4,547 matches
-
fel. Obs: Dacă unul din pescari a pescuit adidasul/pantofiorul/papucelul, trebuie să arunce toți peștii în „baltă”, ieșind din joc. JOC: „NE JUCĂM ȘI CULORILE-NVĂȚĂM” (NIVEL I: 2 3 jucători) OBIECTIVE: Învățarea culorilor prin asociere cu diferite cunoștințe; Îmbogățirea experienței senzoriale, închegarea relațiilor de cooperare; Crearea bunei dispoziții, a încrederii în sine. MATERIAL DIDACTIC: Carton mare (suport de joc) reprezentând un soare ce are razele dispuse în așa fel încât să permită așezarea jetoanelor; 12 jetoane rotunde câte două
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
locul marcat de raza soarelui. Jocul se termină atunci când toate culorile sunt așezate la locul lor. În cazul în care se repetă culoarea, jucătorul spune „Stau pe loc!” și stă o tură. JOC: „JOCUL PRIETENILOR” (NIVEL II: 4 jucători) OBIECTIVE: Îmbogățirea vieții afective prin obținerea de satisfacții imediate; Consolidarea deprinderii de a se concentra; Prelungirea treptată a stării de așteptare; Crearea unui climat destins, prietenesc. MATERIAL DIDACTIC: 6 grupe a câte 8 jetoane (cărți) cu forme geometrice (rotund, oval, pătrat, dreptunghi
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
că se repetă cerința din pagina 3. Se mai pot face diverse variante: ”Numără câte mere mari și mici sunt, portocale și lămâi, mere mari și pere mici, toate fructele roșii etc.” JOC: ”VISUL LUI IONEL” NIVEL II(2-4jucători) OBIECTIVE: Îmbogățirea sferei de reprezentări matematice (numărat 1-20, adunare, scădere etc.Ă; Exersarea gândirii logice, a rapidității și a spiritului de observație; Formarea unei conduite civilizate și educarea stăpânirii de sine în caz de “eșec”. MATERIAL DIDACTIC: Carton mare cu drum șerpuit
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
pe rând și a le utiliza împreună obținând un conținut; Perfecționarea spiritului de observație, educarea răbdării și a perseverenței; Stimularea creativității și a spontaneității („Oul lui Columb”, „Tangram”, „Joc Mongol”Ă; Acceptarea cu ușurință a părerii, a ajutorului unui partener, îmbogățirea vieții afective și dezvoltarea personalității copiilor într-un mediu democratic; Explorarea de medii diferite prin abordarea în grup sau individual a metodelor active. 1. „DIN JUMĂTĂȚI, ÎNTREG” 2. „ÎNVĂȚ SĂ MĂ CUNOSC” 3. „NE JUCĂM ȘI ÎNVĂȚĂM CU CE SĂ
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
fiecărei lecții se află scenariul didactic, unde etapele lecției se găsesc într-o perfectă succesiune. Metodele interactive folosite la orele de limba și literatura română pun în aplicare obiectivele urmărite de învățător: formarea și perfecționarea deprinderilor de citire ale elevilor; îmbogățirea, precizarea, activizarea și nuanțarea vocabularului; însușirea ortoepiei, ortografiei și punctuației prevăzute de programa școlară; redactarea compunerilor; însușirea elementelor de construcție a comunicării de către elevi. În continuare, voi prezenta un model de abordare și desfășurare pe ore de studiu, afectat unui
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Cinteze și pitulici...” ... „Crește-n luncă mai aproape, Umple văile vecine De răsunet mare... Vine!...” Fiecare grupă de elevi rezolvă sarcina de lucru, o prezintă pe rând în fața clasei, apoi completează în tabelul de pe tablă și din fișele de lucru. Îmbogățirea și consolidarea cunoștințelor despre textul liric se pot completa și prin activitățile extrașcolare: concursuri de recitări, crearea de poezii, vizite la case memoriale ale poeților, prezentări de carte în activitatea cercului literar. Rebus: A 1. 2. 3. 4. 5. 6
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
și stilistica adjectivului, având la bază practica limbii române populare și literare. Ei întâlnesc, în alcătuirea enunțurilor despre plante, animale, anotimpuri, cuvinte care denumesc însușirea unor obiecte. Treptat învață că aceste cuvinte se numesc adjective și că acestea ajută la îmbogățirea vocabularului și la o comunicare mai frumoasă, mai clară, mai expresivă. Cer elevilor să recunoască cuvintele care denumesc însușiri din versurile: „Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună... Pe când codru negru tace... Se ridică mândra lună.” (M. Eminescu, Somnoroase păsărele) Elevii
