919 matches
-
Horațiu drept un Zoil de strade, un rău invidios (II 5) ; hârjoneala dintre Cotta și Actea la ospățul din ultima noapte a lui Ovidiu la Roma este socotită o parodie/ A scenii lui Horațiu cu gingașa Lydie (IV 4) ; reflecția înfriguratului Ovidiu despre soarta lui Prometeu după ce a răpit focul din ceruri (V 3) corespunde notei referitoare la pedeapsa titanidului asociat de Zoil lui Horațiu (I 8). Piesele de inspirație antică ale lui Alecsandri, centrate pe figura unui mare poet al
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să pregătească ceaiul rusește, glumind pe seama mimetismului ei și a plăcerii pe care i-o stârnea asta. Totul părea în ordine când, peste un sfert de oră, șeful de gară și Nel, precedați de Hector, năvăliră în încăpere, frecându-și, înfrigurați, mâinile și cerând, cu strigăte mari, ceai să se încălzească. Li se făcu loc la masă și toată lumea gustă încântată din dulciurile aduse de Filip. Chiar și Hector și-a primit partea lui. Nel începu să povestească cum urcaseră cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
privit spre ei și spre valorile lor: libertatea, democrația, respectarea drepturilor omului și o anumită calitate a vieții, oricît de relativă și imperfectă ar fi aplicarea acestor națiuni. Poate din această lecție ar putea trage concluzia că această mică constelație înfrigurată și sărăcită care s-a constituit acum mai bine de treizeci de ani, a devenit atrăgătoare extinzîndu-se și aprofundîndu-se, că are totuși șansa să se afle la sfîrșitul unei mari aventuri umane și că fără îndoială are un rol important
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
mai târziu în duel de către Nicolae Filipescu. A doua zi s-a ținut la sala Joje întrunirea de protestare în fața unui public agitat. Pe strada Regală lumea foia, dar și poliția. Pe trotuarele din fața sălii, publicul se îngrămădise și aștepta înfrigurat desfășurarea evenimentelor. Președinte al întrunirii a fost aclamat Dimitrie Giani: au vorbit Petre Grădișteanu, Gheorghe Paladi și Ion Lahovary. A doua zi, în Gara de Nord, s-au petrecut scene neuitate de entuziasm; plecau surghiuniții, dar tot în seara aceea plecau și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și dezorientați, cărând tot mai anevoios bagajele care deveneau din ce în ce mai grele, ne apropiam de vagon. Încă de departe se putea citi pe ușa vagonului cifra 17. Începând de la locomotivă, 20 de vagoane (bou-vagoane) erau încărcate cu ființe umane care așteptau înfrigurate semnalul de plecare. Unde? Încotro? Era o liniște înfricoșătoare, o tăcere de sfârșit de lume. Venea Apocalipsa? Nu mă lăsa, Doamne, Dumnezeul meu, nu Te depărta de la mine; ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele. (Psalm 37) La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
strâns de mâini, mi-a dat drumul, ușor, pe marginea șanțului, până jos. Mama și bapțea au procedat al fel cu frații mei și acum eram toți la baza tranșeei, rezemați cu spatele de malul umed, cleios și rece. Așteptam înfrigurați. Deodată cerul s-a umplut de gemetele înfricoșătoare ale bombardierelor și, după câteva momente de așteptare, exploziile au cutremurat universul. Iată, simțeam pe epiderma noastră "iubirea și blândețea" Lui. ...și învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
le-a luat filmul marelui regizor Steven Spielberg, Lista basarabeană ar putea spori numărul supremelor distincții... Așadar (așa... dar, Doamne!) unde e marele regizor al "Listei din iunie 1941"?! Să-și treacă privirea peste posibilul scenariu din care eu, cititor înfrigurat, cutremurat, oripilat, îmi permit să-i atrag atenția la unele scene de neimaginat, însă care avuseseră loc, aievea, în acel vagon, destinat transportului de animale unul dintre miile de mii de vagoane în care era batjocorit omul, creație divină..." A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
modul lor de rezistență specific. În ceea ce mă privește, cunoscând îndeaproape experiență nefastă a unui coetaneu (este vorba de Ion Ruset, un poet de mare talent, apreciat elogios, printre alții de Ana Blandiana, Ion Roșu sau Mircea Ciobanu), care, așteptând înfrigurat mai bine de un deceniu, rezultatele concursului de debut la Editura Eminescu, și trezindu-se pe piață într-un volum de debut colectiv, cu un grupaj complet desfigurat, s-a sinucis, mărturisesc că nu am fost în stare în acele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
