2,741 matches
-
fi oferit ocazia unică să facă pentru altcineva ceea ce Utrigúr făcuse pentru el, să dea ceea ce el însuși primise în trecut, iar asta îl tulbura și mai mult, învălmășindu-i gândurile. Ajungând la marginea unei pante, carul fu obligat să încetinească, iar Balamber trebui să meargă alături de el. Izbit de expresia ei serioasă, o întrebă care era motivul. Sprijinindu-se cu mâna de marginea carului din cauza unei zguduituri mai puternice, îl privi cu ochii ei mari și negri și ridică din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
foarte cald, iar oamenii mergeau goi până la brâu, potolindu-și setea și adăpându-și caii din numeroasele pârâiașe ce tăiau câmpul. Ca întotdeauna, acolo unde terenul le-o îngăduia, grosul armatei rămânea pe drumul pavat, însă unitățile ce nu erau încetinite de care preferau să se deplaseze pe câmp. După câte se părea, trupele lui Etius se țineau prudent la distanță, astfel că armata înainta repede, dar fără precauții deosebite; multe burguri care scăpaseră, cu o lună înainte, de jafurile gepizilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-n dungi, Curgă plapoma de fulgi Să te-acopere când plângi! Când va fi să mă - nmormânte, Codrul tremurat să-mi cânte, Strajă fie-mi soarele, Muzică izvoarele, De-ar vrea Domnul să m-asculte, Măcar câteva minute, Roata vieții-ncetinească, Timpu-n loc să îl oprească, Aș dori să-mi dăruiască Doar o clipă minunată Să mă simt încă odată Mică-n casa părintească! Într-a Lui împărăție, Cu cântec de serafim, Raiul meu de veșnicie Va fi tainic și sublim
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
câteva momente, tot nu avea încă de ce să se mire în legătură cu ele. Dacă Jim Gregory decisese că mașina trebuia revizuită, atunci așa era. Clic! făcu mașina cincisprezece minute mai târziu. Zumzetul gros și continuu al motorului își schimbă tonul; mașina încetini și se opri. Craig se încruntă la tabloul de bord. Apoi acționă comutatorul principal. Era cuplat. Apăsă din nou pe accelerație. Nici un răspuns. Craig dădu din cap. Era pentru prima dată când se întâmpla așa ceva. Și încă după ce Gregory verificase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
până la coate, trecea pe lângă mine repede, singură cu fericirea ei, trimițând din fluturarea îmbrăcămintei ușoare o adiere suavă, pe care o simțeam pe obraz, pe pleoape, pe buze. Când se ridica în sus, desenîndu-se întreagă pe albastrul cerului, zborul se încetinea, dar când trecea prin dreptul meu, repejunea devenea, simbolic, vertiginoasă. La un moment dat, aducîndu-și aminte de mine, cum se cobora de sub crengi, mi-a arătat copilăros-ștrengărește, într-o clipă de fulger, vârful ascuțit și trandafiriu al limbii. Când s-
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
trepied cu privirea ațintită În gol. Ce se Întâmpla totuși cu ea? Nu cumva tot ce se petrecea În jur era rodul unui vis urât? Mașa se ciupi, ca să se convingă că nu visează. Nu visa. Între timp, pistoanele Își Încetiniră și ritmul, iar pâlnia se opri din Învârtit, scoțând un ultim geamăt, după care dinăuntrul ei se revărsa o spumă albicioasă, ușoară ca un fum, ce acoperi podeaua. Imaginea entității cu trei țevi de plumb orientate spre pubisul ei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
act de prezență la birou. Mergea la pas domol, de promenadă, savurând cu plăcere aerul curat de primăvară. Briza mării genera un parfum sensibil, vestitor al zilelor pline de farmec și poezie ce vor urma. În dreptul barului „Broasca de Aur”, Încetini pașii. Aici, În urmă cu câteva seri, cunoscuse o fată destul de tânără - ajutor de ospătar - după care Îi cam pulsa inima. Este adevărat, fata nu-i lasase nici o speranță, dar, cu o mică insistență,cine știe...? Tony Pavone, avea un
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de frig, un frig vizibil. Protector, Tony Pavone, o Învălui cu haina lui În timp ce buzele sale Îi sărutară fruntea. Copleșită,Atena se cuibări În brațele bărbatului care o cuprinse hotărât, În timp ce parfumul buzelor zămlisi apropierea lor sufletească...!! În dreptul unui hotel, Încetiniră mersul. Uitând fulgerător de repede, filozofia imaginată anterior, Tony Pavone o iscodi În pauza dintre două sărutări. „Mai poți Întârzia...?” „Care-i motivul...?” - se prefăcu Atena, privindu-l cu seriozitate. „Am intra pentru puțin timp...Ne mai Încălzim, iar Între
