185,071 matches
-
țâșnească din străfunduri și să transforme peisajul din jur. Dacă este prost, va căuta să controleze explozia; de atunci înainte, își va cheltui întreaga energie în încercarea de a menține vulcanul sub control. Eu am fost suficient de pragmatic ca să înțeleg, în anumite momente ale vieții mele, că trebuie să accept puțin din durerea exploziei, pentru ca după aceea să mă bucur de peisajul cel nou din jur. Acest peisaj nou s-a numit: succes. Dar este doar un peisaj, o porțiune
Paulo Coelho - academician by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14610_a_15935]
-
a scrie? Vă socotiți, esențialmente, un scriitor; un comunicator; un "mesager" sau un "apostol" (în sensul că aveți ceva de spus celorlalți, cu gândul de a schimba/ameliora lumea și oamenii)? R: Am făcut un pariu cu viața: să mă înțeleg pe mine prin munca mea, care în cazul meu este literatura. Când pariezi pe tot, cunoști adevărata senzație de libertate interioară, și nu trăiești din temeri, ci din atitudini concrete în funcție de ceea ce ai ales. Ideea de a scrie îmi vine
Paulo Coelho - academician by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14610_a_15935]
-
socoteam că unicul mod de a reuși să comunic cu lumea era poezia; a trecut timpul, am ieșit din acea izolare naturală a adolescentului, am avut o tinerețe destul de conturbată, dar cuvântul a continuat să fie modul meu de a înțelege mai bine lumea și de a mă înțelege pe mine. Cum spunea un filosof spaniol, "eu sunt eu și circumstanța mea". Simt că trăiesc un vis pe care l-am avut dintotdeauna, cu provocările lui constante, și asta mă face
Paulo Coelho - academician by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14610_a_15935]
-
comunic cu lumea era poezia; a trecut timpul, am ieșit din acea izolare naturală a adolescentului, am avut o tinerețe destul de conturbată, dar cuvântul a continuat să fie modul meu de a înțelege mai bine lumea și de a mă înțelege pe mine. Cum spunea un filosof spaniol, "eu sunt eu și circumstanța mea". Simt că trăiesc un vis pe care l-am avut dintotdeauna, cu provocările lui constante, și asta mă face să cresc. Sunt eu în întregime în fiecare
Paulo Coelho - academician by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14610_a_15935]
-
minciună. Fasciștii făceau deobicei ce spuneau și spuneau ce făceau. Sinceritatea lor era însă la fel de criminală, ca și ipocrizia celorlalți. Și mai este o deosebire, derivată din aceasta, mai rar luată în considerare, dar care, împreună cu idoelogicul, ne ajută să înțelegem de ce am avut un proces al fascismului, dar nu și unul al comunismului. E vorba de faptul că dictaturile de dreapta, lipsite de o filosofie proprie, au fost în practică, și în modul cel mai strident, abuzive, în vreme ce, preocupate să
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
nu iasă din spiritul care le călăuzea, cele de stînga au păstrat aparențe de legalitate. Pentru cei care au cunoscut comunismul, nu și fascismul, ca mine, comportarea lui Trujillo, protagonistul romanului lui Llosa, este demențială, adică pur și simplu de neînțeles. Stalin a ucis mai mulți oameni decît Trujillo, dar s-a comportat cu mult mai rațional. A fost nevoie să iasă din scenă ca să aflăm (după Raportul secret al lui Hrusciov din 1956) cît de arbitrar și de sadic a
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
din viața mea". Probabil că l-a vrăjit atmosfera locului (totul se petrece la un splendid conac englezesc, într-un week-end la vînătoare, într-o toamnă de la începutul anilor '30), probabil că l-au cucerit actorii britanici (majoritari în distribuție). Înțelegi, văzîndu-i, ce-a vrut să spună producătorul filmului, vechi colaborator al lui Altman, despre șocul descoperirii casting-ului, la Londra: "N-am mai fost pus niciodată în situația ca fiecare actor care intră pe ușă să fie interesant, plin de
Pe vremea lui Gosford Park by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14608_a_15933]
-
cu Asoka, gladiatorul Asiei... De semnalat, în aceeași ordine de idei, a efortului unui distribuitor "de stat" de a exista competitiv, și spectacolul de lansare de la "Patria", și caietul program al filmului, cu alură occidentală; un singur lucru n-am înțeles din pliantul publicitar: de ce filmul figurează, printre nominalizările la Globul de Aur, drept "cea mai bună comedie muzicală", de vreme ce nu e nici muzical și nici comedie! Printre altele, aflăm, din acel caiet, și cam ce se întîmpla în lume "pe
Pe vremea lui Gosford Park by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14608_a_15933]
-
