2,778 matches
-
oare vor mai suferi câți oare vor ști a mai iubi câți oare înțeleg apa în limpezimea ei câți oare știu ale iubirii frumoase alei câți oare își dau seama de-al verdelui contur câți oare mai iubesc ce este-mprejur câți oare înțeleg a pietrei tărie câți oare știu de-a dragostei bucurie câți oare vor mai trage al vieții jug câți oare vor mai ieși-n primăvară la plug câți oare mai înțeleg zâmbetul și lacrima câți oare mai
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
speranța-i ucisă de-a iernii ninsoare, destinu’-o supune, la grea încercare. Când zorii sărută larg cerul albastru mireasa trezită-i de-un glas lin, măiastru, deschide-ncet ochii și privește-n jur, nimic nu cunoaște de-al său împrejur, se crede că-i moartă și în vis plutește că-i pierdută-n omăt doar, își mai amintește. -Vorbește-mi, copilă cu ochi ca de înger, privirea mă taie ca de-un aprig fulger și-mi sfarmă trupul când la tine
MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345073_a_346402]
-
pe OANA MINCU---Gata mi-am făcut datoria! ... -Îți urez: drum bun... și sper să ne mai vedem ... apoi mi-a prins obraji în mâini și m-a sărutat papasat pe buze.. Nu am apucat să reacționez..deorece a făcut stânga împrejur și s-a îndreptat grăbit, spre sanatoriu ... Masculul din mine a apostrofat în gând.. - Nici macar nu a așteptat să tragă trenul la peron? Când a tras trenul la peron, întrucât nu aveam prea mult bagaj m-am urcat rapid și
DESTIN DE FEMEIE.OANA. DESPARTIREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345179_a_346508]
-
printr-o cascadă în alt canal. La aceasta se poate ajunge printr-un tunel în stâncă. Puțin mai la vale în fața ochilor se desfășoară un lac în mijlocul căruia se află o insuliță cu niște ruine năpădite de vegetație. De jur împrejur lacul este străjuit de arbori iar în câteva locuri sunt prezente insulițe cu nuferi înfloriți Spre aval aleile șerpuiesc printre arborii de diverse specii și diferite vârste ca într-o pădure amenajată cu grijă. Între canalul cu apă, lac și
IL GIARDINO INGLESSE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345411_a_346740]
-
am pornit alături de el să o văd cu ochii mei. Sub teiul de lângă poartă m-a ridicat pe umăr, am pătruns cu capul între frunzele cam ațoase de un verde închis, cu miros amărui și m-am uitat de jur împrejur. Nu era nimic. - Uită-te sub creangă, vezi un punct auriu? - Da! Îl vedeam. Era o mică floare de tei. Absurd de frumoasă și de nepotrivită cu vremea în care înflorise. - Culege-o cu atenție! Căci a doua înflorire a
MISTERIOSUL ZBOR AL PENTADELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345435_a_346764]
-
printre stejarii seculari. O pâclă transparentă, albăstruie, plutea ca un mister deasupra coroanelor bogat împodobite ale arborilor. Luna care se apropia de orizontul de la apus, își trimise și ea parcă raze de chihlimbar. Tânărul se opri și privi de jur împrejur. Avea impresia că se rătăcise și nu mai știa în ce parte este satul său. Undeva în depărtare se dezlănțui concertul broaștelor într-un iaz. Din dosul stejarilor umbre hidoase se furișau dintr-o parte în alta. Niște glasuri ciudate
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
2 elevi, unul de la „Ștefan cel Mare” și eu, invitați, cu viorile noastre, să participăm la emisiune. Înregistrarea s-a făcut la orele de după amiază, chiar în ziua emisiunii. Studioul consista dintr-o cameră nu prea mare, căptușită de jur împrejur, inclusiv tavanul, cu niște foi mari de placaj cu multe - multe perforații, sub care se afla probabil un izolant acustic. În mijloc era o masă, 3-4 scaune, niște pupitre si un microfon impozant, iar pe peretele din față era o
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
s-or fi răcit de tot! Distribuirea rolurilor a fost ca o joacă de copii. Se simțeau bine și aprecierea apropierii lor firești era, cu siguranță, împărtîșită de amândoi. Așezându-se la masa din sufragerie, Daniela se uita de jur împrejur. Căuta un ceva, dar nu spunea ce anume. Au băut ceaiul în liniște. Trecând la cafea, Mihai a întrebat-o dacă îi este foame. - O, nu! Este prea devreme pentru masa de seară. Cel puțin pentru mine. Dacă dorești să
PROASPĂT FRAGMENT DIN ROMANUL AFLAT ÎN LUCRU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376866_a_378195]
-
N-am! - Păi, nu ești tu Norocul meu? - Sunt, dar nu văd cum putem scăpa! Ia... mai gândește-te și tu! Norocul și iar Norocul! Mătăluță nu ai minte? - Așa este! își zise Mărțișor. Ia să mă gândesc! Se uită împrejur, se uită la frânghia care îi lega mâinile... și la picioare... Încercă să se ridice... să-și miște mâinile... Se ridică, făcu pași mici ca un cal împiedicat, dar țarcul era încuiat. - Măi, să fie! Și trebuia să scape cât
