1,203 matches
-
a îmbrăca o cămeșă nouă, să dai cu foarfecele de trei ori prin ea, că e bine de sănă tate. Negustorul care vinde pînză pentru haine de copil trebuie să-i dea mai multă, ca să crească copilul. (Gh.F.C.) Cînd te încalți, începe cu dreptul. (Gh.F.C.) împrumut Tot lunea să iei cu împrumut și să dai sîmbăta, că-ți merge bine și din zloată* în zloată dai. Bărbatul nu împrumută pe vecin sub nici un cuvînt cu lucruri de gospodărie femeiești - stative, ițe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spre a merge bine corpului. Cînd îți iese lup în cale îi a bine. Gîtul de lup în vrăjitorie se suflă pe el asupra celui ce vrei să moară. Cînd calci în baligă de lup, să te ferești. Cînd te încalți în pat, îți mănîncă lupii rîmătorii*. Cine mănîncă carne scoasă din gura lupului se îmbolnăvește de „colț-de-lup“, de care scapi tot cu legături cu carne încolțită*. Dinții de lup, buni pentru mușcătură de lup. Să mînjești piciorul stîng de dinainte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un copil. Cînd un copil se uită la altul printre picioare, se crede că mama lui va mai face alții. Cîte fire de mac va pune mireasa în papucul drept în ziua cununiei, atîția copii va avea. Să nu se încalțe un copil cu ciorapi pînă nu împlinește anul, căci va face mă-sa altul curînd. Dacă torni restul de băutură dintr-un șip într-un pahar și nu se umple, persoana căreia îl dai va naște băiat. Un copil, cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca o coadă, este făcut după fată, iar de va rotund, după băiat. Ca o femeie să facă o dată copil și apoi fată, e bine ca, cînd se duce să-și facă molifta de patruzeci de zile, să-și mute încălță mintea din picioare. Ca femeia să facă băiat după fată, e bine să îngroape locul în care s-a zămislit copilul în că ciula bărbatului, cu trei grăunțe de usturoi, și toate apoi îngropate la un loc curat. Mireasa cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din picioare. Ca femeia să facă băiat după fată, e bine să îngroape locul în care s-a zămislit copilul în că ciula bărbatului, cu trei grăunțe de usturoi, și toate apoi îngropate la un loc curat. Mireasa cînd e încălțată cu pantofi ori ghete noi ce i se aduc de la ginere odată cu nunta, în ziua nunții să pună două grăunțe de usturoi în ghete, ca să facă doi copii numai. Muierea cînd își face moliftă după primul copil, să șază jos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
porci, c-apoi capătă linți. Linții la porci se vindecă dacă li se dă jumătate de oră înainte de a-i tăia să mănînce sămînță de cînepă. Pentru boală de brîncă la porci, să pui o roată în par. Dacă te încalți în pat, îți vor muri porcii de brîncă. Să nu pisezi usturoi sus: pe masă, pe brațe, pe pat, că mor porcii de brîncă. La brîncă se dă brîndușe din sîn. Broasca și gușterile prinse din martie se dau porcilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
particular. Mugure: Excrescență formată din elemente foarte tinere și bogate în celule. Mugurii (meristemeleă se găsesc în vârful tulpinei sau la axila frunzelor. Mușuroire: A aduna pământ la baza unei plante formând un mic mușuroi. Se mai spune și a încălța o plantă. Nod: Umflătură situată pe tulpină, la nivelul unei ramificații sau al unei frunze. Ochi: Mugure care se va transforma în ramură sau în floare (bobocă. Parazit: Sunt calificate astfel insectele, ciupercile și plantele care trăiesc pe spinarea altora
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
bine stabilite în mintea ta de părinte. „Acest copil va trebui să fie curat, inteligent, frumos, manierat etc.“ - își spune un părinte tânăr atunci când se ocupă cu educarea copilului său. Ba mai rău decât atât, poți vedea câte un tată încălțându-și băiețelul cu o pereche de adidași chinui tori și scoțându-l prin parc pentru a-l învăța să joace fotbal la o vârstă la care el nu poate nici să meargă. Formarea imaginii despre cel pe care vrei să
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
intervențiilor chirurgicale. După ce ajungeau acasă însă - demonstrează cercetările -, fiecare făcea ceva ce genera o creștere bruscă a presiunii sângelui, chiar în momentul în care anestezicul local își pierdea eficiența (de ex. un acces subit de tuse, se apleacă să-și încalțe pantofii și să-și lege șireturile etc.). Studiul arată că este esențial ca pacienții care se supun unor astfel de intervenții chirurgicale, în zone puternic vascularizate, să fie preveniți să nu realizeze mișcări care să ducă la o creștere bruscă
