27,730 matches
-
mult îmbrâncit de pediști în trenul care avea să-l ducă la primărie, dl Băsescu e cel dintâi primar al Capitalei care le-a făcut un bine bucureștenilor chiar înainte de a călca în primărie. L-a trimis pe doctorul Oprescu înapoi la pacienții săi. Editorialiștii, majoritatea cu musca pe căciulă, fiindcă n-au observat steaua norocoasă de pe fruntea năbădăiosului ministru pe vremea când acesta trăgea la vâsle să-și ajungă contracandidații, l-au potopit cu laude pe acest Noe al PD
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
autorului nostru să recunoască dispariția metodologiilor în care investise întreaga speranță și convingere. Și-a irosit, astfel, cîteva decenii bune de investigație? E probabil. Dificultatea e că unele dintre acestea, recuperate, le include în sumarul ultimului d-sale volum (Privind înapoi, modernitatea). Nu e vorba numai despre studiul despre fantasticul la Eliade, dar, poate, cel puțin parțial, la studiile - ample - despre Junimea și populism. Mă grăbesc să adaug că aceste din urmă două studii (constituind materia a aproape jumătate din carte
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
a datorat exclusiv opțiunilor prototalitare de extremă dreaptă (Cioran în 1933, Eliade în 1936). Mărturisesc că îmi pare rău că nu am suficient spațiu pentru a continua comentariul pe marginea substanțialei cărți a d-lui Sorin Alexandrescu. Sorin Alexandrescu, Privind înapoi, modernitatea. Traduceri de Mirela Adăscăliței, Șerban Anghelescu, Mara Chirițescu și Ramona Jugurean. Editura Univers, 1999.
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
a și spus că a cunoscut România numai prin intermediul unor filme românești! Strîmtă cale! Unii critici francezi au văzut în filmul lui Haneke un discurs despre incomunicabilitate și "refuzul celuilalt". Deși refuzată, Maria noastră (a lor!) tot o zbughește, ilegal, înapoi la Paris, și filmul se sfîrșește cu ea căutînd un locșor de cerșit prin orașul-lumină... În fond, de ce această senzație de supărare, în sufletul unui cronicar român? Supărare pe filmul lui Haneke, care nu face decît să prezinte "o situație
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
în serial După încheierea afacerii retragerilor de la BCR, un oficial al Băncii Naționale a recunoscut pentru EVENIMENTUL ZILEI că zvonurile ar fi putut duce la prăbușirea sistemului financiar-bancar din România. În vreme ce depunătorii la FNI continuă să demonstreze, cerînd guvernului banii înapoi, Banca Populară a tras, temporar, obloanele. În privința acesteia premierul Isărescu a avertizat de mai multe ori că e un pericol financiar pentru oricine își depune banii acolo. Ceea ce însă n-a determinat prea mulți depunători să-și retragă banii de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
25 de ani. La 26 de ani pleacă, bursier, în Franța. Dar în toamna lui 1940 pînă prin februarie 1941 recidivează, revenind în România, tocmai pe vremea statului național-legionar, se manifestă solidar cu noua putere în presă și pleacă, precipitat, înapoi în Franța, de astădată ca atașat cultural pe lîngă guvernul de la Vichy, (numirea fusese emisă din dispoziția lui Horia Sima și contrasemnată, după rebeliune, de Mihai Antonescu), funcțiune abandonată, datorită unui șef obtuz, după vreo trei luni. Apoi, cel care
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
o ușoară adiere ironică o briză albastră de pescăruși ați împachetat amintirile voastre urîte le duceți în colțul enigmatic al gurii (vezi Mona Lisa lui da Vinci) podul va avea trepidații stelele furate iată vă curg din buzunare împrăștiindu-se înapoi pe cer vedeți cîrdul acela vă așteaptă la a doua încercare bineînțeles după ce treceți acest pod interminabil pe sub el curge calea lactee despre care ne-a vorbit atît de frumos profesorul nostru de geografie care acum (scuzați) e mort de-
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
atins un foarte mare număr de chestiuni care privesc arta de astăzi. S-a întors, de exemplu, foarte departe în timp, într-o epocă a progresului, care privea mereu înainte: avangarda. El a înțeles că avangarda însemna și o privire înapoi. Tzara a înțeles și el acest lucru - și nu e întâmplător, căci și el e român. Așadar, a privi foarte departe înainte, dar a privi și foarte departe înapoi... De aici vine acel aspect primitiv al unora dintre sculpturile lui
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
înainte: avangarda. El a înțeles că avangarda însemna și o privire înapoi. Tzara a înțeles și el acest lucru - și nu e întâmplător, căci și el e român. Așadar, a privi foarte departe înainte, dar a privi și foarte departe înapoi... De aici vine acel aspect primitiv al unora dintre sculpturile lui. El voia să meargă nu numai în direcția unei epurări, în sensul unei complicări a formei, ci s-a gândit și la chestiunea, foarte urgentă astăzi, a multiplicării, a
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
oarecum celei impuse de pictura lui Florin Mitroi, o bună stăpînire compozițională pe spații mici și un real simț al proporțiilor atît în juxtapunerile tonale cît și în cele de cantitate. Pentru identificare, aceste lucrări sînt Lumină cerească, Un pas înapoi, Spirit înlănțuit, La fereastră, Pace sclipitoare.