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
ele și rămase acolo până se uscară olecuță. Când crezu că poate să-și îmbrace pantalonii peste ele, fără să îi ude, se întoarse la locul în care îi lăsase, dar constată cu nedumeriră că dispăruseră. Se uită de jur împrejur și rămase descumpănit, gândind că îi fuseseră furați. Nu știa cum se va întoarce acasă numai în izmene. Să nu mai pomenim de bâlci. Cum se uita descumpănit de jur împrejur, o văzu pe Maria care agita pantalonii lui deasupra
MOȘ MACHE CAP.II MARIA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377813_a_379142]
-
constată cu nedumeriră că dispăruseră. Se uită de jur împrejur și rămase descumpănit, gândind că îi fuseseră furați. Nu știa cum se va întoarce acasă numai în izmene. Să nu mai pomenim de bâlci. Cum se uita descumpănit de jur împrejur, o văzu pe Maria care agita pantalonii lui deasupra capului și striga: - Ai pierdut ceva Mache? Cineva a uitat aici niște pantaloni... Seamănă cu ai tăi. Noroc cu mine că i-am găsit, altfel mergeai la bâlci în izmene, și
MOȘ MACHE CAP.II MARIA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377813_a_379142]
-
umeri dalbi. Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară! Ca o zale argintie se îmbracă mândră țară. Soarele rotund și palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerețe pintre anii trecători. Tot e alb, pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare Ca fantasme albe, plopii înșirați se perd în zare Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum Se văd satele perdute sub clăbucii albi de fum. Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare Strălucește și dizmiardă oceanul de
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
și plăcută, made în Sân Francisco Bay. După acest intermezzo de răsfăț personal de la mijlocul podului, am luat-o din nou la opinca și m-am îndreptat către capătul podului, spre intrarea în Sân Marino County, unde am facut stânga împrejur și m-am intors înapoi, către locul unde parcasem mașină. De ce numele de Golden Gate Bridge? Mulți cred că numele de Golden Gate Bridge vine de la culoarea internațional orange care dă impresia de golden, dar în fapt, adevărul este altul
HAPPY BIRTHDAY, GOLDEN GATE BRIDGE! de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/377977_a_379306]
-
că se poate. Domnul Voquin este pus sub pază și nu sunt permise vizite! - Nici familiei? - Nimănui. Venea o doamnă pe la dânsul, dar a fost rugată și ea să plece. N-aș putea să vă spun mai mult! Fac stânga împrejur hotărât să trec pe la Ingrid. Îmi deschide după repetate și insistenre bătăi în ușă. Are fața plânsă. - Ce mai cauți pe aici? O îmbrățișez împotriva dorinței ei. - Voiam doar să te văd! zic. Se desprinde hotărâtă din îmbrățișare. - Bine, m-
DRUMUL APELOR, 20 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376320_a_377649]
-
prințe ? - Spadă sau pistol ? mă întreabă el, ocolind răspunsul. - Pistol, răspund, fiindcă este mai rapid. Îl propun pe David ca martor ! - Foarte bine. Mâine e bine ? - Oricând. - Vă voi anunța în timp util și locul ! - Cum doriți. Prințul face stânga-mprejur și pleacă fără să scoată un cuvânt. David îl maimuțărește pe la spate. - L-ați făcut praf, sir ! Conta pe faptul că veți ceda ! A căzut în propria-i cursă, fiindcă, din câte am auzit, este un fricos ! Nu va fi
DRUMUL APELOR, 46 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376332_a_377661]
-
umple inima de fericire cu toate semnele războiului în curs din jurul nostru. Prună, laborantul a strâns lădițele de ambalaj care nu ajunseseră surcele de aprins focul și a făcut din ele o căbănuță, cu o cameră cu masă și lăicere împrejur, la parter și un cuibușor deschis, o terasă expusă soarelui deasupra. Ne-a prezentat-o drept cuib în care putem să ne clocim oule. Ne-a făcut plăcere cadoul. Dar mu eram încă hotărâți în privința ouăle-lor. În cuibușorul nostru i-
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
văzut au zis că nu vor uita câte zile vor avea. Din fată rămăsese puțin, era aproape în întregime devorată de fiare, care erau circa cinsprezece la număr și au fost siguri că e vorba de ea după hainele sfârtecate împrejur, cizmele ei și ghiozdanul. Au chemat poliția și salvarea dar nu mai era nimic de salvat și abia au reușit să îndepărteze lupii întărâtați, care încă nu terminaseră tot de mâncat. - M-ai terminat cu știrea asta, Costache! Vestea, se
