3,037 matches
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
relele despotismului, ale viciului și infamiei.” Teatrul, crede Vulcan, are capacitatea de a aduce în fața publicului momente însemnate din trecutul istoric, lupta necontenită a românilor pentru libertate și independență, „stârnind” în inimile românilor dorința de a fi demni de glorioșii înaintași. „E mare, înaltă și nobilă chemarea teatrului și cînd știe a se ține la înălțimea misiunii sale, conduce poporul la glorie și mărire!” Apelul său către „onorabilul public” este de susținere „a unui teatru dincoace de Carpați...un templu al
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
părintele meu” sau „părintele tău”, ori „părintele spiritual al unui grup de teologi entuziaști”, ar fi o adevărată nedreptate. El este pentru totdeauna „părintele nostru” - „Părintele Bisericii Universale”. Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 112 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 22 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369579_a_370908]
-
Petronela Badea și Mihai Pârâianu Cu dorința de a îndeplini un deziderat al strămoșilor, profesoara Constanța Badea împreună cu dr. economist Mihai Pârâianu și profesoara Petronela Badea au îndrăznit a păși pe un drum spinos, nestrăbătut până acum de niciunul dintre înaintașii lor, și anume cercetarea originilor familiei boierești Pârâianu, din cele mai vechi timpuri până astăzi. Cine au fost Boierii Pârâieni?, cu ce s-au înscris ei în istoria Valahiei?, cu ce au îmbogățit ei cultura vremii?, iată întrebări la care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Badea, Petronela Badea și Mihai PârâianuCu dorința de a îndeplini un deziderat al strămoșilor, profesoara Constanța Badea împreună cu dr. economist Mihai Pârâianu și profesoara Petronela Badea au îndrăznit a păși pe un drum spinos, nestrăbătut până acum de niciunul dintre înaintașii lor, și anume cercetarea originilor familiei boierești Pârâianu, din cele mai vechi timpuri până astăzi. Cine au fost Boierii Pârâieni?, cu ce s-au înscris ei în istoria Valahiei?, cu ce au îmbogățit ei cultura vremii?, iată întrebări la care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Grigore Vieru Poetul - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre românești și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
„POEZIA MEA VINE DIN MAREA SINGURĂTATE ŞI GREAUA SUFERINŢĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369617_a_370946]
-
vrea mai multe de la el, dar nu-i permite Legea să acționeze iar „să se ia în gură” cu nesimțiți precum a făcut Băse nu-i stă în caracter. Pas cu pas însă cucerește redută după redută cum au făcut înaintașii săi similari în războiul de independență. Nici măcar un bebeluș nu poate fi creat înainte de timpul necesar pregătirii sale în marsupiul matern. Să-l lăsăm pe Mutu să se pregătească pentru lupta finală disciplinând partidul de proveniență care nu prea este
VICTORAŞ VERSUS MUTU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369754_a_371083]
-
de POPA MARIA la 8 Septembrie 1954, în Satul Văvăluci din Comuna Bozioru, Județul Buzău. * Cărți publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" - Ed. Paideia(2008). ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale” - Ed. Paideia(2008). ●,,Cinstire înaintașilor” (coordonator) - Editura Dandes-Press(2015). ●,,Ecouri străbune" Ed. Singur(2015). ●,,În zodia poeziei" Ed. Dandes-Press(2015). ●,,Primăvara speranțelor" (în curs de publicare) ●,,Vara iluziilor" (în curs de publicare) ●,,Popasuri lirice (în curs de publicare) *Premii obținute: ●Concurs literar ,,Limba Română este
MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368156_a_369485]
-
volume colective: - Editura Dandes-Press: ●,,Poezia, prietena mea”(2014); ●,,Poezii, poezii”(2014); ●,,Călătorie în regatul cuvintelor vol.IV”(2014); ●,,Iluzii de vară”(2014); Iubirea, un colț de rai”(2014); ●,,Călătorie în regatul cuvintelor vol.V"(2014); ●,,Nostalgii de toamnă”(2014); ●,,Cinstire înaintașilor"(2014); ●,,Călătorie în regatul cuvintelor vol.VI” (2015); ●,,Nostalgii de vară"(2015) - Editura Editgraph și Grai Românesc: ●,,Privește visând, iubito”)2014); ●,,Scrieri pentru istoria literaturii române”(2015); Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●,,Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●,,Cuvinte pe aripi
MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368156_a_369485]
-
ce luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo, deși probabil sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă ori să fie stins!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, suntem încredințați de faptul că ce este nobil rămâne
ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/368148_a_369477]
-
din Carpați,/ Ridică-ți fruntea către Soare,/ Adună-ți mândru, ai tăi frați!// Să ne unim din nou, la Alba,/ De ziua României Sfinte!/ Să-i strângem de prin lume, salba,/ Să-i punem jerbe pe morminte!// Să ne cinstim înaintașii,/ Să ridicăm spre Cer, drapel!/” (Să ne unim din nou la Alba! ) Poeta caută adevăruri și fapte mari ale vieții pentru a-și potoli setea spirituală și pentru a le împărtăși ca o descătușare, atingând afundul sufletului. Evocând mari personalități
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368201_a_369530]
-
ei sunt, clar, unii dintre cei citați mai înainte. Ca animator al lor, ca făclier al lor, cum spunea un înalt ierarh, rămâne cunoscut Episcopul Grigorie care, însă, a avut de plătit cu viața pământească pentru această notorietate publică, asemenea înaintașului său întru jertfire Irineu Mihălcescu și, după cum se bănuiește, chiar a Patriarhului Nicodim. Din acest motiv, dacă el tot a devenit cunoscut și a plătit cu viața încheiată prin martiriu, fiul său refuză categoric a divulga numele celorlalți, oricât de
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
informații provenite din diaspora sau alte amănunte dubioase ne-am dat seama ce hram purtau) s-au constituit într-un așa numit „grup de meditație sau reflecție” și l-au hulit de parcă el ar fi fost patriarhul roșu și nu înaintașul său Justinian. Pe care, e drept, l-a servit; dar n-a avut nici o dată o prezență publică exagerat partizană ca a aceluia, care a acceptat funcție directă de lider laic și într-un partid satelit comuniștilor și în organizații
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
noi, erau atât de mari încât nici nu știu ce satisfacție mai putea oferi. Dar asta i-a dat un avânt nedorit, adică tocmai pe panta alunecării din hieratic către actul volitiv personal în fapte mai mici sau mai mari, după exemplul înaintașului său Justinian Marina, căruia recunoștea că îi era dator: „Ca unul care m-am învrednicit să fiu sfințit de Părintele Justinian Arhiereu, mărturisesc că de la el am învățat foarte multe lucruri în administrație. M-a format și ca ierarh al
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
în marmoră numele fiecărui prelat care s-a angajat întru aceasta!... Îți dai seama, însă, că exercițiile de putere care dădeau satisfacții lumești bătrâneții vrednicului de pomenire, nu mai lăsau loc și timp pentru a elucida aceste adevăruri. Îndatorarea față de înaintașul său i se părea și mai importantă, îi dădea, pesemne, și mândria puterii de a i se accepta să facă orice, cum voia el, cum credea el, cum decidea el. Era, aș îndrăzni să spun înțelegând exact psihologia lumească a
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
transmite. Ei bine, pe fondul acestui sentiment, mergând să-i unească pe toți românii ortodocși din Canada și din diferitele lor biserici de pe întinsul Statelor Unite, orbit de orgoliul său, Patriarhul Teoctist și-a găsit să facă, de la primele întruniri, elogiul înaintașului său bine știut în slujba bolșevismului. Harisma a dispărut, atracția sentimentelor naționale s-a pierdut, delegația nici n-a mai călcat pe teritoriul Statelor Unite unde se află „Vatra românească”, ci s-a întors mai înainte de termen. Iar unirea bisericilor ortodoxe
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
nici să moară. • Timpul nu stă într-o gară la un fum de țigară. • Timpul nu se vinde și nu se cumpără, doar se socotește. • Timpul e o comoară fără preț. Oftăm adesea după timpurile pe care le-au consumat înaintașii... • Timpul te mângăie la față și te roade în adânc. • Fii demn de timpul tău. • Din timpii pierduți am putea construi multe catedrale. • Singurii iubiții trăiesc în afara timpului. • Omul este robul timpului. Leneșul toacă timpii morți. Un călău aduce ceasul
GÂNDURI REBELE (7) – DESPRE TIMP de HARRY ROSS în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370197_a_371526]
-
Nicu Tomescu”! În formarea mea ca Om, ați contribuit și dumneavoastră! Oriunde v-ați afla, să luminați precum Luceafărul, așa cum ați luminat și aici, pe Pământ. Aici, în această binecuvântată localitate, Purani de Videle, unde ați văzut lumina zilei. Dintre înaintașii neamului meu, care ne-au întărit rădăcinile, dar care au trecut în cealaltă dimensiune, amintesc pe: - Dumitru Dumitrache, bunicul meu. El s-a numărat printre fruntașii satului, plăcându-i să fie primul... printre cei dintâi. A luptat în cel de-
