1,581 matches
-
pieptănat părul. Din colecția de pulverizatoare de pe masa de toaletă, am ales unul și am apăsat pompa, dar n-a ieșit nici un fel de parfum. Am intrat În baie și mi-am desfăcut bretelele salopetei. Ridicându-mi bluza, mi-am Îndesat câteva șervețele În sutien. Apoi mi-am dat părul pe spate, mi-am ridicat salopeta și m-am grăbit să ies afară, spre plimbarea noastră În pădure. Mă așteptau sub un felinar galben de pe verandă. Jerome avea În mână o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ajungeau, căci tata a avut câțiva ani doar 27 o bursă de student. Așa că mama și-a luat de lucru acasă. A adus un gherghef pentru covoare persane și toată ziua izbea piesele grele, bătea cu furculița printre ițe ca să-ndese mai bine firele... Eu, cățărat pe gherghef, mă jucam de-a electricianul. Dar ghergheful făcea zgomot și ai mei au primit reclamații. Tata era acum redactor la un ziar pentru agricultură. Ne-am putut muta așadar "la vilă", tot în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
spre treptele scenei, dar nu mai nimeream ieșirea. A trebuit să urce mama pe scenă și să mă ia la subțioară, și am plecat din sală lăsând baltă și daruri, și tot, eu răcnind tot mai tare pe măsură ce primeam palme îndesate la fund. Nu pot să uit însă racheta de tablă care scotea sântei din coadă, pe care am primit-o anul următor și un fel de platformă pe roți, cu cuburi colorate de plastic deasupra, care se roteau când trăgeai
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
să deschidă gura; Singur Doctorul, mustăcea triumfător: zarurile hotărâse În favoarea lui. Se așezase pe „4 : 4 „ În cele din urmă, Gică picior de lemn Înțelese, pierduse la mâna lui...! Instinctiv, Tony Pavone se ghemui pe scăunelul lui, În timp ce Doctorul Își Îndesa banknotele În buzunare, pe unde nimerea. Invidios Balaurul, exclamă. „Norocos ești, Doctore... Peste o sută milioane drahme...!” Marelui ghinionist”, Îi dădură lacrimile. Privi cu coada ochiului, pe furiși, la yataganul ce-l avea la Îndemână. Un singur salt...!! În următoarea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
forțeze câștigul, Începând să facă greșeli elementare. Miza atunci când avea șanse minime, iar uneori, În loc să contreze energic, refuza...!! Pe măsură ce banii se Împuținau, juca incredibil de fricos, pierzând totul!! Pentru a doua oară, Doctorul cu un calm impenetrabil, Începu să-și Îndese buzunarele, zâmbind pe sub mustață...Marele ghinionist, privea la Doctor prostit. La rândul lui, Tony Pavone, Îi Înghețase inima de frică. Instinctiv, binișor se apropie de ieșire, În eventualitatea unui scandal ce va lua proporții catastrofale! Iar Gică picior de lemn
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
barăci metalic de mari dimensiuni, necesare pentru stocarea unor mărfuri de aprovizionare a Capitalei. Cum barăcile metalice erau confecționate În raza orașului Ploiești, Tony Pavone burduși servieta cu țigări americane, cumpărate la astronomic preț de la bursa neagră, mai aprovizionă portofelul Îndesându-l cu câteva mii lei după care se prezentă la directorul fabricei arătându-i comanda. Nu mică Îi fu mirarea Însă când directorul Îl refuză categoric. „Regret domnule inginer...Dacă dădeați un telefon...Însfârșit, toată fabrica lucrează pentru export...!!” Tony
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Toate necazurile, pe capul meu se năpustesc...!” Contabilul Șef Își mai aprinse o țigară tot de dubioasă calitate iar bricheta electronică o introduse În buzunar de parcă ar fi fost a lui...! Deci, precedentul fiind creeat, Tony Pavone se grăbi să Îndese cele câteva cartușe de țigări În sertarul permanent deschis Încercând să justifice gestul. „Fi-ți amabil domnule Contabil Șef, nu pot plăti chiar acum, nu am carnetul cu Cecuri la mine...! Iar ca să vin altădată, nu-i posibil, ști-ți
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pentru fiecare câte un mic cadou. Dar, dece mă Întrebați...?” „Nu ți-a cerut nimeni să faci aprecieri...!” - Îl contră torționarul morocănos. Acestui individ, ce cantitate de tablă zicată i-ai dat fără acte legale...!!” Buga Niculae făcu ochii mari Îndesându-se În scaun. Această Întrebare Îi tăie respirația În timp ce o sudoare rece o simțea pe coloana vertebrală. Murmură abea auzit. “Sunt sigur, faceți o glumă. Acest om prezenta seriozitate și nu-mi puteam permite. Nu domnilor, niciodată nu am avut
