2,199 matches
-
satului. Ce s-a întâmplat? m-a întrebat Titus părând acum tulburat, înfricoșat. — Nimic. Cum nimic? — A spus ce-a avut de spus. — Și ce-a avut de spus? — Minciuni. Că e isterică și că are fel de fel de închipuiri. — Isterică e într-adevăr, confirmă Titus. Avea accese de isterie care o țineau câte un ceas. Era înspăimântător, și ținea să ne înspăimânte. Dacă până la urmă ai hotărât că el e tatăl tău, n-ai decât să te duci acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nu erai prea fericită. — Dar ce te face să crezi că mariajul meu e atât de rău, cum poți tu aprecia? Tu nu poți vedea lucrurile, nu poți înțelege. — Ba pot aprecia. Cunosc. — Cum poți cunoaște, asta-i numai o închipuire, tu nu înțelegi nimic despre căsnicie, te-ai mulțumit doar să trăiești cu femei, asta-i cu totul altceva, n-ai nici o dovadă. — Despre tine și despre el... da, am dovezi. — Nu poți avea. Abia ne-am întâlnit, nu cunoști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
întotdeauna un fiu“. Asta-i o minciună sentimentală, n-ai fi dorit asemenea povară, nici n-ai fi vrut să știi de el. Ai evitat întotdeauna situațiile în care ai fi putut avea un fiu real. Fiii tăi sunt niște închipuiri, cu astea e mai ușor să te descurci. Crezi într-adevăr că-l poți „prelua“ pe băietanul ăla prostănac și lipsit de educație? O să se evaporeze și el din viața ta, așa cum s-a evaporat totul, pentru că tu nu poți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să cunoască numele lui Titus? — Probabil că-s nebun, am răspuns. Uitasem cu totul, dar acum îmi aduc aminte. Mi-ai dat niște sfaturi înțelepte. — Și le-ai urmat? — Da. Aveai dreptate, fără îndoială. Pur și simplu nu erau decât închipuiri. Șocul revederii îmi declanșase o serie de vechi amintiri. Acum mi-am revenit și, desigur, nu mai sunt îndrăgostit de ea, n-ar avea nici un sens. Oricum, e o baborniță plicticoasă. Băiatul vine din când în când pe la mine. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în bucătărie și rămase siderat. I-am spus: — Un nou musafir. O prietenă din teatru, Lizzie Scherer. Ți-l prezint pe vărul meu, James Arrowby. Se salutară. Se auzi clopotul de la ușă. Am alergat ca un nebun văzând-o în închipuire pe Hartley în prag, bătută de vânt, deznădăjduită, căzându-mi în brațe. În prag era un bărbat cu o șapcă pe cap. — De la spălătorie. — Spălătorie? — Spălătorie. Ați cerut să se vină de la spălătorie. Eu sunt. — Ah, Dumnezeule, da, dar n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
acum cu toții, să plecăm! Vino la Londra, să ieșim din locul ăsta! — Cum aș putea accepta ce-mi spui? Observ că-mi demonstrezi doar că nu Ben a fost autorul, dar nu afirmi că întreaga poveste ar fi fost o închipuire. Tu, unul, ai „accepta“ pur și simplu faptul că o persoană necunoscută a încercat să te ucidă? Și cum poți fi sigur că n-a fost Ben? Doar dacă, din întâmplare, ai fost tu? N-am fost eu, răspunse James
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în Tribuna, afirmând, voalat, că profesorul de la Conservatorul din București și fostul colaborator al gazetei Isbânda, cel care poza într-un intim al marelui dispărut, ar fi făcut o seamă de afirmații fanteziste, care nu reprezentau altceva decât rodul unei închipuiri bogate. Comentând dispariția tragică a lui Gib Mihăescu, poetul Nicolae Crevedia semnala falsitatea amintirilor lui Dan Smântânescu: " Când a simțit că o să plece din lumea aceasta, Gib Mihăescu nu putea, bineînțeles, să închidă ochii, până nu-l mai vedea el
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
hotărâtoare. Numai primejdia scoate întotdeauna la iveală, puterile și calitățile cele mai ascunse.. toate acele însușiri care nu pot fi controlate la temperatura normală, moderată. Baltă nu se pripește niciodată în demersul său, el nu se pierde niciodată în norii închipuirii, nu e un optimist confuz... el și-a cântărit întotdeauna șansele... el nu s-a decis niciodată cu ușurință. Acum avea o soluție unică... singura. În vreme ce trupele de securitate dezlănțuiau un adevărat război.. El părea netulburat... în fața camarazilor. Le explică
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
că mulți dintre noi, cu capul sub pături, ne-am întrebat, acoperiți și de un sentiment de rușine... Dar, noi.. noi ce facem ?!”. Mi-am închis ochii strâns... strâns, până la durere, cufundându-mă cu gândul la Căpitanul Baltă... care, în închipuirea mea, apărea mare, tot mai mare... lângă el apărură încă doi.. trei.. tot mai mulți, până ajunseră un convoi de osândiți... care, creștea... creștea nesfârșit de lung.. și, în care l-am zărit pe Florin.. și pe alții... M-am
