999 matches
-
lui Dumnezeu. Materialul moale se scursese peste chipul torturat Într-un strat subțire, ce lăsa să i se Întrezărească trăsăturile ca printr-un geam mat. Ajutându-se cu vârful unei dălți luate de pe banc, poetul Îndepărtă o fâșie de ceară Închegată. Era vorba, Într-adevăr, de spițer. Îi deschise haina În dreptul pieptului, scoțând la iveală cinci tăieturi care Îl Însemnau cu un pentagon, ca acela al mozaicarului. Rănile păreau prea superficiale ca să fi fost mortale, iar alte semne pe trup nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
închideau încet. Știa doar că împărăția aceea îi fusese făgăduită din totdeauna, și că totuși, niciodată, nu va fi a ei, doar, poate, în această' clipă trecătoare. Deschise ochii din nou către cerul încremenit și către valurile lui de lumină închegată, în vreme ce vocile care se înălțau din orașul arab amuțeau pe neașteptate. I se păru că timpul a stat în loc și că, din clipa aceea, nici un om nu va îmbătrâni și nu va muri. Pretutindeni, viața se oprise. Doar în inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
sângereze, eu scoteam oare acel urlet de animal? și dintr-o dată am simțit pe limbă o mângâiere ascuțită și răcoroasă, da, răcoroasă, în sfârșit. Când mi-am venit în simțiri, eram singur în beznă, lipit de perete, plin de sânge închegat, un căluș de ierburi uscate cu miros ciudat îmi umplea gura fără limbă, care nu mai sângera, și în acel gol nu trăia decât o durere chinuitoare. Am vrut să mă ridic, dar m-am prăbușit la pământ, fericit, nespus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
liniște adâncă și răcoroasă se lăsă peste drum și pădure. Se auzi atunci zgomotul apelor. Omul privea fluviul, în vale. Nu se vedea decât o largă mișcare de întuneric, semănată cu solzi strălucitori. Dincolo de ea, un întuneric mai dens, parcă închegat, fără îndoială, celălalt mal. Dacă te uitai bine, zăreai, totuși, pe acel mal încremenit, o lumină gălbuie care părea flacăra unei lanterne îndepărtate. Uriașul se întoarse către mașină și făcu un semn din cap. Șoferul stinse farurile, apoi le aprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
întreabă Roja. Pe tine tot stresul ăla nu te lăsa să dormi noaptea, în timp ce noi aveam nevoie de el ca de aer, unde v-ați cunoscut de fapt? Ești prea curios Părințele, aveam și eu grupul meu, mult mai bine închegat, ne cunoșteam toți din copilărie, de la școală, numai că al nostru era mai static, dezbătea idei, nu era menit să intre în acțiune, dintr-un grup din ăsta mi-ar fi plăcut și mie să fac parte, acuma aflu pentru
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nimic, zice Roja. — Și pentru asta ai de gînd să ne toci nervii în fiecare zi de-acum înainte? zice Milițică. Ce te-a împiedicat și pe tine să te lipești la o afacere serioasă sau la un grup politic închegat? — Decît să fiți gelos pe toată lumea ați putea recunoaște că n-ar fi fost cine știe ce, completează Patru Ace, preferînd să rămînă în picioare. Oricine ar fi procedat la fel, și-ar fi urmărit propriul interes, ce e de condamnat la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mulți o și văzură sărind din balamale ca o ușă oarecare de pefele cum aveau mai toate apartamentele de bloc. Intrară pe rând: un domn Înalt, corpolent, mustăcios, cu o față lată, lucioasă, pigmentată ici, colo cu insulițe de sânge Închegat, urme ale unui bărbierit nemilos, cu un chapeau melon trântit pe o claie de păr Încă negru, creț, Îmbrăcat Într-un palton de lână cu revere lungi ascunse sub o blană bogată de nutrie din propria crescătorie, Încălțat cu pantofi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
să mă uit cu atenție la fată. Avea picioarele desfăcute, ca pentru o partidă de sex, iar după poziția lor îmi puteam da seama că avea oasele rupte. Părul ei negru ca pana corbului nu avea nici o picătură de sânge închegat, de parcă ucigașul ar fi șamponat-o înainte s-o arunce acolo. Oribilul rictus al morții îmi păru de-o barbarie zdrobitoare. Dinții sparți, care-i ieșeau din obrajii ciopârțiți, m-au făcut să-mi întorc privirea. L-am găsit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