ISTORIA LOCALITĂŢII PURANI DE VIDELE(CONTINUARE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370238_a_371567]
-
Mare a catehizat Statul aducându-l în Biserică, în timp ce Apusul a laicizat Biserica transformând-o în Stat. Marele Constantin primește credința direct de la Dumnezeu, o mărturisește, i se dăruiește ființând în Biserică. Ca trac și-a asimilat conștiința geto-dacă, a înaintașilor punând bazele unei înfloritoare culturi și civilizații creștin-ortodoxe. Toate virtuțiile sale excepționale și responsabilitatea plenară a desăvârșirii lor i-au conferit aureola celui mai mare Comandant al istoriei și aura de Apostol al Mântuitorului. Creând un Imperiu Ortodox, i-a
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
iubesc) pătimaș, împodobind-o și îmbogățind-o cu frumoasele lor metafore, iar „chestiunile” lingvistice le filtreză cu noblețea lor sufletească prin „filiera” de aur: simțire-emoție-încântare-extaz. Ca să vibrăm și noi cu ei și să iubim cu aceeași patimă limba moștenită de la înaintașii noștri. Să știm cine suntem și să simțim că, în orice loc de pe planetă ne-am afla și în orice împrejurare, avem datoria să o vorbim între noi corect, să o păstrăm ca pe...”un șirag de piatră rară” și
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
toate locurile și toate timpurile când elementele identității oamenilor au fost agresate. Cu atât mai mult în zilele noastre, când factorii globalizării intensifică această agresivitate. De aceea se impune ca și noi, românii, să ne protejăm acest bun moștenit de la înaintașii noștri. În țară, acest lucru se face cu multă ușurință prin comunicarea firească dintre oameni, fără să se considere ca o necesitate sau vreun efort deosebit, pentru că aici nu acționează acele opreliști și efecte ale globalizării. Însă, în străinătate, când
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
și un pasionat de istoria mentalităților. Deși doctor în istorie Magna Cum Laude, cu câteva cărți la activ publicate și apreciate de critica istoriografică, Din Petre este în viața cotidiană un demn corifeu al Școlii Ardelene, urmând pe iluștrii săi înaintași, ca profesor de țară lângă o comună de pe lângă Munții Făgăraș. Cartea am citit-o pe nerăsuflate. Deși citează copios din lucrările despre imaginar ale bucureșteanului Lucian Boia, studiile publicate sunt de fapt scrise într-o contra-oglindă ideologică. Volumul cuprinde un
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]
-
Kory Calomfirescu Generozitatea unei mari personalități cum este profesorul dr. Ștefania Kory Calomfirescu,( autoare a mai multor cărți despre neorologie, specialitatea domniei sale ), a făcut să se aplece , de-a lungul anilor, cu acribie și respect asupra vieții și activității unor înaintași ai medicinei românești. Astfel, până în prezent, a publicat, adevărate monografii despre prof.dr. Crișan Mircioiu, acad.prof.dr. Constantin Bălăceanu-Stolnici, prof. dr. docent Dumitru Dumitrașcu, și lista ar putea continua cu studiile și articolele publicate în diferite reviste de specialitate. De curând a
PERSONALITATEA PROFESORULUI DR. VICTOR PAPILIAN EVOCATĂ DE PROFESOR DR. ȘTEFANIA KORY CALOMFIRESCURY de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353296_a_354625]
-
Cluj-Napoca, printre aceștia fiind: profesor dr. George Ionescu, în calitate de rector, profesor dr. Crișan Mircioiu, care spuneau, în cuvântările lor: ” De altfel și sărbătorirea nașterii Profesorului V. Papilian se încadrează în acea formulă mobilizatoare, scumpă nouă; “Cunoaște-ți și cinstește-ți înaintașii “. Păstrarea memoriei acestora este odatorie de onoare, care ne situează pe planul perenității, în care înțelegerea permanenței marilor valori spirituale ne dă răsplata continuității ”. Autoarea este încredințată că publicând “Tabelul cronologic al vieții profesorului Victor Papilian “, născut în 17 iunie
PERSONALITATEA PROFESORULUI DR. VICTOR PAPILIAN EVOCATĂ DE PROFESOR DR. ȘTEFANIA KORY CALOMFIRESCURY de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353296_a_354625]
-
eșuat în toate încercările de reabilitare și murim câte puțin sub tratament greșit. Riscăm să adopte și copiii metehnele unui trai fără principii și morală, cine o să ne scape de această pelagră, să-l păstrăm în suflet ca pe marii înaintași? Referință Bibliografică: Suntem fruntași la periferia lumii / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2047, Anul VI, 08 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SUNTEM FRUNTAŞI LA PERIFERIA LUMII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353415_a_354744]