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de clasă. Pe ușă scria „Sala T 18”, De aici am ieșit ultima oară, murmurând în lacrimi, cântecul „De-ar fi Moldova’n deal la cruce”, și, alungați, am început lunga viață de pribegi. Pe ușă încă mai scria.. în închipuirea mea, clasa a VII-a. Chiar dacă ne-am aflat fiecare rosturi.. tot un fel de pribegi, stigmatizați, ne-am socotit. Și acum, mi s-a părut că aud, glasul gutural al lui Groza, în urma noastră, desprins din cartonul de pe perete
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
să fac. Cred că, pentru o reorientare profundă, ai nevoie de ceva timp; pentru mine, un an nu era un răgaz suficient. În acea vreme, nu puteam să-mi imaginez că voi fi un Întreprinzător privat. Asta Îmi depășea orice Închipuire. (Cazul 2, Cehia) În Cehoslovacia, inegalitatea șanselor În exercitarea noii meserii de antreprenor este mai accentuată decât oriunde și depinde de apartenența indivizilor la nomenklatura economică sau politică: Anumite persoane, mai ales cele care erau deja active În sectorul economic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
de șervețel cu numărul lui de telefon de la serviciu. „Dacă n-ai să mă suni, înseamnă că am trăit treizeci de ani greșit. Iar dacă nu te-aș fi reîntâlnit, aș fi trăit cu convingerea că totul a fost o închipuire de-a mea. Încă una dintre ele.“ După o lună de la această întâmplare, Vasile B. a fost sunat de femeia căreia îi spusese tot timpul Violeta. „Domnule - l-a întrebat ea -, de ce-mi ziceai Violeta, când pe mine mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
moto din Cervantes, „Întoarce-te, Măria Ta, señor Don Quijote, că mă jur pe toți dumnezeii că nu-s decât mânzări și berbeci cei cu care vrei să te măsori”, se așază cu adevărat sub semnul donquijotismului, cu precizarea că aici închipuirea are un accent real asupra vieții, iar Sancho Panza (personajul echivalent e Iuliu Manoilă) se molipsește ireversibil de maladia Cavalerului Tristei Figuri (protagonistul anonim al romanului, numit Studentul). Spre deosebire de faimosul său înaintaș, Studentul controlează metodic tensiunea între imaginar și real
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
o reprezintă samsarii, marii intermediari de grâne sau animale, care oferă prețuri mici și care "lucrează" numai cu banii jos. Oamenii nu-i prea iubesc și de aceea munca lor se desfășoară în penumbra sau în spatele legii. Samsarii acumulează, în închipuirea oamenilor, averi uriașe, fără să muncească. Ei nu fac nimic, doar cumpără dintr-o parte și vând într-alta. Târgul este o adunare complicată și cosmopolită de oameni a căror viață se petrece în cadre simple, prea puțin schimbată de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
de atunci, lângă râul tumultuos, în mica depresiune montană, ea continuă să creadă când înlătura praful depus sau reașeza pe rafturi cărțile, mereu în altă ordine că întâlnirea neașteptată cu tânărul necunoscut, care o purtase fără voia lui pe tărâmul închipuirilor efemere, nu putea fi decât o speranță împlinită, în felul ei aparte, din noianul speranțelor bănuite doar ca vârfurile munților înalți pierduți în ceață, deși existența lor e o certitudine de netăgăduit. Ștrandul "Întins pe nisip, piciorul se oglindește în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
punând și acum în pericol mânăstirea datorită falselor lor pretenții, pe căi strâmbe și inoportune, după cum se poate vedea și din mărturiile date de auditu în favoarea noastră de domnitor și toți boierii săi. 6. Înțelegem că oratorii se bazează pe închipuiri și nu sunt capabili să dovedească aceasta în țara unde nu au fost permanent; ba chiar, Dumnezeu știe dacă au fost vreodată, și fiind dintr-o provincie (regiune) străină pun totul în poate și în posibilități. Și dacă s-a
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
gândea să facă uz de dreptul ei de reprezentare în fața unor jafuri la care nu se dedase până atunci nici o domnie fanariotă. În schimb însă, se denunțau necontenit Porții abuzurile și împilările lui Calimahi care sau nu existau decât în închipuirea agenților rusești sau erau afară de proporții mici, dacă le asemănăm cu acelea ale lui Caragea. Nu mă pot împiedica să reproduc aici un răspuns al sultanului Mahmud la denunțările Ambasadei rusești, privitoare la abuzurile necontenit imputate lui Calimahi, răspuns care
