanța romanului provine din amintirile din copilărie și adolescență ale scriitorului. Ideea scrierii unui roman se conturase deja în mintea diplomatului, care îi promite lui Titu Maiorescu într-o scrisoare scrisă de la Porto d'Anzio la 31 august 1891 că va începe să lucreze la un roman pe care îl considera foarte interesant.<ref name="Bucuța 9/1935 586">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
care îi promite lui Titu Maiorescu într-o scrisoare scrisă de la Porto d'Anzio la 31 august 1891 că va începe să lucreze la un roman pe care îl considera foarte interesant.<ref name="Bucuța 9/1935 586">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 9, 1 septembrie 1935, p. 586.</ref> Căldurile insuportabile de la începutul verii anului 1892 îi creează lui Duiliu Zamfirescu o stare de plictiseală. Diplomatul citește
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
citește fără un prea mare interes, fiind stăpânit de o neliniște creatoare. „Întrevăd niște crâmpee de roman, cu lungi șesuri de țară, dar toate învăluite într'o pâclă ca de Bărăgan”, i se confesează el lui Titu Maiorescu într-o scrisoare scrisă la Roma la 12 mai 1892.<ref name="Bucuța 9/1935 596">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 9, 1 septembrie 1935, p. 596.</ref> Scriitorul îi
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
roman, cu lungi șesuri de țară, dar toate învăluite într'o pâclă ca de Bărăgan”, i se confesează el lui Titu Maiorescu într-o scrisoare scrisă la Roma la 12 mai 1892.<ref name="Bucuța 9/1935 596">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 9, 1 septembrie 1935, p. 596.</ref> Scriitorul îi scrie ministrului de externe Alexandru N. Lahovari, rugând să fie înaintat în funcție, dar, în loc să-l
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
de externe Alexandru N. Lahovari, rugând să fie înaintat în funcție, dar, în loc să-l înainteze, ministrul îl transferă în iunie 1892 ca secretar de legație la Atena, cauzându-i o nemulțumire profundă.<ref name="Bucuța 9/1935 597-599">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 9, 1 septembrie 1935, pp. 597-599.</ref> Duiliu Zamfirescu a început să scrie acest roman în vara anului 1892, după ce fusese transferat la Atena. Romanul
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
nr. 9, 1 septembrie 1935, pp. 597-599.</ref> Duiliu Zamfirescu a început să scrie acest roman în vara anului 1892, după ce fusese transferat la Atena. Romanul a purtat inițial titlul "Pe Arătură".<ref name="Bucuța 10/1935 123">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 123.</ref> Scrierea a fost întreruptă o perioadă ca urmare a transferării lui Duiliu Zamfirescu, începând cu 3 noiembrie 1892
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
de al doilea de asemeni fără gust și fără disciplină, dar cu o violentă năzuință de formă națională, — având ca inspirație morală un realism trist, o viață uniformă dar senină a muncitorului de pământ”, potrivit propriei mărturisiri făcute într-o scrisoare din 22 februarie 1893.<ref name="Bucuța 10/1935 131">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 131.</ref> Scriitorul a cercetat asemănările dintre
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
violentă năzuință de formă națională, — având ca inspirație morală un realism trist, o viață uniformă dar senină a muncitorului de pământ”, potrivit propriei mărturisiri făcute într-o scrisoare din 22 februarie 1893.<ref name="Bucuța 10/1935 131">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 131.</ref> Scriitorul a cercetat asemănările dintre firea țăranului rus (din romanele lui Lev Tolstoi) și firea țăranului român, concluzionând
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
1935, p. 131.</ref> Scriitorul a cercetat asemănările dintre firea țăranului rus (din romanele lui Lev Tolstoi) și firea țăranului român, concluzionând că motorul sufletesc al țăranului român îl reprezintă posesiunea pământului.<ref name="Bucuța 10/1935 132">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 132.</ref> Romanul a fost scris în principal în perioada elenă a lui Duiliu Zamfirescu, fiind finalizat în perioada cât
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
afla la Bruxelles. Cât timp a lucrat la roman, Duiliu Zamfirescu a fost cuprins de o energie creatoare și s-a detașat destul de mult de lumea exterioară în care își desfășura activitatea.<ref name="Bucuța 10/1935 127-141">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, pp. 127, 141.</ref> În octombrie 1893 romanul nu era terminat, autorul nefiind hotărât dacă să-i căsătorească sau nu pe
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]