7,523 matches
-
apare singurătatea. [...] A fi singur interior și a avea în sine un spațiu este un lucru extrem de important, căci înseamnă libertatea de a fi, de a merge oriunde, de a acționa, libertatea de a zbura. În ultimă instanță, bunătatea poate înflori numai în spațiu, iar virtutea poate înflori numai acolo unde există libertate. Putem avea libertatea politică, și să nu fim liberi interior." În tradiția creștină, există o povestire despre doi călugări aflați în pelerinaj la moaștele unui mare sfânt, care
Krzysztof Cżyzewski (Polonia) O poveste despre coexistență by Luiza Săvescu () [Corola-journal/Journalistic/6300_a_7625]
-
a avea în sine un spațiu este un lucru extrem de important, căci înseamnă libertatea de a fi, de a merge oriunde, de a acționa, libertatea de a zbura. În ultimă instanță, bunătatea poate înflori numai în spațiu, iar virtutea poate înflori numai acolo unde există libertate. Putem avea libertatea politică, și să nu fim liberi interior." În tradiția creștină, există o povestire despre doi călugări aflați în pelerinaj la moaștele unui mare sfânt, care sunt surprinși pe drum nu atât de
Krzysztof Cżyzewski (Polonia) O poveste despre coexistență by Luiza Săvescu () [Corola-journal/Journalistic/6300_a_7625]
-
fel și Junimea, care se călește, în atari împrejurări. Prieteniile, notează, însă, Negruzzi, vor ține, vai, mai puțin decât urile. Un simț al binelui stăpânește, cu toate astea, sfârșitul de secol. La Convorbiri se adună lume nouă, bănuind că acolo înflorește câte ceva, iar Negruzzi reușește, făcând echilibristică (hilară numai pentru cine nu știe greutățile revistelor...), să scoată întreprinderea la capăt. Nu știu cât realiza Negruzzi, făcându- i Junimii portretul belle-époque, ce a nășit. Amintirile lui, de lumina mierii, aleg, dintr-o poveste scrisă
Câțiva prieteni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4899_a_6224]
-
aceasta face parte, ca să zic așa, „din registrul ideilor gingașe”. Din care pricină e pîndită de abateri pe care le putem vedea prea adesea cu ochiul liber. Una din ele e reprezentată de polemiștii „de casă”, atașați unui grup ori înflorind în preajma (în umbra!) unui potentat al lumii literelor. Altă speță de scris „bătăios” e cu atîtea năbădăi, atît de capricioasă încît nu mai cunoaște nicio consecvență, nicio margine. N-are niciun Dumnezeu. Ce-ai lăudat ieri, spurci azi, ori invers
Un polemist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4825_a_6150]
-
atras admirația lui Baudelaire și l-a situat în rândul căutătorilor și șlefuitorilor a ceea ce Frații Goncourt vor numi „l’écriture artiste”. Să nu uitam totuși că formalismul, pe care Théophile Gautier îl punea în slujba ideii de frumos, va înflori și mai târziu, în secolul XX, dar în critica literară. Numai că atunci va avea cu totul alte obiective. Tzvetan Todorov, unul din promotorii formalismului critic, într-un interviu acordat profesorului Ion Pop, publicat în România literară, nr. 2, an
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
Pe sfertul de pogon din Penn Park achiziționat de Janice și Harry cu un deceniu în urmă există, înspre casa din vecini construită din cărămidă arsă, un cireș exotic și lui Harry îi place să fie acasă să-l vadă înflorind, asta cam în jur de zece aprilie. Până atunci, începe și sezonul de baseball în nord - în acest an Schmidt realizează două home runuri în primele două jocuri, tăind macaroana celor care spuneau că ar fi terminat - iar pe pajiște
John Updike - Rabbit se odihnește () [Corola-journal/Journalistic/5309_a_6634]
-
ar părea prea ciudat punând asemenea întrebări. Janice, însă, știe. Când îi descrie experiența prin care a trecut, ea îi spune: - Sunt peri de Bradford pe care primăria-i sădește în toate locurile unde ulmii și arțarii dau în primire. Înfloresc, dar nu rodesc deloc și-s foarte robuști, adaptați la mediul urban. Nu-i deranjează monoxidul de carbon și-alte chestii de-astea. - De ce nu i-am mai văzut până acum? - Ba, cu siguranță, i-ai văzut, Harry. Au început