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de chirpici sfărâmați, doi-trei copăcei piperniciți și amintirile. Tânărul adulmeca transfigurat parfum de trecute vremi, unduiri de duhuri prezente în aerul pe care îl inspira cu lăcomie, aduceri aminte ascunse în vegetația spontană atostăpânitoare. Casa, anexele, pomii răsar doar în închipuirea lui, pentru câteva clipe, și se retrag din nou în trecutul devorator de prezent. Reprezentându-și secvențe învălmășite din timpul petrecut la bunici, chipuri de persoane care i au întovărășit șederea, întâmplări ce i s-au fixat și rămas în
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Întoarce În demisolul meu din Bariera Vergului de la ea mi se trăgea. Tocmai, că nu era mare lucru să-ți dai seama ce-i poate pielea și după ce-i umblă sufletul, mă cam Înfierbântasem de unul singur și dintr-o Închipuire. Să stau s-o aștept la locul faptei mele nesocotite, să rămân acolo consemnat zi și noapte, când firesc și cuminte ar fi fost să mă interesez de viața ei, s-o caut, să aflu În ce ape se scaldă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de isterie care creștea din toate părțile În jurul meu. Azi mi-aș putea Închipui că Protestul se afla deasupra capului tipului acela care-și făcea de lucru pe lângă un balot de ziare Timișoara. N-ar fi mai mult de o Închipuire, de vreme ce pe sub inscripțiile și afișele de pe ziduri se perinda lume ca la mort. Peste o săptămână și ceva am revăzut poporul adulmecând nesățios urmele eroilor noștri, și mi-am amintit că-l știam pe vânzătorul ăla de ziare și ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
optimă Între proiectul politic și posibilitățile sale de realizare din punct de vedere tehnic. Didacticul acționează ca o instanță de remaniere (de validare sau chiar de cenzurare) a „visului” politic, a ceea ce se Întruchipează la nivelul dezirabilității ideologice. Nu orice „Închipuire” politică În privința educației poate fi transpusă factual. Nu orice proiect educativ este „primit”, „absorbit” de realitate. Acestea trebuie configurate În acțiuni și proceduri specifice, didactice. Observăm astăzi că foarte mulți „se pricep” În probleme de educație. Prea mulți amatori, oportuniști
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
un difuzor prăfuit, din plastic, agățat neglijent prin fire neizolate de un cui, curge liber, chiar melodios, zdrăngănitul unui taraf, condus de o voce ce glăsuiește ceva de genul: „Dorul meu e numai dor”. Cunoașteți probabil melodia. Să ne continuăm Închipuirea, imaginându-ne la o masă un individ stingher, retras Într-un colț, anatemizat de cei mai mulți dintre noi (bețivul satului), tânguind indefinit cuvinte numai de el știute, lăcrimând spontan la o chemare nedeslușită nici măcar de el. Nimeni nu-l vede, nimeni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
aud pomenindu-se de ,,America", se gândesc mai întâi la bătălia de la Lexington sau la debarcarea pe plaja Omaha. Pentru cei sub douăzeci de ani reprezentând majoritatea din multe țări -, confruntarea războiului rece dintre libertate și comunism înseamnă puțin. În închipuirea multora, Statuia Libertății a fost înlocuită de un chip cu glugă și electrozi. În termeni de marketing, marca americană are nevoie de transformare radicală. * * * În vârtejul evenimentelor din acești ultimi cincisprezece ani, patru tendințe reprezintă cel mai mare pericol pentru
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
muncă. Proiectele lui au devenit din ce În ce mai aberante. - Omu’ ăsta e țicnit, a zis Roy, agentul imobiliar. Nu știe ce vrea. Doar Valea mai era acum reală pentru West. Nu exista alt loc În care să se ducă. Alte locuri erau Închipuire. Ascultîndu-l cum vorbește, căpătai sentimentul straniu că locuri ca Milwaukee nu există. West s-a Întremat și s-a dus În Arkansas să vadă o fermă de oi la cinșpe dolari acrul. S-a Întors În Vale și a-nceput
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
epuizase resursele de actor economic, reglementările sale fiind fie eludate, fie inoperante, datorită inadaptării la logica trimfalistă a unei piețe pe care totul părea să devină posibil. Distincția dintre muncă și capital de diluase, creșterea părea nelimitată, profiturile depășeau orice închipuire, spațiul nu mai era o problemă, viteza limită în economie viza instantaneitatea, Internetul devenise un nou "tărîm al făgăduinței". Și pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume, s-au numit ,,noua economie", care-și căuta între timp o nouă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]