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ochilor având senzația unui vis, un vis de groază fără sfârșit, mai ales, unii deținuți Înfometați teribil Înghițeau pe nerăsuflate cu ochii să vâneze alte castroane cu varză Împuțită În timp ce În special era vânat castronul Șefului de cameră ce era Îndesat la refuz cu slănină râncedă plină cu viermi și alte insecte...! O dată la șapte-opt zile se distribuia deținuților pâine.Pâine veche, neagră, de cea mai proată calitate, totuși, era pâine...! Această ordinară pâine, cântărea cam un kilogram și fiecare deținut
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pierdută e o cauză pierdută. Însă n-am de gînd să insist mai mult asupra acestui subiect. Am să revin mai Încolo. Mama făcuse un morman uriaș de hîrtie, pe care o trăgea cu mare efort după ea și o Îndesa În peștera aia mică și Întunecoasă pe care o găsise. Însă, ajunși aici, nu trebuie să ne lăsăm atît de distrași de trista cacofonie a gemetelor și horcăielilor ei de obeză demnă Încît să pierdem din vedere Întrebarea fundamentală : de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Partidul Comunist din România (ca secție a Internaționalei Comuniste), și 1940, comuniștii au militat neîncetat pentru cedarea provinciilor românești Basarabia, Bucovina, Cadrilaterul și Transilvania, iar această cerere de maximă trădare națională avea să fie pusă În practică cu vârf și Îndesat de marii noștri democrați În vara anului 1940. În timpul războiului civil din Spania (1936-1939), comuniștii români și democrații români (În frunte cu regele călău Carol al II-lea și cu marele nepatriot Nicolae Titulescu) au fost de partea comuniștilor spanioli
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Fabrici de ciment, șantiere cu barăci pe roate, vopsite-n portocaliu, stive de bușteni se-nșirau din loc în loc, urâțind peisajul. Stațiuni montane își risipeau cabanele îmbrăcate-n trandafiri pe pante-nsorite, pe când pe munții din jur brazii verzi-întunecați se-ndesau unul în altul ca mușchiul pe o piatră umedă și umbrită. Un schit de maici... un luminiș pe marginea șoselei, cu o vacă greoaie păscând, trasă de funie de o fetiță de cel mult patru ani... autoturisme încinse depășindu-ne
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și subțire, Tudorițo nene! Parcă m-a-ntrebat pe mine, Tudorițo nene, parcă m-a-ntrebat pe mine, Tudorițo nene! Sub farmecul vechi al cântecului popular, Feifel își promise să devină un soț bun. Și-a schimbat repede pantalonii, a strâns cearșaful și a îndesat totul în coșul cu rufe murdare. Atunci și-a dat seama că era mult de spălat. Fără să se gândească prea mult, s-a hotărât să facă o faptă bună - să-i facă o surpriză Ritei, să spele el toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
etaje până la cancelarie și se duse la dulapul lui. Scoase de acolo un vraf de hârtii și un exemplar din Casa umbrelor, pe care își pusese în cap s-o ducă acasă de câteva luni, dar nu mai apucase. își îndesă hârtiile în buzunar și acolo dădu peste perucă. Dacă tot ajunsese până aici, ar putea foarte bine să găsească și o bucată de elastic. Așa ar izbuti să fixeze peruca pe capul lui Judy. Găsi o bucată într-o cutie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
n-o tăiem pe javra aia în două. Forară în dreapta și la trei metri și ceva ajunseră la stratul de rocă dură. — Asta o să ne încetinească munca cine știe cât, zise Barney. Cine s-ar fi gândit că un țicnit o să-și îndese muierea în fundația unui colegiu de studii postliceale, unde mai și lucrează? zise sergentul. — îți îngheață sângele-n vine, nu alta, zise și Barney. între timp, profesorii se împărțiseră, ca de obicei, în facțiuni. Peter Braintree era liderul celor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
iasă curat ca lacrima. — Oricine-i în stare să pună la cale o asemenea poveste trebuie să fie nebun, zise sergentul. — Sau un afurisit de geniu, completă cu amărăciune Flint. Iisuse, ce mai caz! oftă el și-și stinse țigara, îndesând mucul cu furie în scrumieră. — Ce propuneți să fac? întrebă Yates. Să mai încerc o dată cu el? — Nu. De el o să mă ocup eu. Tu du-te la Tehnic și convinge-l pe șeful de-acolo să-ți spună ce crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