sangvină, căutam amprente și scriam rapoarte balistice, răzuiam sângele prelins pe pereți la locul unei crimei și-l examinam la microscop, iar apoi îi lăsam pe băieții de la Omucideri să se ocupe de restul. Manevram eprubete, pahare Berzelius și sânge închegat - o intimitate cu moartea cu care n-am reușit să mă familiarizez niciodată, lucru care îmi amintea permanent că nu sunt bun de detectiv, că nu sunt demn să mi se încredințeze misiunea de a merge pe firul propriilor descoperiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
am descoperit sub saltea bucăți zdrențuite de sfoară. Am răzuit ușor ceva ce semăna cu niște particule de carne lipite de ele. O a doua eprubetă am umplut-o cu smocuri de păr închise la culoare și pline de sânge închegat, culese de pe saltea. Am cercetat crusta de sânge, ca să văd dacă nu sunt nuanțe de culoare diferite, însă am văzut doar un maroniu uniform și am mai prelevat vreo duzină de mostre. Am etichetat și am împachetat funia, împreună cu paginile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ești?” N-am vrut să-i răspund. Nu vroiam să mă scoată de-acolo. M-ar fi luat de mână și m-ar fi dus lângă bunicul mort și nu doream să-i văd din nou buzele mânjite de sânge închegat. Am aflat mai târziu că avusese o congestie cerebrală puternică și de aceea arăta astfel, dar atunci mă impresionase extrem de neplăcut totul, mai ales că mama se apropiase să-l sărute pe obraz. Fugisem de-acolo cu gândul că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
aruncat în apele râului Hapi, printre crocodili. Nimeni însă nu știa ce spaimă îl mânase pe țăran la asemenea moarte. Țăranul se numea Hunanupu. Se scurseră multe luni de război și de jaf, și țara Ta Kemet fu în sfârșit închegată. Într-o zi de mare sărbătoare, în noul templu al zeului Tot, alături de Marele Preot, în fața celorlalți preoți și a câtorva mari dregători și oameni de neam atlanți și rome, ușor înțeleși între ei, în fața celorlalți dregători, scribi și căpetenii
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
se aud pocnind pe metal. Iar imaginația începe să cânte. Însă, pe de altă parte cristalul bine conturat oferă claritatea de excepție, foarte bine conturată, și totul e poleit. Cristalul ciocnește sticla, oglinda. Sunetele se adună într-o melodie bine închegată: început, cuprins și încheiere. Pe holul gol din școală, în timp ce înalte clase se preda, pe bancheta din spate a unei limuzine, în drum spre casă, pe bancă, în hala centrală sau pe bancă între cumpărături, uitându-ne la un stand
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
și transparente coprind membrele rozalbe Și în lac ele aruncă roze cu mânuțe albe, Netezind a lor sprâncene, dând din frunte părul des. Într-o dulce și umbroasă, viorie atmosferă, Se ridică dintre lunce, cu-a ei cupole de ceară Închegate ca din umbră verde și argint topit, Transparănd prin diamantoasă fină de paingăn pânză, Monastirea alb-a lunei ce prin lumi va să s-ascunză, Cu coloane-nconjurate de a viței-ncolăciri. Ai grădinei arbori mândri cu întunecatul verde Conjurați ș-acoperiți-s cu-edera
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
scot ochii blânzi de șerpe, La rodul gurii tale gîndirile-mi sunt sterpe, De cărnurile albe eu fălcile-ți disbrac. Și pielea de deasupra și buzele le tai. Hidoasa căpățină de păru-i despoiată, Din sânge și din flegma, scârbos e închegată. O, ce rămase-atuncea naintea minți-mi? Vai! Nu-mi mrejuai gândirea cu perii tăi cei deși, Nu-mi pătrundeai, tu idol, în gând vr-odinioară; Pentru că porți pe oase un obrăzar de ceară Păreai a fi-nceputul frumos al unui leș
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
e-n stare să acționeze ca liant al comunității. E un paradox bizar. — Dar, Charles... M-am aplecat să-mi iau valizele, dar Paula m-a oprit. — CÎnd o să plece, ce-o să se-ntîmple? m-a Întrebat. Ce anume ține totul Închegat? Știam că Paula Încerca să mă momească, să mă ghideze printre termenii unei ecuații pe care refuzasem s-o rezolv. Interesul personal, așa sper, i-am răspuns. Estrella de Mar pare s-o ducă foarte bine. De fapt, am ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
