897 matches
-
prin scuturarea fructelor. Recoltarea întârziată face ca boabele să se întărească prea mult și din această cauză fierb mai greu (AGATHOKLI IFULI, 1954; BĂLTEANU GH., 1998). Cel mai potrivit moment de recoltare a năutului este când majoritatea păstăilor s-au îngălbenit, iar boabele au devenit tari, căpătând culoarea specifică soiului (ZAMFIRESCU N., 1965; AXINTE M., și colab., 1999, 2002). Recoltarea năutului se poate efectua fie în două faze, fie direct din lan, cu combina. Recoltarea mecanizată este ușurată de însușirile ce
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de Popescu 2 printr-un fin și eficient șantaj. Momentul acesta al dosarelor este nodul piesei, dramaturgul centrîndu-și toată desfășurarea acțională pe urmărirea efectelor psihologice ale acestei unice întîlniri: întîlnirea cu trecutul vinovat ce pare să strige de printre firele îngălbenite de timp. Totul ia forma unui joc foarte perfid, cu sine însuși și cu celălalt. Impulsul spre mărturisire este permanent obstrucționat de sentimentul unei vinovății atît de mari încît nu poate fi excorcizată decît, eventual, pe o scenă de teatru
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și cele inscripționate bbc 100%) și cele din bumbac; b) șorțurile albe și cele viu colorate; c) șorțurile murdare cu slănină de porc și desuuurile din dantelă purtate concomitent cu acestea; - excepții: șorțurile albe pot fi spălate laolaltă cu cele îngălbenite de vreme, albul imaculat nu iese la spălat; nici gălbeneala; de asemenea, puteți amesteca fără grijă șorțurile XL și XXL cu cele S ori M; nici mărimea nu iese la spălat. La acest capitol, aș vrea să vă mai atrag
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
al orașului. Curiozități financiare „Alcoolizat, bătut de ploi, cum n-am mai fost cîndva,/ Tîrziu, în geamul tău, încet, cu o monedă voi suna”. Aproape la fiecare lectură a acestor versuri din “Nervi de toamnă” (La toamnă, cînd frunza va îngălbeni)1), curiozitatea mă împinge să mă întreb ce fel de monedă va fi fost aceea. De regulă, cei mai mulți dintre cititori trec destul de repede peste informațiile privitoare la bani, deși în ele se cuprinde o bună parte din viața unei epoci
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-vă numele/ la răscruce/ pentru recunoaștere/ în grădinile din piatră/ ale neuitării" (Favorul unui răsărit...). Ea va căpăta un contur mai pregnant în Mărul mușcat, unde va fi asociată dramei cunoașterii ("frunzele misterioasei amante/ din pădurile virgine ale cunoașterii/ se-ngălbenesc/ și cad sub formă de cuvinte" Parfumul căderii...) și în A douăsprezecea dimensiune, unde sunt asociate erosului și, în genere, comunicării cu alteritatea ("sub pomul vieții unde-am stat/ cuvintele nerostite/ culeg fructele coapte/ și le oferă cititorilor/ în stele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
stînci care îl închid sînt o zonă întunecoasă sub cupola monumentală de gheață care trece pe deasupra lor și care pare-se că mai ține pe loc, în pîcla sa rece și deasă, lumina zilei. Cele din urmă văpăi ale acesteia îngălbenesc numeroșii castani de pe stanele de piatră pustii; ele trec în lungi fulgerări pe sub săgețile țepene ale bradului alpin; pîrlesc fața munților; aprind zăpezile; învăpăiază văzduhul; și apa fără valuri, scînteietoare de lumină și împreună cu cerul, a ajuns să fie nemărginită
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
PERIOADA MODERNĂ Testul nr. 65 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Pe umeri pletele-i curg râu Mlădie, ca un spic de grâu, Cu șorțul negru prins în brâu, O pierd din ochi de dragă. Și când o văd, îngălbenesc; Și când n-o văd, mă-mbolnăvesc, Iar când merg alții de-o pețesc, Vin popi de mă dezleagă. La vorbă-n drum, trei ceasuri trec Ea pleacă, eu mă fac că plec, Dar stau acolo și-o petrec Cu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și-o petrec Cu ochii cât e zarea. Așa cum e săracă ea, Aș vrea s-o știu nevasta mea, Dar oameni răi din lumea rea Îmi tot închid cărarea... (G. Coșbuc, Numai una!) 1. Indică modul de formare a cuvintelor: îngălbenesc, dezleagă. 2. Precizează două teme/ motive literare din fragment. 3. Scrie două enunțuri prin care să ilustrezi sensul denotativ și conotativ al cuvântului săracă. 4. Transcrie o coordonată spațială și una temporală. 5. Notează din fragment o comparație și un
