1,371 matches
-
este influențată de sentimentul estetic înnăscut al individului (ibidem). Totuși, formele de înfrumusețare primitive se deosebesc de cele ale civilizației actuale tocmai prin funcția pe care o îndeplinesc, arată Ernst Grosse. Dacă ornamentele omului primitiv erau destinate în primul rând înfrumusețării, haina omului modern deservește distincțiile sociale și separarea diferitelor clase sau ierarhii sociale (E. Grosse, 1889/1897, 113). Tocmai de aceea, schimbările rapide ale stilurilor vestimentare nu sunt neapărat manifestări ale unui fenomen de natură psihologică, ci patologică, "un simptom
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
evoluția costumului: în perioada Renașterii timpurii, femeile își acopereau părul, considerându-se că acesta a avea o forță erotică puternică, în schimb decolteul adânc al rochiei nu reprezenta o practică indecentă (D. Regnier-Bohlen, 1985/1996, 72). Alte evidențe ale teoriei înfrumusețării susțin că îmbrăcămintea are motivații sexuale. În cadrul tezei sale de doctorat, prezentată în anul 1889 și publicată doi ani mai târziu sub titlul Tapojen historiaa (1891), sociologul și filozoful finlandez Edward Westermarck (1862-1939) a fost interesat de istoria căsătoriei. Iată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nevoile biologice ale reglării temperaturii corpului uman și ale protejării de intemperii ca factori determinanți în explicarea originii vestimentației; c) punctele de vedere ale celor două teorii enunțate anterior (teoria comportamentului modest și teoria protecției) au fost contestate de teoria înfrumusețării (adornment theory), potrivit căreia vestimentația este un mijloc de a pune în evidență frumusețea și atractivitatea. La acea vreme, fiecare din aceste teorii susținea prevalența unuia dintre factorii cauzali (pudicitatea, nevoia estetică, protejarea corpului de intemperii, sexualitatea) ca explicație pentru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
desigur, și practicile expresive ale vieții sociale: îmbrăcăminte, coafură, lectură, petrecerea timpului liber etc. Așa cum am văzut în lucrările autorilor evoluționiști, îmbrăcămintea și ornamentarea corpului traduc un statut chiar și în societățile primitive: disting bărbații de femei, prin stiluri de înfrumusețare diferite, sau caracterizează doar unul dintre genurile sociale; semnalizează etapa de dezvoltare a individului; indică funcția fiecăruia în cadrul comunității; dau mărturie despre stările fiziologice (sexualitate, boală, naștere etc.). Un alt palier interesant de analiză pornind de la teoriile amintite anterior ar
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
social al hainelor doar din momentul în care oamenii devin conștienți de relația dintre obiect (vestimentație) și funcția acestuia. Cu alte cuvinte, haina devine un fapt cultural în momentul când indivizii remarcă, corelativ, funcțiile sociale ale acesteia: protecție, semnificarea statutului, înfrumusețare, semnalizare sexuală. În societățile urbane, motivele adeziunii pe scară largă a indivizilor la curentele modei ar putea constitui explicații ale iradierii acestui fenomen în toate domeniile vieții sociale. După cum sublinia sociologul Achim Mihu (2007/2008, 348), printre cauzele propagării modei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
autoarea, sunt mai degrabă simboluri ale fertilității, iar motivațiile care au dus la acoperirea trupului ar trebui studiate pornind de la comportamentele societăților actuale (idem, 30). Astfel, autoarea distinge trei motive ale adoptării vestimentației de către om: emoția de rușine, clima și înfrumusețarea, pe care le confruntă cu scrierile predecesorilor și contemporanilor săi, Edward Westermarck, Alfred L. Kroeber și Knight Dunlap. Un alt antropolog format sub îndrumarea lui Franz Boas a fost lingvistul și psihologul american Edward Sapir (1884-1939). De obicei, contribuția lui