Amurgul unui răsărit: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17059_a_18384]
-
fost dl Adrian Năstase, despre care mai mulți analiști au afirmat că încearcă să ferească partidul de efectul Costea, distanțîndu-l de dl Iliescu. Unul dintre acești analiști, l-a acuzat ulterior pe dl Năstase de lașitate și de oportunistă dare înapoi în fața ofensivei lui Ion Iliescu. Luînd în calcul reacțiile de această factură din presă, cît și editorialul semnat de directorul ziarului Adevărul, intitulat Domnul Altcineva, în care e reluată ideea candidaturii la președinție a lui Theodor Stolojan și avansată ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
înrudire cu roata ori cu ruta ne trimite imediat la imaginea unui drum în formă de cerc, un drum care se întoarce mereu de unde a plecat, a cărui finalitate este de a duce nu nicăieri, cum ar spune filosofii, ci înapoi la locul de plecare. " De aici înapoi la imaginea cadranului solar pe care îl descria Jünger nu este o distanță prea mare... Ciprian Mihali - Sensus communis - pentru o hermeneutică a cotidianului. Editura Paralela 45, Pitești 2001. 210 pag., f.p.
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
trimite imediat la imaginea unui drum în formă de cerc, un drum care se întoarce mereu de unde a plecat, a cărui finalitate este de a duce nu nicăieri, cum ar spune filosofii, ci înapoi la locul de plecare. " De aici înapoi la imaginea cadranului solar pe care îl descria Jünger nu este o distanță prea mare... Ciprian Mihali - Sensus communis - pentru o hermeneutică a cotidianului. Editura Paralela 45, Pitești 2001. 210 pag., f.p.
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
fel de lepră, pe care nici un tratament nu poate să-l vindece. Cu un devotament surprinzător, ea a îngrijit timp de mai bine de douăzeci de ani cumplita infirmitate a soțului ei, în fața căreia majoritatea infirmierelor de profesie au dat înapoi. Pentru această răbdare și devotament, Șerban a recompensat-o printr-o infidelitate permanentă. Ceea ce n-o oprea pe soacra mea - ce ironie - să spună: nu-i deloc frumoasă, sărmana Catrina, și așa de sălbatică, îl ține pe micul meu Șerban
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
n-are a se justifica sau explica, sau că frecventarea camerei o coboară în simplificare și anecdotă, atunci s-ar cuveni ca scriitorii cu pricina să stea acasă. Și totuși, ce dispreț față de public! Ceea ce televiziunea ia de la lectură dă înapoi, chiar dacă nu totdeauna în măsura necesară, cărților ai căror autori acceptă să apară pe ecran. Dezertarea acestora ar fi pe de-a-ntregul în beneficiul televiziunii în gamă joasă și propagării inculturii." Să stăruim o clipă pe aceste considerații. Pivot e
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
simbolisticii fotografiei de pe copertă!), evident că Vlad Hogea e, asemeni patronului său, un amestec de lașitate și virulență verbală. El nu se sfiește să amenințe cu închisoarea pe cei care-și vor spune părerea despre "opera" sa, dar dă speriat înapoi când e confruntat cu textele propriu-zise: "N-am scris eu așa ceva! Eu doar am citat!" A citat, firește, din clasicii nazismului. Foarte bine. Dar a citat, cumva, pentru a-i combate? Sau pentru a pune în gura altora ceea ce nu
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
un pocnet ușor. Ne-am făcut că ne grăbim, că vom lua un taxi și ne vom repezi la ambasada noastră, să rezolvăm cazul pe loc. Nici pomeneală; dar țineam sus capul. Când ne-am întors de pe linia a cincea înapoi, spre linia a patra, halt! Nu ne lăsau în Est, fiindcă n-aveam pe pașaport viza respectivă de intrare... Aruncam priviri disperate în urmă, spre colonelul fatal. Care, sesizând situația, făcu sentinelei un semn energic. Și astfel, răsuflând ușurați, intrarăm
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
îi căutară, fiindcă nu mai se dădeau văzuți, ia-i de unde nu-s... Atunci, mama Ka, plângând și sfâșiindu-și veșmintele de blană, începu să umble încoace și încolo, întrebând de feciorul și de mireasa feciorului ei. Abia când ajunse înapoi, în Laponia, vraciul laponilor, care era un om înțelept, după ce cercetă semnele văzduhului, o înștiință pe mama Ka, prea buna, că cei doi fuseseră preschimbați de vraciul cel rău, din Alaska, în doi fulgi de zăpadă. Aflând aceasta, mama Ka