-și sublimeze libidoul în activitatea estetică a depănatului bumbacului, așa cum și-ar fi dorit Reich, și pe urmele lui unele feministe americane. Contemplată retroactiv, psihanalitic, Ana dezvăluie noi comori: crescută într-o familie de țărani din Oltenia, cu mulți frați, înțelegem că mănâncă pe apucate. Tatăl, dominator și ignorant, îi refuză o educație în favoarea unei situații tipic capitaliste: serviciul la stăpân. Astfel, se face transferul din autoritatea paternă în cea capitalistă și reacționară (stăpânul era preot). Ana crescuse astfel privată de
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
pe filieră Freud: Partidul este mascat, înlocuirea lui Dumnezeu cu autoritatea lumească. După cum americanii iubesc să se autointituleze "God's own country", într-un delir de identificare, tot astfel, comunistul este fiu iubit Partidului cu autoritate metafizică. Această femeie excepțională înțelege să lucreze nu doar din datorie, ci din simț estetic, are o percepție de artist asupra muncii, bumbacul e sensul vieții și obiect al contemplației: "Începu să-i spună repede, aprinzându-se, cum mai întâi baloturile trec la fărâmițat, pe
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
creștin-ortodox, reducînd problematica la domeniul eticii. Astfel tratează, adesea, opera dostoievskiană chiar și reputați exegeți ca Valentina Vetlovskaja sau Vladimir Tunimanov. Valorile ontologice, gnoseologice, estetice rămîn astfel pe dinafară. "Atunci, de ce - am întrebat eu - japonezii, cu toate că nu sînt creștini, îl înțeleg și asimilează atît de bine pe Dostoievski?" Într-adevăr, impactul romancierului rus în Japonia a fost/este excepțional. Receptarea lui acoperă nu numai teritoriul literaturii și artei, ci întregul domeniu al civilizației, al mentalităților chiar. Pe tema respectivă există, se
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
dar Îmi este frică. După ce s-a furat aproape tot, au Început să se dea lovituri și asupra depozitelor de armament. Prin cineva de-al casei, evident. Se trage cu pistolul În plină zi, se fură bancomatele cu totul. Am Înțeles că de la aeroport până la Gara de Nord taximetristul Îmi va cere o sumă aproape cât costă biletul de avion. Ajuns În tren, voi aștepta Îngrozit să nu deraieze Întreaga garnitură. Voi căuta să nu circul noaptea, deoarece la ultimul accident feroviar de lângă
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
În patria necazurilor generalizate și a grevelor continue. Formele de nemulțumire au fost, sunt și vor urma. Greșala protestatarilor este aceea că nu se adresează cui trebuie. Toți cer demisia guvernelor, a președinților, a patroanei de la toaleta publică privatizată. Nu Înțeleg de ce nu Își dă nimeni seama că actualii guvernanți sunt simple păpuși trase de sfoară, marionete ale marilor creditori care fac legea. Nu pricep cum nu vede nimeni că Uniunea Europeană stabilește câte fabrici trebuie să rămână În picioare, căte bucăți
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
sale viitoare. Secția anticorupție din Parchetul General își începuse activitatea cu un entuziasm asemănător celui care poate că îi animă pe subordonații dlui Amariei. Procurorii din acel departament au fost anihilați până la unul, iar aceia dintre ei care n-au înțeles regulile jocului s-au văzut puși pe lista neagră. Un exemplu mai apropiat e C.N.S.A.S.-ul. Instituție care, tot așa, trebuia să funcționeze independent și la distanță de presiuni de tot felul. Cîtă vreme aici au fost dați în
Misterele anticorupției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14638_a_15963]
-
încălecat. Dacă vă imaginați că mulți români fac distincția între bine și rău, întrebați, de pildă, cum văd ei chestiunea dosarelor de securitate. După ce-o să vă treacă efectele șocului, veți constata că până și infima minoritate a "lucizilor" nu înțeleg de ce-ar trebui acționat pentru a schimba situația de fapt. "Ce câștig eu dacă se publică numele torționarilor?" - iată întrebarea-tip a românului "care se mulțumește cu puțin". Dacă în legea deconspirării Securității s-ar fi menționat că la
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
Tucă, în care s-au confruntat două din remarcabilele inteligențe ale țării, Andrei Pleșu și H.-R. Patapievici, cu doi obscuri reprezentanți ai Parlamentului și SRI-ului, foarte mulți români chiar pricep de ce trebuie spus adevărul? Cred, dimpotrivă, că au înțeles altceva: că adevărul poate să nu fie spus. Și că există întotdeauna un profit mai mare din minciuna lașă decât din articularea îndrăzneață a adevărului. Dramatic e că o reprezentantă respectată a societății românește, Alianța Civică, tace de luni de
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
al Școalei Ardelene, Constantin Diaconovici Loga (1770-1850) propunea, într-o Gramatică românească pentru îndreptatea tinerilor, Buda 1821-1822, utilizarea lui la începutul cuvintelor și a lui @ în corpul lor (așa cum se folosise, de fapt, în scrisul chirilic românesc în sec. XVI-XVIII). Înțelegem astfel că scrierea românească, atunci cînd s-a ținut seama de tradiția noastră culturală, a recurs la două semne grafice, în două poziții: la inițială și în mijlocul cuvîntului. Este chiar atît de greu - adăugăm noi - să recunoaștem în pe ulteriorul