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Sud, sub stele vecinic adormite, În lung și larg, în sus șin jos, sentind câmpii nemărginite, Câmpii de gheață, ce adorm pe așternutul mării ud, Cu munți înalți, cu văi adânci, la Polul Nord, la Polul Sud. Când dintre munții solitari îngălbenește luna plină, Vărsând pe albul dezolat o cadaverică lumină, Se văd ieșind ai mării urși, cu ochi de foc, cu pașii rari, Când dintre văile adânci, când dintre munții solitari. Și dorm adânc, și dorm mereu nemărginirile polare, Iar din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
este limbajul poetic, cumulând cele patru caracteristici: expresivitatea, ambiguitatea, sugestia și reflexivitatea. Expresivitatea limbajului, de exemplu, poate fi ilustrată prin frecvența mare a figurilor de stil din poezia La Polul Nord (metafore, metonimii, repetiții, epitete, personificări etc.: Când dintre munții solitari îngălbenește luna plină, / Vărsând pe albul dezolat o cadaverică lumină). 9. Primele două strofe ale poeziei conturează o atmosferă tipic simbolistă: poetul sugerează un spațiu enorm, abstracte imensități înghețate, al căror farmec este somnolența. Spațiul și timpul par a fi suspendate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
injurie mortală pentru noi amîndoi?" (7 februarie). În sfîrșit te-ai convins și tu cu cine ai avut a face și doream în adevăr ca să vezi odată acea fizionomie de spion și de om de rînd în adevărata ei formă, îngălbenind de-o scîrboasă invidie și de scîrboase pofte și cred că în sfîrșit ți s-a făcut greață, precum mi-e mie greață de el. Natura care totdeauna compensează cu ceva defectele cu care încarcă un individ i-a dat
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
te duci la ursitorul meu, de Dumnezeu dat, cu coada să-l lovești, la mine să-l pornești..."202. În poezia populară, viața omului este pusă în paralel cu viața cosmosului, trăind aceeași soartă: "Trage boii și ghicește / Codrul de ce-ngălbenește, / Omul de ce-mbătrânește? Codrul de zăpadă grea, / Omul de inimă rea; Codrul de zăpadă multă, / Omul de inimă ruptă."203 Tânjind la veșnicia naturii, omul percepe antitetic pulsațiile lăuntrice ale universului: "Fost-am tinerel ca mlada / Dar amu-s bătrân
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Tonul explicativ, pe fondul singularizării, pune în valoare imaginea binară contrastantă a destinului: " Foaie verde trei măsline, / Mă mir, codrule, de tine / Cum de-ți merge-așa de bine / Și nu-mbătrânești ca mine! / Că tu vara înverzești. / Vine toamna-ngălbenești, / Toată iarna odihnești, / Primăvara-ntinerești. Da eu, de-oi îmbătrâni, / Nu mai am a-ntineri. / Și de-aceea beau și cânt / Să-mi mai treacă de urât; / Și de-aceea cânt și gioc, / Altă viață n-am în loc, / De-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de 5 20 g, o lingură la cană. Administrare de cărbune medicinal, 1-2 tablete, procurat de la farmacie. DROPICĂ (drobiță) Se crede că apare "din necaz", "mâncăruri stricate", "din scârbă", din supărare, din năduf. Bolnavul se umflă "ca un bostan", se Îngălbenește, nu are poftă de mâncare, suflă greu. Împachetări cu nisip cald la picioare sau cu sare. Băi cu zer de oaie, cu fiertură de droghiță, din crengi da salcie tinere, din măr sălbatic, din tulpini de mătrăgună, din crengi și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de porc. Oblojeli cu floare de bostan, rădăcini de brusture, frunze de calapăr, plămădeală de cicoare, frunze de ciumăfaie sau de ciumască, foi de pătlagină verde, lemn de pădureț Înfierbântat În foc, troscot cu sare și urzici fierte. CÎnd se Îngălbenesc, trântiturile se taie cu lama sau cu briciul, sau se Împung cu un ac, ca să iasă "răutatea". Locul se spală apoi cu zeamă de brusture sau de odolean. BĂTĂTURĂ (clavusul) Comprese și cataplasme cu decoct de păducel, 2-3 linguri de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
el altceva decât o simplă întâmplare, atât și nimic mai mult. Schimbase cu cineva locul în mașină și m-am trezit cu el lângă mine, tocmai când mă uitam în gol la pomii care alergau pe marginea străzii, cu frunzele îngălbenite de începutul de toamnă. Eram cu ale mele, când s-a apucat să-mi povestească despre viața lui, și așa se face că n-am auzit aproape nimic din ce mi-a spus și pe urmă mi-a părut rău
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
dincolo" și "țara de aici", șarpele temporal servindu-se adesea de cuvîntul scris ca vehicul: Nu-mi mai amintesc unde și cînd am cumpărat cartea aceasta. E veche și uzată ca o curea de-a străbunicului meu, paginile ei sunt îngălbenite și sfărîmicioase pe ultima pagină care conține text literar e tipărit " 231 " apoi urmează alte șapte pagini dintre care a șapte este " TIPĂRIRE ÎNCHEIATĂ PE DOUĂZECI MARTIE O MIE NOUĂ SUTE ȘAIZECI ȘI ȘAPTE PE MAȘINILE DE TIPĂRIT ALE IMPRIMERIEI H.
