5,677 matches
-
în viața mea din afara acestui spațiu, cât și aici. Și eu sunt aici ca să vă vorbesc despre iubirea mea pentru Maurizio. De când l-am cunoscut pe el, viața mea se mișcă între metrou, celular și e-mail. (Se oprește și își înfige din nou nasul în floarea din care își umple plămânii cu nesaț.) Fără aceste instrumente, viața mea ar fi un haos și o tortură. Ele mă fac să câștig puțin echilibru și constanță în acest periplu înălțător și imposibil pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
are intuiția dezastrului. Ea cântărește și pune în balanță: ar putea să se consoleze cu polenul fad și trecut al florii mortificate sau să se expună sacrificiului suprem, în caz că fata se sperie, se apără și atunci va trebui să-și înfigă acul?! (Mai bâzâie o vreme și tocmai când fata își apleacă capul și respiră adânc în floare, se așază voluptos pe umărul ei. Ea se sperie, se pocnește cu mâna liberă peste umăr și țipă. Se aude un răcnet ascuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
am zis, privind lamele tăioase care se prelungeau în crucile ce străluceau splendid în razele proaspete și încă umede de lumină ce penetrau printre nuielele legate cu stuf ale colibei mele. S-au năpustit asupra mea cu vigoare și au înfipt crucile toți trei în același timp în inimă sau, în sfârșit, pe unde au crezut ei că stă inima mea de maimuță antropomorfă și vorbitoare. Cred că am mai izbutit să scot un sunet ascuțit, rezonant. Lumina din ochii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și-l impune cu naturalețe. Creionul descrie cercuri subtile, deplasându-și câte puțin centrul. Cu fiecare rotație se dă peste cap, aterizând, pe cele două vârfuri, pe rând. Floarea-Soarelui își apleacă grațios capul, iar inorogul își înclină cornul și-l înfige în nisip ca pe un compas. Careul se deplasa în spațiu, aleator și legănat ca marea, păstrându-se, însă, în definiția sa geometrică. Creștea sau se micșora după cum vârfurile lui se mișcau înainte și înapoi, într-un ritm deopotrivă acvatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și înnorat. Recunosc la o oarecare depărtare careul reliefat pe nisip. E delimitat de cearșafuri întinse parcimonios, exact până în marginile careului. Nu-mi vine să cred ochilor. Scot creionul din buzunarul pantalonilor scurți. E deja ascuțit la ambele capete. Îl înfig la loc, în colțul gol al careului. Floarea-soarelui, ce stă acum dreaptă și strălucitoare, face o reverență abia perceptibilă. Țestoasa își umflă pieptul și-și ridică gâtul cu fiecare trecere de val. Se restabilesc ritmurile. Careul crește și se micșorează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
gâtul cu fiecare trecere de val. Se restabilesc ritmurile. Careul crește și se micșorează în consens cu mareele, dar nimeni nu pare să bage de seamă. Doar acel cuplu de îndrăgostiți și-ar fi putut da seama. Licornul și-a înfipt cornul în nisip și, rotindu-se în jurul lui, mă urmărea pe șest din toate unghiurile cu privirea languroasă a elevului de clasa a șasea. Haide să punem aici cearșaful! îi poruncesc mamei și tonul meu nu lasă nicio posibilitate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
vroia prețuit. Testul de literatură Astăzi, copiii au primit la testul de literatură universală analiza pe text a unui fragment din "Privighetoarea și Trandafirul" a lui Oscar Wilde. Fragmentul se referă la travaliul de o noapte al privighetorii cu pieptul înfipt în ghimpele trandafirului. Privighetoarea nu crede în nesăbuința iubirii, ea cântă toată noaptea până la ultima picătură de sânge și urzește în roșu, pe raza lunii, trandafirul cel trufaș. Toată lumea e nemulțumită. E adevărat că textul făcea parte din bibliografie, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
în clipa în care Povestitorul, aflat în Pleistocen și-l închipuia în Elixirul dragostei al lui Donizetti pe José Carreras, ce aveau să se nască peste 13.500 de ani, bătrânul Rex porni să latre îndrăcit spre cocoșul de tablă înfipt în creasta casei (de pe bulevardul Karl Marx numărul 51), plesnit și răsucit în toate părțile de gloanțele trimise din viitor, semn că izbucnise Revoluția... Nu că ar conta, dar în acea zi probabil Revoluția era de vină Mioara Alimentară, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ceasului-pendulă, care ticăia monoton. Fără să se gândească, să-și motiveze gestul, luă din lădița verde ceea ce știa că trebuie să fie acolo: ciocan și cuie. Pe peretele pendulei