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
aceștia nu reprezentau cîtuși de puțin o atitudine "politică" anti-latinistă (de fapt, cei din Transilvania, mai ales I. Budai-Deleanu, erau profund implicați în ideologia latinizant-istorică a Școalei Ardelene) ci o atitudine de scriitor, literat, dornic de a fi citit și înțeles de contemporani (chiar dacă uneori cădeau în excesele vorbirii ardelenești). Am putea spune, în termenii de astăzi, că aceștia ar fi fost "populiști", în timp ce latiniștii puriști manifestau un istoricism "elitist". Aceste două tendințe se continuă și în a doua jumătate a
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
personaje de neuitat, iar reușita - într-o "poveste de dragoste pe mai multe niveluri". Nu toată lumea îl citește ușor pe Rushdie, care, prolix, cu limbaj rămuros și plin de vorbe, vorbe ("E distractiv să citești o carte în care nu înțelegi chiar totul", declară autorul) acordă cuvintelor tradiționala importanță orientală și, ce să mai ocolim adevărul, mai pierde șirul. Referirile culturale (nu numai orientale, ci și privind opere europene fundamentale, Shakespeare, Milton etc.), care devin deseori repere vitale, demonstrează cât ia
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
democrație. Prin urmare, dl. Constantinescu, ca om de știință obișnuit cu exprimarea adevărului, ar fi trebuit să fie mai explicit: "Am fost învins de amicii mei Costin Georgescu și Mircea Gheordunescu!" Am făcut acest lung ocol pentru a încerca să înțeleg de ce și astăzi, în anul 2002, "Structurile" continuă să fie o problemă-cheie a societății românești - și încă una fără șanse de soluționare. Că la ultimele alegeri poporul român a votat într-o majoritate covârșitoare tocmai lupii numiți paznici la stână
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
în CV-urile oamenilor forte ai regimului și vă veți convinge de această banalitate. Studiați biografiile marilor bogătași ai țării (dacă obțineți acces la dosarele aflate până de curând la Camerele de Comerț și Industrie!), și dacă tot n-ați înțeles despre ce e vorba, înseamnă că vorbim limbi diferite și așteptăm traducerea d-lui Pruteanu. Când lucrurile sunt, totuși, atât de limpezi, de ce ne prefacem că nu le pricepem? De pildă, ce mare scofală ar însemna publicarea numelor câtorva sute
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
insuflă aceste eseuri în care principalul atribut uman este căutarea, pentru că "Dumnezeu a creat definind. Pe om nu l-a definit, deși l-a creat". "A accepta alături, fără a căuta să-l convertești la valorile proprii, pe un altul, înțeles ca un cosmos unitar, cu originalitatea lui, a căuta să trăiești în el, drept el, să trăiești valorile sale - nu raportîndu-le la cele ale tale, ci în calitatea lor de extraneitate, de valori ale altuia -, a-l adopta, însușindu-ți
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
lui Ion Covaci, am avut o primă curiozitate: cine este autorul? M-au ajutat Ana Blandiana, prin câteva rânduri de pe coperta a patra și prefața lui Gheorghe Grigurcu, ambii vechi prieteni ai scriitorului. Citind despre debutul atât de întârziat am înțeles că versul său "nedatat" este bine cizelat de îndelungata experiență de traducător, până la forma sa de astăzi. În Marile jocuri, parte rezervată propriei creații, I. Covaci scrie o poezie de un lirism bine dozat și într-o formulă pe drept
Un "pre-șaizecist" recuperat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14645_a_15970]
-
unei miresme, osmoza lichidelor, disputele politice, încleștarea ideilor - de-a lungul acestor țărmuri navighează arta. Limita exercită o ancestrală, atavică și indestructibilă forță de atracție. Ea cheamă spre risc, spre femeie, spre flăcări, spre artă." Nu aș dori să se înțeleagă, din numărul de rânduri rezervate poeziei, că povestirile lui I. Covaci ar fi inferioare din punct de vedere estetic. Nimic mai neadevărat. Aerul de parabolă, fraza scurtă, tăiată nervos, notația exactă, concisă, toate reușesc o bună sugestie a atmosferei. Poeziile
Un "pre-șaizecist" recuperat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14645_a_15970]
-
publicului sînt destul de ridicate. Și totuși nu ați trișat, adică nu ați vorbit despre lucruri inaccesibile sau cu termeni bizari, dar impunători. Desigur, pornesc de la premisa că romanele sînt totuși lucruri accesibile despre care se poate vorbi astfel încît să înțeleagă toată lumea... Cum ați reușit, aveți vreo rețetă a ceea ce trebuie să conțină o conferință ca să aibă succes ? Vă mulțumesc foarte mult pentru această apreciere binevoitoare. Cred că ar trebui mai curînd să vă întreb eu cum se face că publicul
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]