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
vorbesc, de altfel, despre tot mai accentuata răceală între cei doi capi (unul istoric, cel actual) ai pedesereului și nimeni nu știe cum se va rezolva problema șefiei partidului în 2004. Sigur, o rocadă pare normală (Năstase la Cotroceni, Iliescu înapoi la conducerea partidului). Dar dacă Năstase nu câștigă în 2004? PDSR-ul (mă rog, PSD-ul) va ieși destul de uzat după patru ani de guvernare, astfel încât nominalizarea d-lui Năstase pentru cursa prezidențială nu e nici ea bătută în cuie
Președinția (via "Plai cu boi") salvează monarhia! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15946_a_17271]
-
3 manuale alternative sunt multe; unu ar fi ideal și, dacă s-ar putea, acela să fie cel dinainte de introducerea manualelor alternative. La cealaltă întrebare (Cui folosește limitarea numărului de manuale alternative, care este - fără demonstrație - cel puțin un pas înapoi?) este mai greu de răspuns. Prin afirmații n-am face decât să emitem ipoteze, fatalmente subiective. Mai degrabă putem spune cui nu folosește: elevilor (principalii "beneficiari" nu, căci i-ar obliga și pe ei la o gândire șablonardă, i-ar
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
le permite - cum spuneam - să abordeze și alte texte literare, dar, în condițiile în care bibliotecile școlare sunt așa de sărace (dacă sunt!), această libertate este doar teoretică. Răspunsurile negative s-ar putea înmulți. Și totuși, cui folosește acest pas înapoi, când în majoritatea țărilor a fost introdusă liberalizarea ofertei de manuale. Să nu uităm că prețul manualelor de liceu este suportat de către elevi (părinții acestora); nimic de la buget. De ce atunci manualele noi propuse spre avizare pentru clasele a IX-a
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
intervalul de după moartea lui Lovinescu (iulie 1943) și până la apariția "Revistei Cercului", cei mai notabili dintre membri, mânați poate și de irepresibila dorință a afirmării urgente a generației, au publicat la revista "Saeculum" scoasă de Blaga în anii 1943-1944. Deci, înapoi la Blaga, dar, cum vom vedea, eseurile lor nu dau nici un semn de abdicare de la linia programatică, adânc motivată, dedusă din scrisoarea către Lovinescu. Erau generos acceptați, chiar subînțeles aprobator, după ce se făcuseră cunoscuți printr-o declarație de principii, luminat
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
Timișoara două roluri diferite. În cel dintîi, pentru care au fost judecați, amîndoi au o parte gravă de răspundere în uciderea revoluționarilor timișoreni. Cel de-al doilea e că atunci cînd s-au convins că timișorenii nu vor mai da înapoi, n-au mai respectat ordinele Ceaușeștilor. Mai mult, generalul Stănculescu a avut o foarte serioasă contribuție pe 22 decembrie la readucerea în cazărmi a armatei care împînzise Capitala cu tancuri. Din acest punct de vedere, generalul Stănculescu ar avea motive
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
se lasă ușor intimidat, pentru că există un fel de cod secret al acestor texte, niște reguli ale unui joc intelectualist, extrem de livresc de multe ori, care, ca și în cazul lui Șerban Foarță, de exemplu, te pot face să dai înapoi. Citite în volum, mult mai mult decît în revistă, aceste texte își arată dintr-o dată fața lor jurnalistică, în timp ce, apărute în săptămînal, ce ieșea în evidență era tocmai deosebirea de stilul ziaristic, carcasa stilistică sub care se ascundea faptul cotidian
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
nații ar fi o probă de "înstrăinare", spiritul critic în act ar fi, într-o atare situație, antinațional! Conștiința europeană ar fi o probă de "rigiditate"! Nu cumva "rațiunile" inimii filosofului, pentru a apela la un concept pascalian, îl trag înapoi spre "eternitatea" stătătoare pe care, cu instrumentar doctrinar, o blamează? Nu cumva se petrece o dedublare a conștiinței lui Noica, ce-și prejudiciază astfel propria demonstrație? Al treilea episod al integrării noastre în istorie, selectat de filosof, îl alcătuiește opera
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]