bătu, la distanțe diferite, cui după cui și când se terminară înfipse piroane, scoabe, sule cizmărești, spirale, șpițuri și la sfârșit, după ce tot peretele placat cu lambriuri de cireș fu încărcat de țepii oțeloși, înfipse cu forță un târnăcop. Toată lada de scule, golită într-un ceas, oftă ușurată. Se uită mirată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ciocan și cuie. Pe peretele pendulei bătu, la distanțe diferite, cui după cui și când se terminară înfipse piroane, scoabe, sule cizmărești, spirale, șpițuri și la sfârșit, după ce tot peretele placat cu lambriuri de cireș fu încărcat de țepii oțeloși, înfipse cu forță un târnăcop. Toată lada de scule, golită într-un ceas, oftă ușurată. Se uită mirată la așezarea asimetrică a cuielor și, desigur fără să se întrebe de ce, începu să dezbrace rând pe rând, încet, atentă la detalii, fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
o piatră de polizor spartă de dimensiunea unei lespezi mai mici, fixată pe pieptul păpușii cu o banderolă roșie de scotch, împotriva deochiului, o bătea acum pe spate, cu o curea de ceas și când nu înceta din plâns îi înfigea andrele în palme, în pulpe, în gât, în laba piciorului, în cap, în ochi. Murind, plânsul înceta. Plângea acum tăcerea. Un plânset lugubru, îndepărtat, ca un scâncet de pui de lup, din depărtări înghețate, în noaptea supărată pentru că e făcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dansului, puțin din istorie, o firimitură din fiecare, un sâmbure din ceea ce citise sau văzuse la TV, privind specificul, zona, rolul, simbolistica, limbajul, explicat amănunțit cu privire la bătaie, zbor sau fâlfâire, cu laba oprită cu vârful spre cer sau cu degetele înfipte în podea, diferite pentru bolero, cadril, sârbă, de horă, de nuntă, de duet albastru, de break-dance zbârlit. Mamă, vreau să dansez, poalele să se desfacă, să se desfacă așa cum se rotește cerul cu stelele lui, cu nevăzutele ființe care ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
amintirilor, ale întâmpinărilor, rezistențelor, culorilor neînțelese, bemolilor vagabonzi din partitura dragostei, cifrelor evadate din ecuația cunoașterii, timpii din solzii timpurilor golite de refulări, pline de dezamăgiri, de... poate mâine, această flamură a speranței care, după cum se știe, nu va fi înfiptă pe crenelurile cetății cucerite, pentru că orice cucerire înseamnă o dezamăgire la pătrat, vrei să guști din licoarea absolutului, deși el e atât de aproape, dar suntem orbi, el cântă, dar suntem surzi, el se retrage hotărât, dar se ascunde, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
comuniste, ai cărei adepți sunt. Invitat în casă, vezi emisiuni din urmă cu 50 de ani, alb-negru, deși aparatul e de ultimă generație și antena parabolică își deschide gura spre cer. În biblioteci zac cartonate tomuri marxist-leniniste. Steagul roșu sovietic înfipt în vaza cu flori, pozele de combatanți din războaiele mondiale și decorațiile generalului Averescu precum și crucea de fier hitleristă. Copiii uită să-și șteargă nasul, femeile stau cu mâinile în poale și se uită golite de idei la ecranul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
subsol. Pipăi de-a lungul țevilor sticla pusă bine de cu seară. Simțind-o între degete, mormăi ceva aducător a bucurie. Își umezi buzele uscate cu câteva picături scăpate din vedere în cursul nopții. Mâinile îi tremurau și și le înfipse cu ciudă în vata de sticlă izolatoare a țevilor cu triplă folosință: pat, masă, șifonier. Se scurse prin gaura zidului afară, glisând bucata de tablă care masca ascunzătoarea. Era prea devreme și bodegile din Piața Săracă și cele de pe Calea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mormintelor lumii, toate acestea m-au supus unui rechizitoriu amănunțit făcut ego-ului meu, în care fiecărui defect însușit cu fruntea sus îi găseam o cauză oferită cu intenția de a fi servită ca deliciu când, de fapt, rădăcinile erau brutal înfipte în pământul plin de semințele răului omenesc. Dorința de parvenire, pofta de a fi adulat, succesul fără prea multă muncă, ușurința cuceririi tuturor femeilor, bogăția materială care să-mi confere libertate de mișcare și de ignorare a muritorilor de rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