John Updike - Rabbit se odihnește () [Corola-journal/Journalistic/5309_a_6634]
-
-se în straturi succesive și protectoare, în jurul semnului. (Calea lactee din volumul Respirări de Nichita Stănescu) În acea aripă ruptă de fluture, compozitorul notează: O melodie ancestrală exprimată de clarinet se sfarmă treptat (Canto interrotto), pentru ca din resturile ei să înflorească o întreagă colecție de piese folclorice suprapunându-se aberant prin procedeul unor mobile simultane ale orchestrei.(rapsodia) Izolat de orice contact exterior, acest microcosmos străvechi și ciudat implodează (delirando + transformazzioni). Prin aplicarea unor legi de compoziție internă (singurele justificate de
Aurel Stroe pe „Calea Lactee“, scrisă pentru el de Nichita Stănescu – pagini de jurnal prezentate de Ana Trestieni – by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5406_a_6731]
-
din Suedia, dar și într-a prietenilor și a cititorilor săi din România, țară pe care a iubit-o și prețuit-o cu o dragoste rară. Prietenia noastră a început chiar din anul venirii mele în Suedia și ea a înflorit de-a lungul anilor, eu devenind una din traducă- toarele ei în limba română ( În inima de rubin, poeme, Editura Univers, și Vieți duble, nuvele, Editura Polirom). Din acel an și până azi n-a existat zi în care să
Birgitta Trotzig: „Mă identific atât cu binele, cât și cu răul, cu negrul, ca și cu albul“ () [Corola-journal/Journalistic/5421_a_6746]
-
Țină concepe discursul: că gesticulație coregrafica. Coregrafa s-a stins din viață neașteptat, în 2009, în urma unui cancer pulmonar pe care cu discreție l-a ascuns celor din jur, lăsând proiectul lui Wim Wenders suspendat. În jurul unui artist extrem de talentat înfloresc firesc mitologiile, aură celui dispărut nu se dizolvă, ci, asemeni luminii unui astru stins, călătorește mult după aceea prin spațiu. Dânsul expresionist al Pinei are forță unor mișcări primordiale care se nasc parcă pentru prima oară. Ceea ce este impresionant ține
Magia Pina Bausch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5122_a_6447]
-
provincie mirosul revărsat din teii în floare. Erai senzuală, nerușinată, lascivă și fină ca petala albă de magnolie târzie. Iar acum ai plecat. Unde ești? Pe cine bandajezi cu mângâierile tale? Cu trupul tău, grădina cui o dezgheți și o-nflorești? și patul cui îl faci să zboare? Pe cine, pe cine duci până la stele? În mintea cui te-ai gravat, cine se îneacă în tine? Fără tine, m-am îmbolnăvit. Fără tine, cred că diamantul însuși se sparge, iar cerul
Însemnări din ținutul misterios by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/5132_a_6457]
-
37 €, 7 ar merge direct la stat, 30 ar reprezenta venitul companiei. Sunt o persoană optimistă. Serviciul nostru de marketing ar fi excepțional, planurile mele mi-ar merge perfect, am reuși să vindem 1000 de ore pe lună. Afacerea ar înflori, aș avea noroc cu angajații, toți ar lucra perfect. Acest lucru ar genera 1000x30 €=30.000 € venitul companiei. 4.373 € ar fi profitul. Mi-aș plăti un salariu brut de 2.446 €, care ar costa compania 3.144 €. Din această
Discriminare motivată: De ce nu sunt create locuri de muncă by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/51326_a_52651]
-
al palatului, alături de lemne aduse de luntri „și alte mormane de trunchiuri subțiri, fine, asemenea torsului unei fete”: „Suferințele din dragoste m-au adus pe acest țărm nobil/ și toată mintea mea e o magnolie/ superbă trufașă/ ce crește și înflorește/ prin aceste locuri”. Întâlnirile sunt stranii, poartă pecetea unei poezii tulburătoare: „Oamenii pe care îi întâlneam în drumul meu erau niște lungani purtători de fustanele... Pasul lor era lent, măreț - aș zice - așa cum e totdeauna în Orient. Unii purtau pe