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
un labirint" Camera ascunsă; câinii se îmbată în naos de mirosul sfinților, pe care încearcă apoi zadarnic să-l recupereze Căutare; întunericul se îmbolnăvește și pleacă, înfundându-și jobenul pe ochii mărturisind neputința Forme, în timp ce orbul râu Lethe se plimbă, încălțat în pantofi de mort, pe stradă Un râu etc. Chiar și când în codul poetic pentru care optează scriitura daniloviană trec ironia și autoironia bufă sau cinismul bine temperat, impresia de ansamblu este a unui discurs niciodată saturat de metafizic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
un caz îl percepem ca pe un sportiv, în celălalt ca pe un „om deschis culturii alternative”. Însă nu este întotdeauna necesar să pozeze alături de un star: simplul fapt de a se îmbrăca într-un tricou și a de ase încălța cu tenișii este suficient pentru a-i crea imaginea unui sportiv la televizor. La fel, o personalitate politică care mănâncă preparate la un salon al agriculturii pare automat „autentic”și în armonie cu valorile tradiționale ale unei țări. Astfel de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
al Buick-ului; albastrul de lagună al garniturilor interioare. Al bastrul pal, de un azuriu impetuos, al unei rochii mini, tip Barbie, cu guler fronsat, nasturi din material și mîneci aurii din broderie dantelată, pe care o purta peste picioarele goale, încălțate într-o pereche de ghete cosmonaut, cu fermoar lateral, din imitație de miel, lăcuite în albastru ultramarin. Albastrul vînătăilor care îi spuzeau trupul de cînd îl întîlnise pe Samuel Brody, cu mai puțin de un an înainte, în septembrie 1966
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mai pot întoarce vreodată cu adevărat. cutia cu panglici cineva deschide corpul meu ca pe o cutie cu panglici amintiri cu cerceluși de plastic de când eram fetiță îmi zdrăngăne la ureche mă rujam cu violetul spre verde al mamei mă încălțam în pantofii ei din lac vișiniu mă îmbrăcam în rochiile cu paiete pe care le ținea în geamantan crezând că voi ajunge femeie de ambasador pe degetul mare de la mâna stângă îmi puneam mereu zurgălăi scoteam limba-n oglindă și-
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/8489_a_9814]
-
muncitoare» este tautologică.” Jane Sellman „Iubirea unei mame simte prezența copilului adorat chiar și înlăuntrul celui mai degradat om.” George Eliot „Femeile știu cum să crească un copil. Ele stăpânesc o îndemânare simplă, fericită, delicată de a pune scutecele, a încălța piciorul unui copil și a îngâna cuvinte dulci fără nici un sens. Iar sărutul lor capătă un sens deplin într-o lume dezolantă.” Elizabeth Barrett Browning „Decizia de a avea un copil este una crucială. Prin ea hotărăști pentru totdeuna să
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
din casă În casă, și Îndemna sătenii să-și dea copiii la școală. Peste câteva zile au venit la școală vreo cincisprezece copii, apoi au mai venit cinci. Ultimii erau din Preluca, Zăpode și Dealul Armanului. Iarna, când era frig, Încălțați cu opinci și Îmbrăcați cu câte un sumănaș, Înotau prin omăt fără să le fie frică de sălbăticiuni. Mai puneau În trăistuță și câte două-trei lemne pentru foc, cu grijă Însă ca să nu se spargă tăblița, să nu se fărâme
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și privirea blândă. Se mânia foarte rar, dar când se Întâmpla, Îi dispărea de pe chip orice urmă de zâmbet. Fața, mereu rasă proaspăt, Începuse să-i fie brăzdată de două cute, iar la tâmple Îi răsăreau deja fire albe. Era Încălțat cu cizme bürgher și În loc de suman purta un căput din stofă, cusut de un croitor priceput. O căciulă brumărie de astrahan Înclinată pe o parte Îi dădea un aer de haiduc. Când mergea pe Părăul Gălăuțașului femeile ieșeau În filigore
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe jos, tot ca dascăl, până În Sărmaș la școala din Fundoaie. Iarna scurta drumul trecând pe gheață, iar toamna, când Mureșul mai scădea, se desculța, Își sufleca ițarii până deasupra genunchilor și așa trecea Mureșul. Apoi, la celălalt mal, se Încălța iar și continua drumul cam șase kilometri. În total, dus și Întors, parcurgea pe jos zilnic cam optsprezece kilometri. Această navetă istovitoare o făcea pentru că, fiind declarat chiabur, dar nefiind alt Învățător la Fundoaie, a fost pus să alegă Între