orașul pentru prima oară. Așa de mult îl iubea, cu forma veche a caselor alături de arhitectura modernă a blocurilor, cu foșnetul ploii, cu torsul fluviului, cu rochia ei de mireasă strălucind sub lumina lăptoasă a neoanelor. Un pumnal i se înfipse în plexul solar în clipa în care șopti Mitică, singurul lucru real, aceste trei silabe care întruchipau esența existenței ei în raport cu tot ce lăsase în urmă: jurnalul, Autorul confident, Mama, efecte ale unui vis delirant. Imaginile lor se diluau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
care se scăldau cu plăcere. Erau școli și Poliția Ondinelor precum și Gară, fără trenuri. Chirilă și Halipa mergeau alături de Ondina cu păr albastru, acum gri în apele fluviului inundat de noapte. Intrară într-o piață în care se găseau pești înfipți în cârlige. Li s-a întins o plasă în care fata i-a îndesat toți peștii pedepsiți. Mâncați-i cu bine pentru că au făcut rău! le spuse. Și frații lipoveni au mulțumit cu câte un sărut și cu plasa plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
am interpretat încă. Abia acum învăț replicile. Maestre, sunteți modest! Cât de convingător! O forță scenică! Gustav se ducea la prima cârciumă dintr-o lume paralelă, încercând să-și revină din sensul giratoriu al gândurilor. Bodega avea patru mese tăblii înfipte într-o țeavă cu fețe de masă găurite de țigări. Un bec afumat. Tejgheaua barului era atât de înaltă încât trebuia să te ridici pe vârfuri pentru a striga printre pahare și turnuri de scrumiere cine ești, scopul vizitei, durata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
se avântase în jungla Matematicii întreaga viață. Un vuiet asurzitor îl rostogoli printre amintiri, văzându-se singur în seninătatea Nemărginitului. Miile de trântori zburau la înălțimi amețitoare, departe de Penelopa, care aștepta cu ochii închiși momentul magic. Moș Eveniment văzu înfipți într-o lance de Soare zece trântori și cu cei treisprezece mii de ochi privi în jur. Deasupra lor auzi un vâjâit. Și chiar pe lângă el o altă lance cu încă zece trântori se înfipse zbârnâind în pământ. Gnomii dănțuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
momentul magic. Moș Eveniment văzu înfipți într-o lance de Soare zece trântori și cu cei treisprezece mii de ochi privi în jur. Deasupra lor auzi un vâjâit. Și chiar pe lângă el o altă lance cu încă zece trântori se înfipse zbârnâind în pământ. Gnomii dănțuiau de bucurie sfârtecându-le hulpavi trupurile tărcate. Moș Eveniment gândi: Ăștia au fost slabii, infirmii, bătrânii și nepoftiții. Au trebuit să moară! Regina Penelopa se ridică în zbor deasupra spațiului străbătut de păsări de parcă i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
chestie de perseverență, nici vorbă de predestinare, ar fi putut s-o facă oricine, dacă n-ar fi fost el, s-ar fi găsit altcineva. Piticul avusese grijă oricum să-și facă o mulțime de dușmani, amatori care să-i înfigă cuțitul în spate s-ar fi găsit berechet, asta fără doar și poate. Cu toate astea nu poate trece cu vederea că soarta a fost generoasă cu el, că i-a oferit șansa unei revanșe. Ar fi fost un laș
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
m am apucat eu tocmai de meseria asta? Uite-așa îi am pe toți la degetul mic, Delfinaș, nu e nevoie să-mi spună nici unul ce vrea, îl fotografiez dintr-o ocheadă, asta ți se potrivește nenicule, și gata, își înfige Tușica foarfecele în fîșia de material, fîșfîșfîșfîș, foarte bine, restul n-au decît să creadă că am luat-o razna, mai bine așa decît să te simți neîmplinită, i se pare. Lungimea întreagă a obiectului, lungimea spatelui, grosimea gîtului, a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
voastră, le-o întoarce Roja, ia uite drăcie, Tovarășul are rezervat propriul său panou, ce te mai miri, dacă tot e primul miner al țării, de ce n-ar putea fi și primul croitor? Nu mai e loc nici cît să înfigi un ac, văd că te-au afișat în mai toate ipostazele de propagandă, Piticanie, iar numele de sub portret ți l-au scris cu litere de aur, de parcă ai fi dat deja colțul. Și-o fi dat oare Delfina seama de la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
că degetele lui se joacă acum cu capul unei păpuși de lemn, l-am rupt pe primul, încă puțin, mai sînt încă doi, repede că altfel o să se sufoce, Tîrnăcop nu mai are răbdare, ar fi trebuit să i-o înfigă din prima, l-ar fi ciuruit mai tare, mare pagubă, viața lui era mult mai importantă, începe să patruleze cinci pași înainte, cinci pași înapoi apăsat de culpă, stai locului odată, îi spune Gulie, pregătită scula? se aude și vocea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]