Călătoriile grecilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5140_a_6465]
-
furtună, sarea, marea vuind și sclipind. Marea fiecăruia, amenințătoare și absconsa: un sunet de nepătruns, o unduire solitara preschimbata în pulbere și spumă de vise. În existentele excentrice descoperite, m-a surprins identificarea supremă cu portul tulburător. Sus, pe coline, înflorește mizeria în clocot frenetic de gudron și veselie. Iar jos, macaralele, debarcaderele, truda omului acoperă franjurul litoralului cu o mască pictată cu fericire trecătoare. Unii n-ating nici înălțimile, nici marea. Își țin într-un cufăr propriul infinit, bucată lor
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
schimbe sexul. Este poveste lui James, un bărbat din Marea Britanie, care va deveni femeie, ăla cum și-a dorit de la vârsta de nouă ani. Este minunat că voi deveni cine mă simt de atât de mult timp. Viața mea a înflorit după ce am luat decizia", a declarat Ruth Roșe, care a început să trăiască precum o femeie în anii '70, deși era căsătorit și avea trei copii, scrie The Sun, citat de Mediafax. "Soția mea a descoperit că mă îmbrăcam că
La 80 de ani, un britanic vrea să-şi schimbe sexul () [Corola-journal/Journalistic/66853_a_68178]
-
adevărat că pot să vă duc la Beirut cu tramvaiul?? Intrusul, însă, știe una și bună: - La Beirut !! Vatmanul, resemnat, anunță la microfon: - Toată lumea în vagoane, se închid ușile, următoarea stație: Beirut , cu peronul pe partea dreaptă. Pe fața agresorului înflorește un zâmbet: - Vezi mă? Are dreptate Băsescu: voi puteți, mă, da' nu vreți! Un scoțian era pe patul de moarte. Scoțianul: - Mamă, ești aici? Mama: - Da, fiule! Sunt aici! Scoțianul: - Nevastă, ești aici? Nevasta: - Da, bărbate! Sunt aici! Scoțianul: - Copii
BANCUL ZILEI: Băsescu şi vatmanul () [Corola-journal/Journalistic/67467_a_68792]
-
Angelo Mitchievici Nu știu dacă disparițiile sunt mai misterioase decât aparițiile, dar eu le prefer pe primele. Tema "dispariției" a înflorit în literatura de mistere, ranforsată ufologic o regăsim în reputatul loc al marilor dispariții, Triunghiul Bermudelor. Probabil că Mateiu Caragiale avea în vedere această literatura detectivistică sau pe aceea a romanului de mistere când își scria prima din seria de
Necunoscuta Irina by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6602_a_7927]
-
Elisabeta Lăsconi Două feluri de putere În urmă cu decenii bune înflorea pe solul sudamerican bântuit de taifunurile și vijeliile istoriei o specie anume de roman, cel al dictaturilor, în care se năștea un nou arhetip literar, cel al dictatorului. Eu, Supremul de Roa Bastos, Recursul la metodă de Alejo Carpentier și
Președinți și scriitori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6609_a_7934]
-
pe ziua care vine" (ibidem). O rugăciune e mișcătoare în ingenuitatea sa eretică: "bunicule am vrut cînd ai plecat / să știu că nu mă minți și nu e în zadar / pînă la tine drumul să-l străbat // te-aștept a înflorit brîndușa / ce ți-am ascuns-o-n buzunar // leru-i ler bunicule-ți colind / să mă vezi să mă auzi că sunt // leru-i ler bunicule răspunde-mi / din fereastra plină de pămînt // nu ai venit bunicule de sărbători / să fim zăpezii
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
realitate că pot să vă duc la Beirut cu metroul!? Intrusul, însă, știe una și bună: - La Beirut!!! Vatmanul, resemnat, anunță la microfon: - Toată lumea în vagoane, se închid ușile, următoarea stație: Beirut, cu peronul pe partea dreaptă. Pe fața agresorului înflorește un zâmbet: - Vezi mă? Are dreptate Băsescu: voi puteți, mă, da' nu vreți!