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mergeau la biserică, neîncăpătoare În această perioadă a Sfintelor Sărbători. Acasă rămâneau doar bătrânii care Îngrijeau de animale și primeau colindătorii. Toți purtau straie noi și aveau obrajii Îmbujorați de ger. Puțini din ei purtau ciubote sau ghete. Cei mai mulți erau Încălțați cu opinci, cu obiele de pănură albă legate până peste glezne cu sfori negre Împletite cu păr din coada calului. Cei care aveau sănii și cai făceau cu acestea drumul până la biserică. Sunetele zurgălăilor de la cai dădeau un plus de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nasturi negri, îl strîngea pesemne pe la subsuori și lăsa să se vadă prin deschizătura răsfrîntă a mînecii niște încheieturi roșii, deprinse să fie goale. Pulpele, în ciorapi albaștri, îi ieșeau din niște pantaloni gălbui, întinși prea tare de bretele. Era încălțat cu niște bocanci grei, prost văcsuiți, cu tălpile țintuite. Gustave Flaubert, Doamna Bovary, p. 24 După cum putem observa, se trece de la părul personajului la umerii săi fără a se spune ceva despre chipul său. Prin asimilarea nivelului 2 și a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să li se spună. Nu purtau nici măcar sandale, în afară de cei bolnavi și slăbiți, și doar cu permisiunea superiorilor. S-a întâmplat apoi ca fratele Walter de Madeley, de fericită amintire, să găsească o pereche de sandale pe care le-a încălțat și a mers să se roage matutinul. În timpul rugăciunii i s-a părut că se simte mult mai bine decât de obicei. Dar când a mers să se culce și a adormit, a visat că trebuia să străbată o anumită
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
văii, tâlharii l-au înconjurat din ambele părți ale drumului și au început să strige: „Omorâți-l, omorâți-l!” Foarte înspăimântat, fratele Walter s-a apărat spunând că era un frate minor. Dar ei i-au răspuns: „Minți, fiindcă ești încălțat”. Fratele, gândindu-se că este fără sandale, ca de obicei, le-a spus: „Dar nu vedeți că merg desculț?” Și întinzând un picior înainte a văzut că, într-adevăr, purta încălțăminte; trezindu-se dintr-o dată din cauza fricii, și-a aruncat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
arma automată pe piept cu o mână, cu degetul pe trăgaci, iar în cealaltă mai avea încă sticla cu vin. I-am luat-o încet din mână, m-am ridicat, i-am pus sub cap ranița, i-am luat picioarele încălțate în cizme (pe atunci militarul în termen purta cizme de piele, cel puțin, la arma aceasta) și l-am culcat. Dormea așa de adânc încât nici n-a simțit când l-am mișcat. Rică nu prea avea chef să doarmă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Hm, parcă ești un pui de bogdaproste, de atâta mers desculț ai să-ți faci niște lăboaie de n-o să te mai încapă nici o pereche de încălțări! Și n-a avut dreptate, sărmana mamă, căci la șaisprezece ani, când am încălțat pentru prima dată pantofii de la Herșcu, purtam numărul 42, număr care mi-a rămas până azi. Cămășuța de pe mine avea mai multe răsuflători, deci era o cămășuță multifuncțională (na, că întrebuințez un cuvânt prețios, știu că nu vă place, dar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu ochii ei minunați, negri, cu ape albăstrii, probabil mi s-a părut, deoarece avea în jurul ochilor câte o pată asemănătoare azurului. Oricum, avea talent la amestecatul nuanțelor de culoare: de la păr și ochi și până la săndăluțele cu care erau încălțate acele piciorușe fine, de antilopă, totul era într-o perfectă armonie. Am murmurat încet: - Nu ești de vină tu,/ De vină-i numai primăvara... - Ați spus ceva? mă întrebă mirată. - Mda, uitându-mă la dumneavoastră, mi-am amintit versurile unui
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o pădure. Printre copaci se întrezărea un drum forestier, cam noroios, căci plouase pe acolo. Am oprit în marginea pădurii și ne-am sfătuit. N-aveam a urma decât drumul din pădure, altul nu exista. Pentru orice eventualitate, ne-am încălțat în cizme de cauciuc, desigur, va veni vremea când va trebui să împingem la mașină. Cu oarecare frică am intrat pe drumul din pădure. Primele sute de metri a mers, dar la un moment dar, roțile din față a Zambilicăi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]