189,637 matches
-
Dan și pe mine, pe una dintre aleile pietruite ale UM 01352 de la Corbu de Sus. Fiecare din noi ține în mână un târn de răchită în curs de deșirare ΄balaur“, în argoul cazon) și încearcă să ducă la îndeplinire un ordin de un sadism iscălit în tandem de Brecht și Jarry: măturarea frunzelor în condiții de vântoasă. Manevra are ceva - că tot vorbeam de Camus - sisific. Baleiem conștiincios, iar când ne întoarcem pentru contempla rea isprăvii, patul de frunze
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
organizațiilor produc performanță. Eficiența și etica sunt două elemente esențiale ale asocierii organizațiilor cu performanța. Performanța în afaceri este cel mai adesea asociată cu profitul (nu obligatoriu cu cel imediat, pe termen scurt), iar în organizațiile nonprofit cu gradul de îndeplinire a obiectivelor organizației măsurat prin indicatori de produs (output) și de consecință (outcome). Performanța este, de asemenea, rezultatul unor decizii corecte, al unui proces de motivare adecvat obiectivelor și adaptat la context, al unui stil de conducere eficient. Am încercat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
elemente ale vieții noastre cotidiene sunt în mod fundamental legate de studiul organizațiilor și comportamentului organizațional: cu toții facem parte din diverse organizații în cadrul cărora interacționăm zilnic cu alte persoane și zilnic luăm decizii cu privire la activitățile noastre personale, dar și la îndeplinirea funcțiilor noastre în aceste organizații. Faptul că nu poate trăi singură, izolată, fiind „condamnată” la interacțiune și asociere cu semenii pentru a-și putea satisface nevoile, pentru a-și atinge scopurile, este determinant pentru ființa umană. Un individ nu ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
cel care arată direcția spre care se îndreaptă organizația. Este centrat pe strategie și atingerea scopului organizației, pe viziune, mai puțin pe obiective concrete. Este cel care pune în practică planul de acțiune pentru implementarea strategiei unei organizații. Centrat pe îndeplinirea misiunii organizației, pe realizarea obiectivelor și mai ales pe mutările tactice, pe mijloacele de realizare a acestora. Orientare în timp Termen mediu și lung Termen scurt și mediu Centrare Mai ales pe oameni și relații Mai ales pe obiective și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
constă însă într-un număr de două sau mai multe persoane care au calități complementare pe care le utilizeză pentru realizarea unei sarcini comune care le-a fost atribuită sau pe care și-au asumat-o voluntar de a cărei îndeplinire sunt în mod solidar responsabili. Putem vorbi de o echipă de fotbal care are de jucat meciuri, de echipe de constructori care construiesc o clădire, de o echipă de oameni de știință care realizează un proiect de cercetare; aceste echipe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
aceste impozite. Negarea autorității deontice de către indivizii unui grup (de fapt ai unei echipe) este o situație adesea întâlnită în organizații atunci când nu există un obiectiv comun clar (sau, chiar dacă există, nu este cunoscut de membrii grupului/echipei) sau când îndeplinirea directivelor este considerată a nu fi necesară pentru realizarea scopului. „Cel care respinge autoritatea deontică a unui purtător într-un domeniu, neagă sau că există un obiectiv care nu poate fi atins decât sub conducerea acelei autorități, sau că executarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
directivele sale pentru că nu vor înțelege necesitatea realizării lor pentru un scop pe care nu îl cunosc. Este dovada logică a nevoii de transparență, de comunicare în organizații, condiție fără de care autoritatea managerului în fața grupului nu va fi deplină, iar îndeplinirea directivelor nu va fi sigură. Acceptarea oarbă a unei autorități în virtutea charismei sau a unei ideologii care presupune scopuri vagi este etichetată drept irațională de Bochenski și este considerată imorală. „Acceptarea unei autorități deontice fără nici un fel de întemeiere trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
teoria lui Herzberg: Situație Motivatori prezenți Motivatori și demotivatori absenți Demotivatori prezenți Consecințe Satisfacție cu munca ridicată, performanță ridicată Satisfacție cu munca și performanțe neutre, medii normale Scad satisfacția cu munca și performanțele Exemple O sarcină nouă interesantă a cărei îndeplinire va implica recunoașterea meritelor și promovarea Sarcină rutinieră, normală, nici un fel de consecințe pozitive ale îndeplinirii sarcinilor, salarii corecte și constante, condiții de muncă suficiente etc. Salarii insuficiente sau reduse, condiții de muncă proaste, pericolul concedierii, șef iresponsabil, relații proaste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ridicată, performanță ridicată Satisfacție cu munca și performanțe neutre, medii normale Scad satisfacția cu munca și performanțele Exemple O sarcină nouă interesantă a cărei îndeplinire va implica recunoașterea meritelor și promovarea Sarcină rutinieră, normală, nici un fel de consecințe pozitive ale îndeplinirii sarcinilor, salarii corecte și constante, condiții de muncă suficiente etc. Salarii insuficiente sau reduse, condiții de muncă proaste, pericolul concedierii, șef iresponsabil, relații proaste cu colegii etc. Alte teorii semnificative referitoare la motivație sunt: Teoria scopurilor (goal theory) pornește de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