fost mai întâi, oul sau găina, protoplasma sau demiurgul? Presupun că de data asta o să începeți cu ce-a spus Eva când ne îmbrăcam pentru petrecere. — De data asta, zise inspectorul, vreau să-mi spui cu exactitate de ce-ai îndesat blestemata ta de păpușă în puțul ăla! — Vedeți, asta e o întrebare interesantă, zise Wilt și se opri. în circumstanțele actuale, nu părea o idee prea bună să încerce să-i explice inspectorului Flint ce avusese în cap atunci când aruncase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
i-ar oferi Evei timpul necesar să se întoarcă și să-i dovedească nevinovăția. Ar fi ca atunci când le dădea la anul II Instalatori de Gaz să citească Shane în timp ce el stătea pe scaun și se gândea cum s-o îndese pe Eva în puțul de pe șantier. Ar trebui să fie în stare să scornească vreo chestie complicată, ceva care să-i mențină într-o activitate febrilă. Cum îi ucisese? îi bătuse în baie până muriseră? Nu era destul sânge. Până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
-o azi-dimineață. Nu Wilt. Porcul ăsta s-a gândit la toate! îi îneacă în propria lor baie. După aia îi pune în saci de plastic pentru gunoi și încuie sacii în garaj, iar între timp se duce acasă și apoi îndeasă păpușa în blestemata aia de groapă. Dup-aia se face duminică și el se întoarce, ia sacii de gunoi și-și petrece toată ziua în fabrica de mezeluri, singur și nestingherit... Ei bine, dacă vrei să știi ce-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
felul acesta, care se pierdu în vânt -, Iag se încruntă de efort și se lăsă pe spate ca să poată umbla în buzunar. Trase de acolo câteva hârtii de o sută de ruble făcute sul și, scoțând o bancnotă, mi-o îndesă în mână. - Ia, ia, strigă el cu hotărâre, prevenindu-mi refuzul, doar iei de la un rus, prostule, nu de la un european necunoscut. Apoi începu brusc să vorbească despre Kazan și despre tatăl său, pe care-l numea tătuțu’. Îl auzeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
amintit de moara bunicii, care a fost nevoită, în anul 1961, s-o închidă, autoritățile interzicând orice activitate de morărit, rămânând părăsită de mușteriii ce stăteau la rând cu căruțele cu cai sau cu carele cu boi, pline cu saci îndesați de boabe de porumb. Totuși, copiii n-au întrerupt parteneriatul cu moara pustie, cu toate că gârla morii a fost deviată și scăldătoarea s-a transformat într-o groapă adâncă în care se lăfăiau mormane urât mirositoare de gunoaie. Ne jucam afară
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
supăra bunica. I-am încrețit pe picior și i-am înfășurat de vreo cinci-șase ori cu brâul (pe care, iar, n-aveam voie să-l scurtez). Cămașa am lăsat-o peste pantaloni, încât părea că purtam rochie. În opinci am îndesat niște cârpe și le-am legat strâns. Căciula n-am vrut s-o port nici în ruptul capului - afară erau peste 30 de grade căldură -, până la intrarea pe scenă. Vă închipuiți tensiunea la care ajunsesem. Trebuia să dansez pentru prima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
cât de mică bănuială asupra adevăratului autor. Scrisoarea în sine era o realitate care-l înspăimînta ca o sentință de moarte și se întreba zbuciumat ce să facă. Un prim instinct de conservare îl îndemnă s-o ascundă și o îndesă bine în buzunar. Îndepărtînd-o astfel, avea sentimentul că va înlătura și primejdia. În orice caz, era hotărât în sinea lui să n-o arate la nimeni. Totuși nu se simțea sigur. În scrisoare se pomenea de Aglae, iar Aglae ședea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-mi facă portretul. E un molâu, care te privește fix și înghite mereu, de te-apucă capul. A venit nu știu de câte ori, săracul, până a terminat drăcia asta. Nici nu seamănă! Ce, așa bătrână sunt eu? Începuse să mă cam îndese muțește, să mă apuce de mână. Am râs grozav. N-aș dormi cu ursul ăsta în casă, să mă tai. Dar pare de treabă, săracul, ce zici? - Da! confirmă Felix.- Și e de familie bună, nu? - Sigur! - În sfârșit, nu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
vrei să zidești? - Hehehe, zise șiret bătrânul, fac eu ceva pentru fe-fetița mea! După aceea, bătrânul aduse grinzi mari de lemn de stejar, unele vechi, scoase de la alte case, altele noi, dar cam verzi, desigur toate de ocazie, și le îndesă pe toate de-a lungul gardurilor. Într-o zi, aduse și cărămidă veche, din demolițiuni, și o depozită morman pe gazonul din grădină, răpind chioșcului G. Călinescu perspectiva. După toate aceste isprăvi, bătrânul era neliniștit să nu i se fure
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]