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
și prin crearea unei industrii mecanice de prelucrare a produselor cerealiere și animaliere. De aici izvorăște și interesul deosebit pe care-l acordau marii proprietari și negustori industriei alimentare și industriei de unelte agricole. De altfel, industria, ca sursă de îmbogățire și de acumulare de capital, pusese stăpânire pe mințile oamenilor de afaceri, fie ei moșieri sau mari negustori, într-o astfel de măsură, încât elaborarea unor proiecte de fondare a unor întreprinderi industriale devenise o preocupare la modă. Cererile de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
începutul carierei sale în estul continentului. Este lesne de bănuit răsunetul manifestului țarului din 8 mai 1711, în care se spunea că „noi, în acest război, nici afirmare a puterii și întindere a posesiunilor noastre nu dorim și nici vreo îmbogățire”, ci „pentru eliberarea sfintei biserici și a popoarelor creștine vrem să luptăm”. Apoi, cum bine a fost observat, țarul face o distincție clară între români și popoarele din sudul Dunării: „nu vom avea de la acele țări și popoare nici un fel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însă da naștere la confuzii, dacă nu i se adaugă precizarea că Bruck a fost „un mare german” numai și numai pentru marea burghezie și aristocrație austriacă și germană, pe care le dorea mai bogate și mai puternice decât erau. Îmbogățirea lor trebuia să se producă, potrivit concepției lui Bruck, și pe seama exploatării popoarelor aflate într-un stadiu inferior al dezvoltării istorice. Deși el vorbea despre ridicarea nivelului de viață al acestor popoare, totuși ameliorarea stării în care se aflau ele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îndoială că cel economic [...]”, și continua: „materialul e mijlocul și condiția neapărată a dezvoltării intelectului [...] orice popor care tinde la propășire trebuie mai întîi să-și asigure o bază materială pe care să înalțe propășirea sa”. Dezvoltarea bazei materiale și îmbogățirea țării devin laitmotivul scrierilor economico-sociale ale lui A. D. Xenopol. „Puterea națiunilor - spunea el - nu mai stă deci astăzi în virtutea fizică, ci în știință și în bogăție”, bogăția fiind „condițiunea civilizațiunii”. A. D. Xenopol reafirma tranșant în 1903 că premisa îmbogățirii patriei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și îmbogățirea țării devin laitmotivul scrierilor economico-sociale ale lui A. D. Xenopol. „Puterea națiunilor - spunea el - nu mai stă deci astăzi în virtutea fizică, ci în știință și în bogăție”, bogăția fiind „condițiunea civilizațiunii”. A. D. Xenopol reafirma tranșant în 1903 că premisa îmbogățirii patriei și a împlinirii idealurilor naționale stătea în ridicarea stării economice a poporului: „Numai acele țări sînt bogate în care masele poporane stau bine economicește [...]. Numai o țară în care masele poporane stau bine economicește poate să vadă cultura răspîndindu-se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
suplimentare de plantare a viței de vie pentru vinuri de calitate cu denumire de origine controlată și struguri de masă, de 1,5% din suprafața totală cultivată cu vița de vie; > România a solicitat dreptul de adăugare a zaharozei pentru îmbogățirea musturilor în zahăr, în vederea ridicării potențialului alcoolic al vinurilor. > România își reconsidera poziția și își retrăgea solicitarea privind acordarea unei perioade de tranziție de 4 ani, până la 31 decembrie 2010, pentru organizarea unui registru viticol comunitar al plantațiilor viticole; > România
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