doi ați transformat un pic de zburdălnicie Într-o urgență medicală. Nu dă prea bine la membrii clubului, te-ai gîndit? — Nu contează, interveni Elizabeth Shand. Ai pus capăt unei scene urîte. (Îmi culese de pe cămașă o crustă de sînge Închegat, strîmbîndu-se dezgustată la gîndul că fluidul acela dezordonat, pe care nu te puteai baza, curgea pînă și prin venele ei Înghețate.) Bobby a făcut foarte multe pentru ea, dar genul ăsta de bunăvoință nu e niciodată apreciat. Ai dus-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de lână. Simțea iz de mătase în nări și iuțeală de cânepă. Când se întorcea în Tabriz, carpetele vorbeau singure, despre lucruri nenăscute în natură: trandafiri îmbăiați în cașmir și ghirlande de mure, scuturate pe lotuși albi. Faguri cu nectar închegat și struguri de gheață, printre care tremurau pâcle. Bondari cât o nucă, prinși în goarnele unor crini de cleștar și crenguțe de mirt, de pe care se zbicea ploaia. Limbi de foc, în rotiri de mandală și cârcei cu sclipiri de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
care se opreau la garaj ori intrau în bistrou bănuiau că o luase razna. Angajase mai mulți neghiobi și munceau cot la cot până când, la un asfințit, descărcară iedera. Erau tufe mari, cât un stat de om, de un verde închegat și întunecos. Le înfipse în amalgamul de linii, curbe și zvârcoliri, până ce o inimă albă apăru ca un miez în pâine, în mijlocul labirintului. Chiar acolo, în centru, ca-ntr-o cupă de mac care tremură, susținându-și semințele, înălță spirala
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Via-Sacra a avut un succes atât de răsunător încît, câteva luni în urmă, Salazar o repetă, tot în Vizeu, pentru părinții elevilor. După rezumatele și extrasele care ne-au rămas din această conferință, ne putem da seama cât de bine închegată era gândirea lui Salazar la 20 de ani și cât de puternic trăia el chemarea educatorului. De la început, tânărul seminarist își mărturisește neîncrederea în viitorul Portugaliei care ar vrea să egaleze gloria secolelor XV și XVI, când erau lumi noi
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
defăimării, smerenia este cea mai bună conduită. Revine imaginea candelei, devenită acum, candelă a mărturisirii adevărului, care se reaprinde în suflet smerit și pocăit („Mâhnește-te pentru păcat, că doar această mâhnire este aducătoare de mântuire.”). „Cojocul” - povestire foarte bine închegată, scrisă cu necesară vervă, pentru situația hazlie înfățișată, totodată cu profund caracter educațional. Revine discursul asupra Poruncii a VIII-a din Decalog, „Să nu furi!” (Ieșire 20, 15), însă, de astă dată, în alt registru. „Ești oarbă!” - dispută teologică de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
posibilă. — Imaginația. — Exact. Mai întâi Poe și analiza a trei dintre lucrările lui trecute cu vederea, Filozofia mobilării, Cabana lui Landor și Domeniul Arnheim. Luate separat, nu sunt decât curioase sau excentrice. Dacă le aduni laolaltă, obții un sistem perfect închegat al aspirațiilor umane. — N-am citit niciodată bucățile astea. Nici nu cred că am auzit de ele. — Ele fac o descriere a încăperii ideale, a casei ideale și a peisajului ideal. După aia, sar la Thoreau și examinez încăperea, casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ca să scape. Adică principiul vital era, la el, tulburat ca apele de râu după ploaie. Avea haine elegante și cizme lustruite, iar când îi dăduseră jos costumul văzuse că are rufărie de domnișor bogat. Pe cămașa acum plină de sânge închegat era cusută frumos o monogramă, trei litere cu cozi încolăcite ca melcii, R.O.Z. Primul lucru pe care-l făcu conu Costache fu să apropie lampa cu gaz de la căpătâiul patului de cămașa pusă pe speteaza scaunului și să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de ele; aurea mediocritas 1 era deviza lui. Nici caracterul său nu era unul banal, sau așa îi plăcea să creadă cel puțin, căci, prin acesta, educația primită la dulcea și la luminoasa vârstă a copilăriei sale îi ieșea bine închegat și echilibrat la suprafață. Unele persoane spuneau despre dânsul că este poate prea mândru și chiar indiferent, dar asta numai fiindcă lui nu îi turuia gura într-una, ca altor tineri. Când vorbea, însă, dovedea mereu agerime în gândire prin
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
da Istorisiri nesănătoase fericirii 45 la iveală. Unele taine din sufletul omului nu trebuie încredințate nimănui, pentru că se întâmplă ca ele uneori să fie mai intime și mai greu de pătruns chiar și decât cea mai legată și mai bine închegată relație prietenească. Prietenul este un bun de preț doar atâta vreme cât nu-l trage în jos pe tovarășul său și nu-l împiedică deloc de la progres. Adevărul nud, rostit la momentul nepotrivit, devine într-atât de respingător, încât poate trasa pentru
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]