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
autentică a contemporaneității lui Eminescu se oglindește în ziaristica lui și îndeosebi în aceea a sextenatului de la Timpul. Istoria României, în toate aspectele ei politice, sociale, economice, culturale, dimpreună cu marii și micii ei actori, e consemnată în paginile acestea îngălbenite de timp, de penița unuia dintre cei mai sârguincioși și mai pătrunzători martori oculari"186. Lucrările de istorie dedicate celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea recurg frecvent la citate din articolele eminesciene, în prezentarea evenimentelor politice
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
-se prin intransigența față de calitatea materialului dat tiparului și prin vehemența cu care apără cauza românilor de pretutindeni. "Istoria României, în toate aspectele ei politice, sociale, economice, culturale, dimpreună cu marii și micii ei actori, e consemnată în paginile acestea îngălbenite de timp, de penița unuia dintre cei mai sârguincioși și mai pătrunzători martori oculari"216, apreciază principalul editor al creației eminesciene. În februarie 1880, Eminescu este numit redactor șef la Timpul, funcție pe care o ocupă până la sfârșitul anului 1881
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
autentică a contemporaneității lui Eminescu se oglindește în ziaristica lui și îndeosebi în aceea a sextenatului de la Timpul. Istoria României, în toate aspectele ei politice, sociale, economice, culturale, dimpreună cu marii și micii ei actori, e consemnată în paginile acestea îngălbenite de timp, de penița unuia din cei mai sârguincioși și mai pătrunzători martori oculari"283. Având în vedere criteriul tematic, publicistica eminesciană permite inventarierea unor constante tematice definitorii, dincolo de variațiile de stil și de atitudine, înregistrate de-a lungul carierei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
obsesii. Dalbul Îl urmărește („dalbe lupte”, „dalb mormînt”. „vorbe dalbe”), dulcele este, oricînd, gata să Înnobileze o propoziție. Un pasaj din Codrul Cosminului arată că Bolintineanu este În epocă neîntrecut În descripția naturii În stare de convulsie: „Soarele dispare... ceru-ngălbeni! Munții-nalți, vechi, se-nvîrtesc, se-nclină. Umbra se mărește... Aerul tăiat, Strîns, s-aruncă-n valuri, vîjÎie turbat. Muntele tresare! trăsnete, mugiri, Șuiere bizare, vaiete, răcniri Să rădic În aer, cresc, se variază Și, din munte-n munte, trec, se repetează...” Repetițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
călătorului imprudent: „Călător nenorocit, Fugi de-acele căi pocite...” Un tablou mai substanțial nocturn aflăm În Noaptea Sfîntului Andrii din ciclul Mărgăritarele. Descoperim un Bolintineanu mai puțin nebun, un Eminescu fără metafizică: vîntul suflă turbat, stejarul se despică, luna se Îngălbenește, bufnițele țipă, lupii urlă cu ochii ațintiți la lună, cîmpul geme, arama rece din turn bate miezul nopții... Strigoimea, sub ochiul marelui Satan, Încinge o horă lingă turnul creștinesc. Din morminte ies sufletele blestemate: „Acum, iată, pe mormînturi, Clătinați, bătuți
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
făcut tu, ca să ajuți puiul de căprioară? 20. Cuvintele date au mai multe înțelesuri: toc, nouă, poartă, ochi, broască. Formulează propoziții cu aceste cuvinte. . Taie însușirile care nu se potrivesc verii: Soarele dogoreste, se întorc păsările călătoare,ninge , frunzele copacilor îngălbenesc, iarba e verde, copiii se scaldă în apa râului, mergem la mare.
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
o umbră roșiatică rămasă în urmă străpunge cerul. Luna mare se zărește palid din ceață. Vântul aspru și rece, biciuindu-te peste față, îți aduce aminte că e toamnă. Frunzele, mai astă-vară verzi și mândre, au îmbătrânit și s-au îngălbenit, iar copacii rușinoși că poartă o asemenea povară, o scutură mânioși. Covorul auriu ce împodobește pământul gol format de frunze bătrâne e poleit cu aur, menit parcă să încălzească solul în nopți reci. Cu aur scrie toamna antologia țării, declară
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
am simțit cum căldura obrajilor mei topea zăpada cu repeziciune. Inima mea se topea de fericire, odată cu primii fulgi de nea. Roxana Popovici PRIMA ZI DE ȘCOALĂ După o vară arzătoare, după vacanța cea mare, a venit toamna. Frunzele copacilor îngălbenesc și încep să cadă pe jos, formând un covor multicolor. Toamna harnică a adus cu dânsa mirosul fructelor și mireasma strugurilor. Un văl de brumă argintie s-a așternut peste case, peste potecile neumblate, peste cărările neștiute ale codrului. În
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]