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
obsesie Îi contamina memoria, În mod inexplicabil. Se trezise după un somn ce durase milenii, după o călătorie În timp, depășind cu ușurință, Însăși viteza luminii...!! Într-un târziu avea să constate totuși, vibrațiile electrice aveau tendință de a-și Încetini ucigătoarele impulsuri penetrante, produse de creerul mic continuând cu coloana vertebrală, iar vibrațiile muzicale pierzându-se În profunzimea generatorului emițător de unde electromagnetice...! Memoria care din fazele anterioare o știa nealterată, avu răbdare să aștepte până În momentul când, limpezindu-se realiză
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
secretare lipsa lui pentru două ore promise de milițianul respectiv, iar cine are nevoie de el să-l aștepte, se va Întoarce cât mai repede posibil. Apoi se Îndreptă agale către locul unde era așteptat Însă, cam la jumătatea drumului Încetini mersul. O presimțire neagră Îl avertiza: nu-i lucru curat...! În mod sigur, la miliție va Întâmpina o mare primejdie! O fracțiune de secundă șovăi. Curtea interioară avea două ieșiri...! Doar câțiva pași, putându-se pierde În mulțimea pieții. În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Middle Fork. Cele mai bune sunt apele scăzute. Fără acumulări și cascade. Altfel ai rupt-o-n fericire. Aveai viteză mai mare decât apa. Ceea ce e bine. Astea sunt vâslele și numai la viteză mare poți să controlezi barca. Când încetinești, nu faci decât să te lupți cu apa. La valuri mari, nu mai ai ce să faci cu vâslele. Și nici cu vântul nu poți să te pui. Trebuie să fii expert. Te agăți de-un bolovan și-ai rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
început să izbucnească din fundul gâtului lui Mary. Ea era transpirată leoarcă, mașina mirosea groaznic, iar tălpile o ardeau. Nu reușea deloc să apese pe butonul de recepție apel, așa că telefonul continua să sune, rulând melodioara aia oribilă. Mary a încetinit aproape să se oprească și, într-un final, a tras pe marginea trotuarului și-a răspuns. În ritmul ăsta, n-avea să mai ajungă niciodată la serviciu. Da ? Plătesc bine, a spus un bărbat. Cinci mii. Pentru o noapte. Prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cu vin și s-a așezat pe scaunul de lângă ea. N-a scos nici un cuvânt, dar Jina știa că-l durea spatele. Cu durerea respectivă se alesese în urma unei accidentări într-un meci de racquetball de demult. Niciodată nu-și încetinea ritmul din cauza asta, dar seara, după cină, Mike avea dificultăți în a se deplasa. Uneori Jina îi făcea câte-un masaj, dar nu comenta în nici un fel, ca și când amândoi ar fi încheiat un pact prin care se angajau să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
condiții tocmai blânde; nimeni n-avea s-o ierte. Un minut stânjenitor de lung, toată lumea a tăcut, apoi Drew a zis: Vâsliți înapoi. Toată lumea și-a pus vâslele în apă și-a început să lupte împotriva curentului. Barca și-a încetinit viteza, iar Drew s-a folosit de vâsla lui ca să ocolească un pietroi. Jina s-a întors către Alice. Sunt surprinsă c-ai venit. Alice și-a plecat capul. Mai surprinzător e că tu ai venit. După o oră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
la adăpostul pădurii. Inima îi bătea de să-i sară din piept, în timp ce băiatul sărea peste bolovani pe care nu-i mai văzuse și fugea printr-un crâng de plopi tremurători care-i erau la fel de străini. Danny nu îndrăznea să încetinească ritmul ca să caute punctele de reper pe care le memorase. Nici nu-i păsa încotro se îndrepta, atâta timp cât drumul îl ducea departe de diavol, înapoi, către locurile unde cerul era încă albastru. Puștiul nu se îndoia că era urmărit. Părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
să fie cineva care să și vâneze; era o copilărie să pretinzi altceva. Drew nu ținuse niciodată o pușcă în mână, așa că n-avea de unde să știe. Bucuria nu stătea în omorâtul animalului, ci în vânătoare. Un vânător priceput își încetinește bătăile inimii până la viteza vântului, se descotorosește de umanitate cât stă nemișcat precum copacii. Un vânător priceput apără sălbăticia și dreptul lui la ea cu ferocitate. Ellis era mai ecologist decât ar fi putut vreodată să fie un hippiot ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