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
firave, arzând domol, care par a nu se risipi în fumul împletindu-se desprins, din scurgerea prin timpul lumesc înspre cel etern, printre umbrele ce își fac loc după colțuri pustii de ziduri triste! Privesc, în tăcerea armoniei lăsate adânc împrejur, cum florile își curbează în ritm lent, parcă dansând un vals al penultimei seri, tulpina, închizând strâns, în petalele lor prețioase, fluturi - speranțe ale zilei de mâine! Știu că mereu mai este o seară, de la orice etaj al lumii străine
PLIMBARE PE STRĂZILE SUFLETULUI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375833_a_377162]
-
inspirat adesea Părinții filocalici scrie: „Nimeni nu este asemenea în viață cu Fecioara Maria. Cercetează, omule, zidirea toată cu cugetul tău și vezi dacă este ceva asemănător sau mai mult decât sfințenia Fecioarei de Dumnezeu Născătoare. Străbate pământul, privește marea împrejur, cutreieră văzduhul, pătrunde cu mintea ta cerurile, amintește-ți de toate puterile cele nevăzute, și vezi dacă există o altă minune la fel cu aceasta în întreaga fire“ (Cuvânt despre Fecioara Maria). Părinții filocalici o laudă pe Maica Domnului pentru că
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
ceața deasă se văzu totuși cum Mărțișor se apropie de peretele transparent al cuptorului în care începu să bată cu pumnul: - Dați-mi drumul! Vreau să vorbesc cu împăratul! Soldații se uitau întrebător la căpitanul Foc-Nestins. Acesta, speriat, ordonă: - Stânga-mprejur! Înainte marș! O luă și el în pas alergător spre ușă, pe care o deschise la repezeală. Se opri direct în sala tronului. Când văzu Soare-Împărat cum arată Foc-Nestins - mototolit, speriat, cu vânătăi la ochi, cu nasul umflat și cu
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
definitiv, ce mai vor nenorocitele astea? Nu le-am spus clar că am terminat cu ele? Ia să vedem, ce vor acești străini? - Du-te și adu-i încoace, căpitane! - Am înțeles, Majestate! bătu călcâiele căpitanul Foc-Nestins și făcu stânga-mprejur. Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR-11 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1496, Anul V, 04 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
De zori și pînă-n zori de zi, Că ești făptură din țărînă Și nu mai poți nici chiar iubi. Te-ntrebi, au dece oare calci pământul Care te duce lin pe palme, Și cum au oare nu poți vorbi Cînd împrejur, atîtea mame! Te legi cu timpu-n buzunar Ca să-i tot ții agale ritmul, Să nu devii tu un impas Atunci cînd îți va bate timbrul. Citește mai mult Pășind cărarea vieții,scurtăNe pare o nălucă în pustii,Și cînd observi
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
unui cuc ce cîntăDe zori și pînă-n zori de zi, Că ești făptură din țărînăși nu mai poți nici chiar iubi.Te-ntrebi, au dece oare calci pământulCare te duce lin pe palme,Și cum au oare nu poți vorbiCînd împrejur, atîtea mame! Te legi cu timpu-n buzunarCa să-i tot ții agale ritmul,Să nu devii tu un impasAtunci cînd îți va bate timbrul.... VII. FLOAREA DUMINICII, de Alexandru Topolenco, publicat în Ediția nr. 1533 din 13 martie 2015. Mirosul
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
Lumea întreagă azi cuvântă Frați creștini, mai buni să fim. Iar străbatem prin troiene S-aducem în casa voastră, Veșnicia, la fereastră; Din înalt zăpada cerne. Vine iarăși Domnul Sfânt Într-o clipă de împăcare, Dăruind, la fiecare Mântuitorul Cuvânt. Împrejur cad fulgi de nea Slova sfântă-n rugăciune, Domnul cerului ne spune Iar s-a născut steaua Mea. pr. Radu Botiș Referință Bibliografică: Vestea Nașterii Sfinte / Radu Botiș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1441, Anul IV, 11 decembrie 2014
VESTEA NAȘTERII SFINTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376719_a_378048]
-
într-un lan de secară, cale de o oră și jumătate de mers. Ajungând la locul cu pricina, ne-am așezat să mâncăm și urmăream oile, ce pășteau domol. Era o lună plină argintie, uriașă, cu cearcăne roș-vânăte. de jur împrejur, semn că a doua zi urma să plouă. Peisajul bucolic, de o frumusețe dumnezeiască, era rupt parcă din poveste; imagine, ce părea demnă un tablou de Grigorescu. Câinii ciobănești mioritici, dădeau roată oilor, fiind nădejdea și prietenii de încredere ai
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE (II). de ARON SANDRU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376784_a_378113]