două domenii (mai dinamică în cazul dreptului, mai puțin dinamică în cazul moralei). Capitolul 3 (Conceptele de vinovăție și pedeapsă din perspectivă etică și juridică) este într-un fel o ilustrare a elementelor teoretice expuse anterior; însă este și o îmbogățire și nuanțare a lor. Autoarea dă o extensie specială acestei teme fiind convinsă că toate aspectele relației morală-drept ies mai bine în evidență în analiza conceptelor de vinovăție și pedeapsă. Acesta este unul dintre cele mai bogate capitole ale întregii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de emotivitate (reține mai ușor elementele ,,întărite" pozitiv) și are caracter preponderent intuitiv, concret; capacitatea de memorare este relevantă după 4 ani; limbajul oral poate manifesta disfuncții, de exemplu la nivelul pronunției, al asocierilor de cuvinte etc.; se constată o îmbogățire a acestei componente (între 3 și 5 ani copilul poate ,,câștiga" lunar circa 50 de cuvinte 46), trecându-se de la limbajul situativ la cel contextual (vezi, de exemplu, cazul povestirilor, al repovestirilor etc.); atenția se menține concentrată în măsură variabilă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
conștientizării modalității de raportare a individului la sine și la lume și a comunicării acestei raportări sublinierea faptului că în societatea contemporană trebuie să se aibă în vedere o mutație de accente în ceea ce privește finalitățile, vizându-se ,,educația pusă în slujba îmbogățirii vieții prin abilitățile de vorbire și comunicare și prin structurarea unui mediu educativ, care să susțină dezvoltarea autonomiei și interdependenței"108; de altfel, se poate considera că însăși ,,finalitatea culturii și a educației de a facilita comunicarea are trei componente
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
parcurse și a sistematizării informațiilor acumulate, descoperite/fixate. ( Având caracter real sau simulat, activitatea reflectând actualizarea experienței dirijate se constituie și într-o modalitate de activizare a vocabularului copiilor preșcolari, în acord cu tema avută în vedere, precum și de nuanțare, îmbogățirea a nivelului lexical/semantic al comunicării, în condițiile în care ,,experiența", în general, presupune și transmitere/exteriorizare de gânduri, sentimente. De asemenea, experiența dirijată se constituie și în pretext al plasării copiilor de vârstă preșcolară în situații reale sau (re
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
preșcolarității, ca variante: repovestirea care poate fi facilitată, inițial, prin utilizarea unor imagini, cântece, secvențe verbale etc.; povestirea cu început dat; repovestirea cu modificarea uneia dintre perspectivele povestirii inițiale etc. ( Toate aceste aspecte ale povestirii se constituie în modalități de: îmbogățire, nuanțare, activizare a vocabularului preșcolarilor; conștientizare a importanței valorificării intonației corespunzătoare, a mimicii, gesticii etc., în conformitate cu ideile, sentimentele transmise și cu însăși atitudinea povestitorului față de cele relatate; plasare motivată a povestitorilor și a ascultătorilor în sfera lui ,,Îmi place Nu
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
memorate, în condițiile în care: * ca receptor, copilul percepe: succesiunea de sunete corelate semnificațiilor; valențele expresivității limbii române (prin valorile stilistice conținute de poezii); un anumit conținut, corespunzător unei anumite teme; valori noi ale vocabularului limbii române de unde necesitatea activizării, îmbogățirii și nuanțării vocabularului; * ca emițător, copilul: repetă fragmentele/întregul text după educator/educatoare; încearcă să reproducă nu doar conținutul propriu-zis, ci și expresivitatea, muzicalitatea acestuia; se implică afectiv în ceea ce transmite; își activizează potențialul intelectual; exersează pronunțarea corectă a unor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