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modelor artistice, literare și tehnologice urmează aceeași direcție ca și cea în materie de îmbrăcăminte. Nu întâmplător cele mai multe experimente psihosociologice despre fenomenul modei au ales exemplul vestimentației: haina este un fapt universal și pregnant cu funcții concrete (utilitare) și sociale (înfrumusețare, protecție, exprimarea statutusului, semnalizare sexuală). Mai aproape de zilele noastre, într-o lucrare dedicată analizei sociologice a comportamentelor colective, moda este definită ca "dispoziție euforică asupra percepției noutăților, inovațiilor" (J. Van Ginneken, 2003, 160). Sociologul olandez Jaap Van Ginneken arată că
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
venit anual de peste 100.000 de dolari; este absolvent de studii superioare; are în proprietate o casă de peste 250.000 de dolari; investește aproximativ 2.500 de dolari pe an în activități de cumpărare, 380 de dolari pe produse de înfrumusețare, 46% pe achiziționarea unor haine și accesorii precum bijuterii sau ceasuri; în medie, consumul de modă se ridică la 2.000 de dolari anual (idem, 123). Unul din patru americani cuprinși în eșantion declara că achiziționarea unor obiecte personale precum
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
întrebării dacă oamenii sunt interesați să adopte moda vestimentară pentru a-și indica statusul social sau pentru a-și pune în evidență anumite caracteristici corporale. Ambele studii au confirmat motivația oamenilor de a se conforma modei vestimentare din dorința de înfrumusețare (apud M. Perry et al., 1983, 281). Psihosociologia vestimentației a căpătat identitate cu precădere în orientarea gestalist-cognitivistă și în cea socio-culturalistă îndeosebi în anii '70 ai secolului trecut. Opțiunile cercetătorilor se îndreptau spre ipotezele din perimetrul cogniției sociale și interacționismului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
licee, unități militare, spitale, companii aeriene, firme de consultanță și de marketing etc.). 3.1.4. Vestimentația și competența profesională Thomas F. Cash (1985) a semnalat existența unor opinii generalizate, preconcepute, împărtășite de populația Statelor Unite ale Americii asupra stilurilor vestimentare și de înfrumusețare, specifice persoanelor care ocupă posturi de conducere și posturi de execuție și a pus problema impactului acestor stereotipuri în decizia de angajare a personalului. În acest scop, autorul a proiectat trei experimente. Mai întâi, Thomas F. Cash a căutat identificarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în Statele Unite ale Americii. Probabil rezultatele slabe ale economiei, reducerea locurilor de muncă și creșterea concurenței i-a determinat pe indivizi să acorde atenție ținutei de serviciu, ca o oportunitate de a eficientiza toate aspectele comportamentului profesional, inclusiv hainele și înfrumusețarea. Încă din 1958, B.M. Springbett a pus în evidență faptul că vestimentația adoptată de candidați pentru un eventual loc de muncă reprezintă un predictor important al deciziei de angajare (apud M.L. Damhorst și J.A. Reed, 1986, 89). Nancy J.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Totuși, îmbrăcămintea are un rol în orientarea pozitivă sau negativă spre celălalt, condiționând raporturile dintre indivizi în relațiile interpersonale. Încă din 1954, Thomas F. Hoult a pus în evidență faptul că atractivitatea unei ținte depinde de stilul vestimentar și de înfrumusețarea acesteia, în consecință subiecții își exprimau disponibilitatea de a iniția relații cu țintele apreciate ca fiind mai atractive (Th.F. Hoult, 1954, 328). Ulterior, o serie de cercetări au stabilit că, în unele contexte, hainele sunt indicatori ai atitudinilor sexuale, jucând
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și Georges Vigarello (coord.). Istoria corpului: De la Renaștere la Primul Război Mondial, vol. 2, traducere de S. Manolache, C. Biholaru, C. Drahta și G. Sfichi, Editura Art, București, 2008, pp. 354-409. Vigarello, Georges, O istorie a frumuseții. Corpul și arta înfrumusețării din Renaștere și până astăzi, traducere de L. Stoica, Editura Cartier, București, 2006. Vitelaru, Daniela, "Mofturile bogătașilor la salonul luxului din Milano nu țin cont de criză", în Cotidianul. http://www.cotidianul.ro/mofturile bogatasilor la salonul luxului din milano nu tin cont de criza-65565.html, 2008. Vlăsceanu, Lazăr, Sociologie