performanță fiind esențială, caracteristicile scopurilor unui individ sau grup devin esențiale. Conform studiilor, creșterea performanței este determinată de: gradul de concretețe (precizie) a scopurilor, gradul de dificultate a scopurilor, măsura în care sunt acceptate de executant, feedback-ul și evaluarea îndeplinirii lor etc. (Locke și Latham apud Dubrin, 2005, pp. 109-110). Teoria întăririi motivaționale (reinforcement theory) se referă la determinarea comportamentului de către consecințele lui, adică de recompensele și pedepsele care le sunt acordate indivizilor ca răspuns la adoptarea unui anumit comportament
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
lor sub forma unor bunuri-servicii concrete Costuri estimative * Nivel estimativ lunar al veniturilor cumulate care ar face posibil accesul la fiecare treaptă (în România) Pe care dintre aceste cheltuieli le efectuați și cât vă costă/lunar? 18 Nevoie de autoactualizare Îndeplinirea unor visuri personale, unor idealuri, hobbyuri costisitoare etc. Exemple: - acțiuni caritabile costisitoare - zbor în spațiu - cumpărarea unei insule etc. Uneori extrem de mari, de mii sau zeci de mii de euro/lună ? 17 Nevoie de status Bunuri care în bună măsură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Termen scurt 1.1.1. Reducerea costurilor de personal pentru produsul „X” cu 24% până la 1 iulie 2006 Pentru a planifica, implementa, monitoriza și evalua o strategie avem nevoie să o operaționalizăm, adică să o facem măsurabilă. Măsurarea gradului de îndeplinire a obiectivelor se face prin intermediul indicatorilor. Un indicator este o măsură statistică, directă și valabilă, care permite să se observe nivelul și variația în timp a unui fenomen economic sau social, o măsură a nivelului de îndeplinire a unui obiectiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Măsurarea gradului de îndeplinire a obiectivelor se face prin intermediul indicatorilor. Un indicator este o măsură statistică, directă și valabilă, care permite să se observe nivelul și variația în timp a unui fenomen economic sau social, o măsură a nivelului de îndeplinire a unui obiectiv important al organizației. Există două funcții ale indicatorilor: a) funcția de cunoaștere/înțelegere/explicare a realității; b) funcția de intervenție/proiectare/schimbare organizațională. În cadrul planificării strategice indicatorii au două utilități: de elaborare a planurilor strategice (planificare, stabilirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
utilități: de elaborare a planurilor strategice (planificare, stabilirea de ținte pentru obiectivele strategiilor); de control/monitorizare și evaluare a realizării obiectivelor stabilite. Scopurile organizației fiind foarte generale pentru a putea fi măsurate, indicatorii se referă de obicei la gradul de îndeplinire a unui obiectiv, sunt asociați unui obiectiv, dar legătura lor cea mai puternică este aceea cu țintele. Țintele sunt, de fapt, variații ale unor indicatori într-un interval de timp. Orice țintă presupune a spune concret ce vrei să faci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
cerința lor funcțională constitutivă”. Desigur, se pune problema operaționalizării și măsurării funcției finale pentru sistemele care satisfac necesități funcționale complexe. Odată rezolvată problema măsurării sau estimării eficacității, apare problema costurilor. Nu este indiferent pentru o organizație care au fost costurile îndeplinirii unor obiective. Termenul care caracterizează mai bine performanța organizației este în cazul acesta eficiența. Eficiența este definită, în general, ca raportul dintre eficacitate și costuri. Jones (2004, p. 17) consideră că există trei abordări privind măsurarea eficienței organizațiilor: Eficiență în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
pentru salarii mai bune) - Număr personal - Număr personal promovat - Ponderea profesorilor în totalul cadrelor didactice - Numărul de studenți/profesor - Nu există ținte clare - Datorită experienței reduse de evaluare din partea studenților și a colegilor (peer-review) scopul dezvoltării profesionale a profesorilor este îndeplinirea cantitativă, formală, a criteriilor de promovare, interesul fiind în menținerea status-quo-ului, și nu în dezvoltare personală. 5. Satisfacția clienților - Respectarea regulilor și supunere față de Ministerul Educației ca principal client. - Fără indicatori formali clari Ținte informale: - Fonduri suplimentare obținute prin rectificări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
doc PAGE 1 PAGE FILENAME \p D:\microsoft\worduri\Comportament.doc PAGE 60 PAGE FILENAME \p D:\microsoft\worduri\Comportament.doc PAGE 86 Datorită experienței reduse de evaluare din partea studenților și a colegilor (peer-review), scopul dezvoltării profesionale a profesorilor este îndeplinirea cantitativă, formală, a criteriilor de promovare, interesul fiind în menținerea status-quo-ului, nu în dezvoltare personală. - Menținerea și promovarea unui personal eficient Satisfacția beneficiarilor Instruirea și Dezvoltarea Personalului Studenți de înaltă calitate Absolvenți competitivi pe piața muncii Cercetare de cea mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