temei și captarea atenției copiilor, prin valorificarea unei ghicitori, a unor versuri, cântece etc.; etapa de dirijare a observării valorificând expunerea descriptivă (prin descriere), narativă (povestire despre elementele supuse observării) și/sau demonstrativă (unealtă), conversația cu rol în activizarea și îmbogățirea vocabularului copiilor, precum și în dirijarea analizei, sintezei, comparației, generalizării, abstractizării; etapa finală, conclusivă, sintetică vizând ancorarea ordonată, logică, a elementelor identificate prin observare, într-un context familiar copiilor, în asociere cu alte situații de comunicare, de viață, prin actualizarea unor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
jargon etc.) cu formele corespondente din limba română literară (cu precizarea că pot fi păstrate unele dintre elementele verbale inițiale, în condițiile în care acestea au un anumit rol în decodarea și interpretarea textului, respectiv sunt vizate ca mijloace de îmbogățire/activizare/nuanțare a vocabularului copiilor; vezi, de exemplu, cuvinte ca voievod, sultan, mâță etc.); de asemenea, pot fi avute în vedere explicarea anumitor cuvinte/expresii chiar în procesul lecturii (prin sinonimie), ,,suplimentarea"/completarea ilustrațiilor din carte sau a textului ca
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
nivel preșcolar) asupra vocabularului limbii române Nivelul lexical-semantic al limbii române reprezentat în etapa preșcolarității prin unități precum cuvântul/expresia (unitatea lexicală), structura vocabularului, sensul cuvintelor, familia de cuvinte, câmpul lexical, relații semantice între cuvinte (sinonimie, antonimie, omonimie, paronimie, polisemie), îmbogățirea vocabularului (mijloace interne, mijloace externe) implică, pe de o parte, familiarizarea copiilor cu elementele sistemului și, pe de altă parte, formarea/exersarea deprinderii acestora de a le actualiza în anumite contexte; se vizează astfel atât activizarea vocabularului preșcolarilor, cât și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
vocabularului (mijloace interne, mijloace externe) implică, pe de o parte, familiarizarea copiilor cu elementele sistemului și, pe de altă parte, formarea/exersarea deprinderii acestora de a le actualiza în anumite contexte; se vizează astfel atât activizarea vocabularului preșcolarilor, cât și îmbogățirea, nuanțarea acestuia. Prin ancorarea lexicului și a coordonatelor semanticii în comunicarea curentă și/sau în acte comunicative subordonate unor situații create, respectiv textelor literare, activitățile de educare a limbajului 299 vizează: lexicul ca ansamblu de unități lexicale: cuvântul/expresia, unități
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
limbă, jocuri de cuvinte (Care vinde care?, E mare, că-i mare, nu lac. etc.), Pare..., dar este... (omonime), structuri paronimice ri(t)mate300, Detectiv de...cuvinte asemănătoare (paro-nime), Eu spun..., tu înțelegi..., Cuvântul buclucaș (cuvinte polisemantice) etc.; mijloacele de îmbogățire a vocabularului: derivarea cu sufixe diminutivale, augmentative, colective, moționale, adjectivale etc., cu prefixe negative, compunerea, conversiunea, împrumuturile din alte limbi prin Alintă!, Micșorează!/ Mărește!, Spune mai multe...!, Perechea lui...este..., Jocul calităților/defectelor, Loto-ul opuselor/contrariilor, Ne-... (diferite tipuri
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
117 Momanu 2002: 99-100. 118 Programa 2005: 20: ,,asigurarea dezvoltării normale și depline a copilului preșcolar, valorificând potențialul fizic și psihic al fiecăruia, ținând seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale afective și de activitatea sa fundamentală jocul; îmbogățirea capacității copilului preșcolar de a intra în relație cu ceilalți copii și cu adulții, de a interacționa cu mediul, de a-l cunoaște și de a-l stăpâni prin explorări, exerciții, încercări, experimentări; descoperirea de către fiecare copil a propriei identități
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]