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Cafenea All Star și un restaurant Planet Hollywood, deschis non stop. Southgate Center este un frumos complex cu restaurante, magazine și locuri pentru distracție, Toorak este cea mai rafinată și bogată suburbie din Australia: buticuri, librării, restaurante și saloane de Înfrumusețare, mașini sport, câte un Roll-Royce se plimbă În voie. Seara o scurtă croazieră pe râul Yarra ne oferă posibilitatea revederii unor obiective feeric iluminate, care creează o atmosferă romantică: War Memorial, Arts Centre, St.Paul’s Cathedral, Flinders Street Station
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
încă prematură. Conceptul de balneologie în mileniul al III-lea a fost deja dezbătut la mai multe congrese, în urma cărora s-au precizat unele principii în baza cărora s-au prefigurat centre polivalente integrate, compuse din centre de sănătate, recuperare, înfrumusețare, bunăstare și divertisment. Până la stabilirea unor direcții de acceptat și ținând seama de istoria îndelungată a beneficiului mediului ambiant natural, vom prezenta principalele sectoare ale medicinii naturiste, pentru sprijinul continuității balneologiei, care, sub unele aspecte, poate debuta în mediul rural
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
a versantului, pentru ca alimentarea și distribuția apei să se facă prin cădere. Se poate amenaja un debarcader pe malul Jijiei, servind unor scopuri de agrement. Este necesară și plantarea unei zone verzi, pentru protecția zonei balneare și ca element de înfrumusețare și odihnă. Surse similare: Drânceni, județul Vaslui, Nicolina D, Govora, Călimănești-Cozia. Bârnova Așezare Localitatea climatică Bârnova se află, sub raport geografic, de o parte și de alta a cumpenei de ape Bahlui - Bârlad, la o altitudine de 395 m. aspectul
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
c) Protecția vegetației Protecția vegetației, în special a pădurilor, se realizează în scopul regularizării debitului natural al apelor, diminuării scurgerilor de suprafață, ameliorării terenurilor degradate, combaterii eroziunii solului, prevenirii alunecărilor de teren, atenuării extremelor climatice, a îmbunătățirii calității aerului, a înfrumusețării peisajului de recreere și agrement și a diminuării poluării fonice. În acest scop, sunt interzise activitățile antropice ce pot dăuna refacerii și dezvoltării vegetației forestiere, cum sunt: exploatarea fondului forestier al stațiunii, exploatări miniere subterane sau de suprafață, defrișări pentru
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
tinerii din orice clasă socială însușiri individuale ca vigoare, îndemânare fizică, inițiativă, curaj, demnitate și onoare, precum și însușiri speciale și umanitare ca: solidaritate, patriotism, altruism.” În cartea “Drumul cercetașilor României”, autorul Mircea Ștefan descrie și numeroase activități de apărare și înfrumusețare a naturii înconjurătoare. Sunt menționate exemple din partea organizațiilor din toate județele, privind lucrări de împădurire, amenajări de izvoare, igienizarea unor surse de apă din zone de câmpie, amenajarea straturilor de flori din jurul școlii și a grupurilor statuare din diferite localități
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
externă Guvernul va trece de la diplomația defensivă, reactiva, formalista și ineficientă la o politică externă activă, imaginativa, energică și pragmatică. Politică externă nu va mai fi concepută că o scuză pentru o politică internă greșită, sau ca o metodă pentru înfrumusețarea imaginii celor care dețin puterea. Guvernul va promova o politică externă care să sintetizeze și să armonizeze interesele europene și euro-atlantice în România, cu interesele României în spațiul european și euro-atlantic. În acest sens, politica de integrare va însemna nu
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