Băsescu are dreptate. Vezi ce banc circulă pe Internet by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/65423_a_66748]
-
inventatori, de rude și apropiați ai celebrităților, de câștigători la loterie, de criminali pocăiți sau nu, de sinucigași salvați, de înviați din morți. Și ei și paraziții speciei (profesia onorabilă și onorabil remunerată de ghostwriter, negru literar, a apărut și înflorește în umbra ei, pentru că nu toți cei ce aspiră să devină iluștri prin confesare se și pricep să scrie) profită de popularitatea acestui tip de produs care a ajuns să ocupe un loc central în cultura contemporană. Dar el are
Eu, naratorul și tot eu, protagonistul by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6459_a_7784]
-
lucrurilor revizuite de imaginar precum unui spațiu securizant: „Nici un meșteșug, nici o îndrăzneală / în a descrie lucrurile și totuși ce fericire / în a li te dărui! Ziua vie și sacră, întrupată / și nescrisă" (I). Poezia lucrurilor cîntate cu o asemenea devoțiune înflorește ca o plantă de cameră. Care e relația Monicăi Patriche cu ființa umană? Interiorizată, vădind o predilecție pentru materia neînsuflețită, d-sa ilustrează acea izolare a locuitorilor metropolei contemporane, cu o populație atomizată de solitudine. E o dureroasă reacție postromantică
Poemul ca remediu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6468_a_7793]
-
logică și același impuls explică, în mare parte, și numeroasele continuări, reveniri ori refaceri ale unor cărți. Aproape întregul secol al nouăsprezecelea european a stat sub semnul „foiletonului", al migrării personajelor dintr-un roman în altul. Această tradiție trăiește (și înflorește) sub ochii noștri în serialele de televiziune, după ce a explodat de-a lungul veacului trecut în nenumărate cicluri romanești sau cărți dedicate aceluiași personaj ori grup de personaje - literatura polițistă s-a bazat, decenii în șir, aproape exclusiv pe astfel
Viața de apoi a cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6477_a_7802]
-
stăruie pe acest „maidan" plin de scursorile existenței, ca un rezervor cu rebarbativ aspect al energiilor materiei. Convenționala mizerie, „urîtul" conțin potențialitatea unor noi „flori ale răului", îndreptățite la ratificarea lirică: „am dat pe gît toată otrava / mai frumos au înflorit spaima și greața" (ibidem). Defel intimidată de agresiunea lucrurilor uzate, rejectate de optica obștească, poeta le îmbrățișează în numele unei ordini absconse, reparatoare: „lumea e făcută din benzină / gunoaie sudori și duhori reciclate / flori și parfumuri artificiale / împodobind un stîrv sau
Nostalgia concretului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6376_a_7701]
-
universul de preocupări școlare merge mână în mână cu amplitudinea pe care dragostea o ia, dragostea este expresia plenară a vârstei, prin ea se filtrează toate celelalte plăceri care ajung să constituie o sferă privilegiată, un corp social aparte. Adolescenta înflorește, iar „lecția" mondenă oferită de către David se adresează unei persoane extrem de receptive, cu o sensibilitate nuanțată, cu o inteligență peste medie. Cealaltă lecție de moderație, echilibru, tenacitate, pe care școala o oferă prin remarcabilele slujitoare ale templului ei apare găunoasă
Lumea artei și educația sentimentală by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6378_a_7703]