bunătăți acasă!... - dar cu Diana și Teo nu la fel se punea problema: până ce nu a fost lipit și ultimul fluturaș, misiunea propusă nu a fost declarată ca fiind și îndeplinită! Când ne-am întors la gazdele noastre, eram toți înfrigurați, murdari pe mâini și pe haine de praf, aracet și... alte câteva chestii mai greu de definit. Dar bucuroși și mulțumiți! Maria și Andreea ne așteptau cu ceai fierbinte și cozonac. Buuuun! Apoi am făcut un duș relaxant și, în
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
precis gustul estetic, care "leagă creația de cultură și de complexul istoric al vieții spirituale"". Un alt important scriitor, Vasile Voiculescu, autentic poet religios, este portretizat și caracterizat în scurt de Virgil Ierunca. Emoționantă este relatarea vizitării poetului bolnav, bătrîn, înfrigurat de către Tudor Vianu, ce încerca a-l "ispiti" să publice cîteva poeme în presa vechiului regim. Estetul va fi refuzat cu un nu atît de categoric, încît acesta a trebuit să părăsească urgent încăperea. Vorbind despre E. Lovinescu și menținerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lasă să lunece o remarcă nostalgică față de cultura și literatura din epoca comunistă. La iritata mea replică cum că, în ciuda stării dificile a literaturii post-decembriste, ea nu putea fi totuși comparată cu „mizeria culturii trecute, comuniste”, „Croh” s-a strâns înfrigurat în pardesiul lui și s-a despărțit iute de mine!...Ă Iată exemple care se pot multiplica în varii domenii de activitate socială, de „confuzii de opinii sau chiar de credințe”. De fapt, problema trebuie pusă simplu și cu o
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
umma, în spațiu, este dublată de speranța unui război fără limite în timp. Ceva cam ca: "Puteți voi să mă omorâți pe mine în chichineața mea, ce-mi pasă! N-o să ne puteți omorî pe toți, un miliard de brațe înfrigurate, din Dakar până la Jakarta, mâine vor apuca în propriile lor mâini balașnikovulmeu de doi bani. Și-o să vedeți voi până la urmă, chiar dacă eu personal nu voi mai fi aici". Când ești mic și, din punct de vedere fizic, tăiat de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
niște fantasme vagi. Acum nu se mai debutează. Știu o fetiță din Băile Herculane care în clasa a cincea are vreo șase-șapte cărți publicate, nu le mai ține șirul. Nici un tânăr aspirant la gloria deșartă a literaturii nu mai așteaptă înfrigurat o gazetă pe tarabe, el scriindu-și poeziile direct pe saituri și publicându-și cărțile când i se năzare, de cele mai multe ori neinteresându-l deloc, dar deloc, părerea vreunui critic. Văd tineri scriitori aducând dosare de înscriere în USR cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acum nu vând nici morți 1000. Te rog să faci un portret robot al cititorului tău. Ca să-l dăm în urmărire generală...! Cum arată, ce face, spre ce aspiră...? E periculos că e în libertate? Cititorul meu este un la fel de înfrigurat ca mine, e tot un scriitor care nu are cui se vinde, dăruindu-se deci, e prietenul meu cu care mă întâlnesc seara la o bere și prietenul prietenului meu cu care se întâlnește seara la o bere, iar mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de faptul că nu aveau apă și căldură, ce puteau... ? Și stăteau cinci în cameră. Nu-i ajuta faptul că stăteau cinci în cameră, nu-i ajuta răsuflarea să se încălzească. Și știu c-a fost un marș al studenților înfrigurați și flămânzi, erau... mulți, erau flămânzi, dar înfrigurați, în primul rând, și lipsiți de condițiile minime igienice, care au ajuns până-n centru, au fost... atunci cred că... a fost o anumită, mă rog, asimilare, mă rog, conjuncție, întâlnire cu unii
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ce puteau... ? Și stăteau cinci în cameră. Nu-i ajuta faptul că stăteau cinci în cameră, nu-i ajuta răsuflarea să se încălzească. Și știu c-a fost un marș al studenților înfrigurați și flămânzi, erau... mulți, erau flămânzi, dar înfrigurați, în primul rând, și lipsiți de condițiile minime igienice, care au ajuns până-n centru, au fost... atunci cred că... a fost o anumită, mă rog, asimilare, mă rog, conjuncție, întâlnire cu unii dintre cei de la Nicolina... Da... Deci, asta a
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