stat, sprijinirea comerțului cooperatist, supravegherea bunei aprovizionări și deserviri a populației de la orașe și sate, precum și controlul comerțului particular; ... g) dezvoltarea bazelor locale de productie pentru aprovizionarea populației cu produse agro-alimentare; ... h) bună gospodărire, sistematizare, efectuarea de lucrări edilitare și înfrumusețarea orașelor și satelor; construirea și întreținerea de locuințe și localuri; ... i) construirea, întreținerea și repararea drumurilor și podurilor de interes local; amenajarea cursurilor de apă care se poate efectua cu posibilități locale, precum și buna gospodărire a acestora; ... j) îndeplinirea planului
LEGE nr. 6 din 28 martie 1957 de organizare şi funcţionare a sfaturilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129015_a_130344]
-
de pipa, tutun; 2. vin; 3. băuturi alcoolice și slab alcoolice; 4. băuturi răcoritoare; 5. apă minerală; 6. produse alimentare (dulciuri, cacao, cafea, ceai, nes, biscuiți, conserve din fructe, sosuri, condimente, mezeluri, brânzeturi); 7. produse de parfumerie; 8. produse de înfrumusețare și machiaj; 9. produse pentru îngrijirea și întreținerea pielii; 10. articole de toaletă; 11. ceasuri, brichete, gaz pentru brichete; 12. accesorii de birou; 13. jucării; 14. produse electronice și electrocasnice; 15. casete video și audio, baterii, compact discuri; 16. articole
ORDIN nr. 569 din 21 aprilie 2000 pentru completarea Normelor de organizare, funcţionare şi control vamal al activităţii de comercializare a mărfurilor în regim duty-free. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128396_a_129725]
-
repararea mașinilor de birou, de contabilizat și a calculatoarelor 7470 Activități de întreținere și curățare a clădirilor 7481 Activități fotografice 7485 Activități de secretariat și traducere 9301 Spălarea, curățarea și vopsirea textilelor și blănurilor 9302 Coafură și alte activități de înfrumusețare 9303 Activități de pompe funebre și similare 9304 Activități de întreținere corporală 9305 Alte activități de servicii personale n.c.a. 9500 Activități ale personalului angajat în gospodării particulare *1) Conform Hotărârii Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificării activităților
ORDONANŢĂ nr. 99 din 29 august 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130157_a_131486]
-
Articolul 1 Anual, în cursul lunii septembrie, se organizează "Săptămîna Crucii Roșii" din Republică Socialistă România. Articolul 2 În cadrul "Săptămînii Crucii Roșii" se intensifică acțiunile pentru educarea igienico-sanitară a populației, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor, de igienizare și înfrumusețare a localităților, întrecerile formațiilor sanitare voluntare ale Crucii Roșii, manifestările cultural-artistice și sportive, precum și acțiunile privind pregătirea populației pentru acordarea primului ajutor. Articolul 3 În vederea strîngerii de fonduri necesare acțiunilor umanitare prevăzute în Statutul Societății de Cruce Roșie, în "Săptămîna
DECRET nr. 281 din 21 septembrie 1981 privind organizarea "Saptaminii Crucii Roşii" din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134349_a_135678]
-
ce a dat legat un imobil, a mărit în urma acest imobil prin alte achiziții, aceste achiziții, si de ar fi alăturea cu imobilele, nu pot fi socotite ca parte a legatului, de nu se face o nouă dispoziție pentru aceasta. Înfrumusețările și construcțiile noi, făcute asupra fondului legat, fac parte dintr-însul. Asemenea face parte din legat adausul ce testatorul a făcut unui loc închis, întinzând îngrădirile sale. Articolul 905 Dacă înaintea testamentului sau în urmă, lucrul legat a fost ipotecat
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
locuințelor, cu respectarea riguroasă a sistematizării, asigurând execuția lor la un nivel calitativ corespunzător, precum și buna întreținere și administrarea fondului locativ. Consiliile populare iau măsuri pentru creșterea aportului cetățenilor la soluționarea problemelor pe care le ridică modernizarea, buna gospodărire și înfrumusețare a municipiilor, orașelor și comunelor, pentru sporirea contribuției acesstora la realizarea lucrărilor de drumuri, regularizări de albii, consolidări de maluri, alimentari cu apă, canalizări, amenajări de parcuri, spații verzi, locuri de joacă pentru copii, terenuri și baze sportive simple, precum și
LEGE nr. 57 din 3 octombrie 1968 (*republicată*) de organizare şi funcţionare a consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134360_a_135689]