i-ar fi fost presărat cu lampioane, ca și când ar fi fost ziua-n amiaza mare. În trecut, Jina era nevoită s-alerge ca să țină pasul cu el. Acum, din fericire, Zach își mai scurtase pașii, cei doisprezece ani îi mai încetiniseră mersul. A condus-o dincolo de-o mână de tufe de soc, către o zonă acoperită c-o iarbă surprinzător de luxuriantă. Firele verzi de iarbă erau încovoiate din cauza propriei lor greutăți, atât de mari crescuseră. Jina a simțit aroma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cuprinse pe după umeri ca să-i arate că-i este aproape. Eu alergam fără să-mi pese. Nu eram pe pământ în acele momente. Pașii mă purtau într-un zbor nefiresc. Ea rămânea tot mai în urmă așa că a trebuit să încetinesc lăsând-o să creadă că mă va prinde, apoi eschivând, mi-am schimbat brusc direcția. Îi scăpasem chiar de sub nas și râdeam mândru de mine. Dă-mi picsssul înapoi Gonzalesssss!... îmi striga tânguitor, supărată un pic atât cât să se
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
de toate grijile lumii și simțeam că fericirea se ascunde deseori în lucruri atât de mărunte. Alergam atât cât să mă poată prinde fiindcă simțeam că obosește și mi-era teamă să nu se plictisească tot urmărindu-mă, așa că am încetinit și când a fost destul de aproape, m-am întors brusc, și am prins-o în brațe. A început să râdă fâstâcită, dar oboseala și modul în care gâfâia îi schimbau la fiecare respirație linia ochilor. M-a prins de obraji
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
oficiului, care curăța sau repara o ștampilă, mă privi atent. Se simțea miros puternic de petrol lampant, probabil de la o sobă defectă. Un camion de vreo zece tone trecu pe lîngă noi cu viteză de făcu să se cutremure pămîntul; Încetini Însă brusc (poate era mașina mea În cale). Pe cînd Îmi Întindea cele zece timbre de cîte cinci yeni pe care i le solicitasem, l-am Întrebat nonșalant dacă e adevărat că familia M și-a schimbat mașina de curînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
măruntaie, eram pierdut. M-am trezit drept În față cu un crîng de sălcii pe o ridicătură de teren. Exact cum prevăzusem, am dat și aici peste un grup de scandalagii. Erau cei care o Întinseseră cu femeile. Am mai Încetinit vrînd să constat dacă se apropie de mine ceva urmăritori. CÎnd m-am simțit În siguranță, am accelerat brusc și am luat-o spre dig cu toată viteza. Mă Îngrijora zgomotul amenințător al motorului; parcă-l făcea cineva fărîmițe cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cinematografului... Mi-am văzut de drum, poate pentru că nu era nici unul liber, dar mai ales pentru că-mi doream ca pașii aceia ce venea În urma mea să mă depășească. În cele din urmă, am auzit un gîfÎit În dreptul meu. N-am Încetinit pasul și nici n-am privit În jur, prefăcîndu-mă că-l ignor, ca și cînd ar fi fost propria mea umbră. Un ton blînd și implorator se Încolăci În jurul urechii mele reci ca un șarpe flămînd. — Ce s-a Întîmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
nu cred că m-ar mai răscoli. Dacă, În loc de oameni și mașini, străzile ar fi date de furnicare uriașe, aș lua probabil faptul ca atare și aș Încerca doar să-l Înțeleg. În sfîrșit, panta... dar taximetristul nici nu a Încetinit, nici n-a oprit. Turația motorului se schimbă și Îmi Îngheță sîngele În vine, Însă șoferul nu făcuse decît să treacă Într-o viteză mai mică. A luat-o spre curbă. Am apăsat puternic cu piciorul În podea și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
dincolo de curbă... și acum eram sigur că nici n-o voi face. Priveliștea albă a lămpilor de stradă... Mase de oameni grăbindu-se spre casă și devenind transparente cu fiecare pas pe care-l făceau. Am țipat la șofer, care Încetinise ca și cînd ar fi vrut să Întrebe ceva: — Întoarce! Repede! Ieși cît poți de rapid din zona aceasta! Trebuie să ajung Într-un loc unde libertatea de spațiu se află În siguranță. N-am ce căuta Într-un asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
se întinsese. Bătaia cânilor un răstimp lung nu se mai auzi. Iar printre tufe dese, prin luminișuri scurte, căprioara fugea alungată de spaimă, se depărta spre pârău. O clipă se opri tremurând, ca și cum ar fi fost înaintea unei prăpăstii. Apoi, încetinindu-și fuga, își făcu loc printre frunzișuri în albia apei. Cu cele două picioare de dinainte în unde, cu celelalte în iarba malului, stătu pe loc. Blănița cenușie îi lucea lin în umbră; numai capul fin, cu urechile înălțate, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]