19-20/1998, p. 16. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 56 Puterea politică este „funcția socială generalizată de a lua decizii pentru ansamblul societății globale, în conformitate cu interesele celor care domină în sistemul puterii, și a le asigura îndeplinirea prin autoritatea suverană și prin mijlocele forței publice.”24 În ceea ce privește funcțiile puterii politice, acestea fiind în același timp și atributele instituțiilor în care operează, se realizează în principal cu ajutorul statului (vorbim de putere instituționalizată). Sintetizate, acestea pot fi: funcția de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ale societății; în același timp, puterea politică îndeplinește o funcție de garantare a organizării și stabilității politice a societății; funcția de control și sancționare, funcție realizată cu ajutorul sistemului de norme de care dispun instituțiile puterii politice; activitatea de control garantează obligativitatea îndeplinirii deciziilor adoptate; funcția coercitivă, de constrângere; 24 Măgureanu, V. - Studii de sociologie politică, Editura Albatros, București, 1997, p. 61. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 57 funcția socială generalizată, prin care puterea politică vizează acțiunile decizionale la
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
cu interesele majorității sociale, exprimând astfel legitimitatea puterii, îi conferă stabilitate acestuia. Aspectele de diferențiere ale celor două noțiuni - putere și autoritate - se referă la tehnicile utilizate în realizarea unor decizii: în timp ce puterea presupune folosirea constrângerii materiale, a forței pentru îndeplinirea deciziilor, autoritatea face apel la legi, la caracterul său legitim sau pe consensul celor care i se supun. 44 Măgureanu, V. - Studii de sociologie politică, Editura Albatros, București, 1997, p. 86. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
drepturile de televizare (de la 90% din veniturile totale la 50%, în ciuda tuturor sumelor plătite de transmisiunile TV), comisia însăși a recomandat o schimbare. În decembrie 1997, Consiliul Executiv a acceptat sugestia comisiei de a schimba mandatul și numele său, recunoscând îndeplinirea cu succes a mandatului său inițial și nevoia de a se orienta către viitor. Noua Comisie de Marketing este condusă de RICHARD W. POUND, (din Canada, vice-președinte al CIO, membru CIO 1996, finalist olimpic la înot în 1960). Scopul noii
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
la angajare, politicile și practicile de recrutare, dezvoltarea carierei, trainingul, recompensele, securitatea muncii etc. Conținutul contractelor psihologice se traduce în percepția organizației asupra tratamentului egal, încrederea că top managementul face ce este mai bine pentru salariați, percepția angajaților referitoare la îndeplinirea promisiunilor făcute de angajator. Indicatorii relevanți care măsoară contractele psihologice sunt: corectitudinea proceselor de recrutare și selecție, promovarea și salarizarea corecte, activitățile de muncă stimulative, corelațiile corecte între atribuțiile postului și pachetul de beneficii, furnizarea suportului pentru dezvoltarea carierei și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ales din perspectiva strategiilor de implementare a brandului de angajator. Ce funcții are cultura și care sunt mecanismele de influență? Deal și Kennedy vorbesc despre funcțiile de integrare și conservare a atașamentului organizațional al membrilor, de orientare a angajaților spre îndeplinirea obiectivelor organizaționale, de protejare a membrilor în fața pericolelor mediului extern, de inculcare, conservare și diseminare ale elementelor sale de conținut și de funcția performativă 148. Funcția integrării și conservării atașamentului organizațional este vitală din punctul de vedere al loialității lucrătorilor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
tipul "șefului"; tipul "subordonatului bun"; modul de stabilire a priorităților firmei de către angajatul acesteia; tipul de angajat promovat în organizație; modul în care organizația își tratează membrii; exercitarea controlului și influenței în organizație; baza atribuirii unei sarcini; motivația angajatului pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă; munca în echipă; competiția existentă în echipă; modalitățile de abordare și rezolvare a conflictelor; modalitățile de luare a deciziilor; structura de comunicare și control din organizație; modalitățile prin care organizația răspunde solicitări-lor mediului extern. În varianta originală
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Internaționale răspunde de înfăptuirea politicii vamale a Republicii Socialiste România. Articolul 4 Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale asigura aplicarea legilor, decretelor, precum și a hotărîrilor Consiliului de Miniștri în domeniul schimburilor comerciale și cooperării economice externe. Articolul 5 În îndeplinirea atribuțiilor sale, Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale colaborează cu celelalte ministere și organe centrale de stat, cooperatiste și obștești. Articolul 6 Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale informează periodic conducerea partidului și statului asupra realizării planului de
DECRET nr. 164 din 4 mai 1979 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106552_a_107881]