minori de pe lîngă orașul Poltava. A fost marea sa șansă și, totodată, un moment benefic pentru pedagogie. Lipsea orice dotare a noului așezămînt, după cum lipsea orice experiență a noului director într-un astfel de domeniu. A urmat o perioadă de înfrigurate căutări, de puține izbînzi și numeroase eșecuri. Makarenko trebuia să redea societății "societății socialiste" copii și adolescenți care deveniseră vagabonzi și delincvenți din cauza nenumăratelor tragedii familiale și individuale din anii primului război mondial (1914-1917) și ai războiului civil ce i-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să-i dau femeii cele trebuincioase în schimbul a feluritor fructe sau bomboane. Se făcea un troc autentic în acea perioadă. Bunica schimba lapte și ouă pe mere, pere, prune până ne încărcam cămara de gemuri și dulcețuri ce în zilele înfrigurate ne îndulceau orezul cu lapte. Nu mai sunt anotimpurile ce erau odată. Pe atunci vara era vară și iarna iarnă. Era lege să plouă aproape toată luna April și să fie ger de să crape pietrele după Bobotează. Nu era
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
umpluseră de zăpadă. O cuprinsese frigul. Pășea cu îndârjire și cu privirile îndreptate tot mai des în direcția spitalului care se zărea cu anevoie prin ninsoarea răsucită și spulberată de forța brutală a unui crivăț dement. În sfârșit, obosită și înfrigurată a ajuns la destinație, adică la locul ei de muncă, la spălătorie. Stând pe taburet în fața focului aprins, mama se bucura asemenea arabului care, mergând pe lângă cămila lui răbdătoare, prin soarele ucigător și furtunile orbitoare de nisip, ajunge în cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
înainte, marș! Mergeam spre sat. Alături de noi pășea Leu, neliniștit și tulburat. Am ieșit din lizieră și am intrat pe cea mai frumoasă și cea mai frecventată arteră de circulație a ghetoului: strada numărul 8. Cu lemnul în spate, obosiți, înfrigurați, cu spaima în suflet, înaintam greu pe zăpada cuprinsă de îngheț, escortați de doi milițieni obtuzi unul în fața noastră, celălalt încheind plutonul. Pășeau cu cizmele lustruite, mâncați și bine băuți, pe zăpada scârțâitoare pârâind sub greutatea acestor plăvani mătăhăloși, câini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ce se va-ntâmpla?) Dumnizale, Dumnizale! Se văitau privind starea jalnică a grupului de infractori minori care se întorceau la căminul lor. Pe întinsa și frumoasa câmpie a Bărăganului, acoperită acum de un strat gros de zăpadă, patru copii obosiți, înfrigurați și flămânzi, bătuți și terorizați la postul de miliție pentru un fapt disproporționat cu pedeapsa primită, se îndreptau cu anevoie spre casă. Ne dureau umerii, brațele, spinarea, capul, tot corpul, acolo unde bastonul cauciucat al milițianului se abătuse fără milă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
în care ne facem iluzia că vom ajunge cu toții dacă vom pătimi cât mai mult pe acest pământ. De ce, Doamne? De ce să suferim, pe nedrept și permanent, toată mizeria acestui pământ? Noi, cei săraci și neajutorați, drojdia societății, flămânzii și înfrigurații acestui pământ, noi care îți aprindem lumânări la biserică și ne închinăm cu smerenie în fața sfintelor icoane de la templul tău; care avem candelele aprinse pâlpâind sacru și transcendental în casele noastre amărâte; noi, cei mulți și umiliți, nu suntem fiii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
nu l-am găsit. Nu era acolo. Și nu-l voi mai întâlni niciodată deoarece s-a rătăcit pe drumul fără întoarcere și nesfârșit. Nu-i voi mai simți căldura frățească a corpului dăruită mie din toată inima. Am adormit înfrigurat cu pătura trasă peste creștet. În ziua aceea, elevul Aciocîrlănoaiei Victor era absent. Locul lui din bancă era gol. Oare ce s-o fi întâmplat?... Pentru a regăsi paradisul pierdut al copilăriei, ar trebui uitate toate imaginile murdare, toate cuvintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Nu se putea așa ceva. Țăranii nu erau ușor de păcălit; prin urmare nu erau convinși că în fața lor s-ar afla cele mai odioase și mai periculoase ființe de pe pământ. Aveau o judecată sănătoasă. Ăștia erau niște copii amărâți bre, înfrigurați și flămânzi, care rămăseseră fără mămăligă în plină iarnă aici, în Bărăgan, și veniseră să macine o tăgârță de păpușoi. Vai de zilele lor! Dușmani... Ce dușmani? Că te vedeai prin ei de slabi ce erau; îi bătea vântul. Totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dragoste la șirul de patru copii însoțiți de un cățelandru, cu niște tăbuiețe în spinare și un băț în mână trecând încet, printre căruțele și animalele din incinta morii spre drumul anevoie de parcurs, la capătul căruia o mamă neliniștită, înfrigurată și frământată de gânduri aștepta întoarcerea fiilor săi greu încercați. Refăceam la întoarcere același traseu, aceeași cărare invizibilă troienită de zăpadă, ca la venirea spre moară. Dar acum ne era mult mai ușor. În aceeași formație consacrată de "șir indian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]