945 matches
-
va apărea în ochii ateilor în toată lumina sa de curăție, de dezinteres și de iubire, masa muncitoare, convinsă de acest exemplu, va fi nevoită să-și deschidă ochii, își va reînnoi credința, va lăsa preotul liber pentru misiunea sa îngerească; și, din nou, s-ar repeta în istorie fatalul adaos al triumfului: «Și nu puteau să-i reziste...»“. 121. «Între viață și moarte» „Poporul italian, într-un ceas de cumpănă, este chemat să aleagă pentru patria sa, între viață și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
încă și mai rar răsplătit. Succesul totd’auna.“ „Cea mai mare greșeală ce o poate face cineva este să uite că a fost intim cu cineva.“ „Lingușitoria este omagiul pe care un spirit mic îl dă altuia.“ „Bunătatea tinereții e îngerească. Bunătatea bătrâneții e dumnezeiască.“ „Poetul și păianjenul iau firul măruntaielor lor spre a dura clădirile ae riane.“ Balul a produs un beneficiu net de 37 000 lei, care a fost împărțit pe jumătate între Krembser și românii săraci. Din cauza intrigilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Am observat efectele iubirii în acțiune în chiar timpul desfășurării pujei. Ca niciodată parcă, spiritele erau destinse, libere sau eliberate, iar devoțiunea a fost nu doar una picturală, ci exprima, într-adevăr, voința inimilor înflorite. Muzica, ecoul devoțiunii a fost îngerească, iar Dan Huideș și Nirmal Bakti, la înălțimea îngerilor! Afară, coroana solară își presăra ploaia fină de steluțe aurii și luminoase asupra sahasrarelor noastre deschise la maximum. Nu știu dacă aș dori a mai scrie ceva... Cu siguranță, nu voi
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
grăbesc spre înger, nerăbdător să-i povestesc ce-am pățit și să-i cer ajutorul. Lazarus e în apropiere, împreună cu Truman. Parcă mă așteptau. Le istorisesc șocat, nemainimerind cuvintele, ce grozăvie mi se întâmplase. Ei mă ascultă cu o răbdare îngerească și nu dau impresia că le-aș destăinui ceva ce nu știau deja. Când termin, Lazarus rostește calm: -E firesc ceea ce s-a petrecut. Te îndepărtezi din ce în ce mai mult de lumea din care ai plecat, ea emite semnale din ce în ce mai slabe. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Tace și mă privește drept în ochi, senin. Când descoperă disperarea de pe fața mea, se hotărăște să vorbească: -E o rânduială, pe care nu o putem schimba nici tu, nici eu. S-o lăsăm să-și urmeze cursul. Calmul său îngeresc are darul, încă o dată, să mă scoată din fire. Îmi dau seama că reacționez mai degrabă ca un locuitor al pământului, ce am fost, decât ca un locuitor al cerului, ce sunt sau sunt pe cale să fiu. Caut cu tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
zadarnic, sunt uimiți și dezamăgiți, căci nu găsesc nimic scris înăuntrul cărții; în fine, doar puțini, puțini dintre străini ajung să descopere slove cu înțeles în cartea ciudată. Acestei îndeletniciri Lazarus îi rezervă câteva ceasuri în fiecare zi: cu o îngerească răbdare el îi întâmpină pe toți peregrinii doritori să pătrundă taina cărții pecetluite. Și neîncetat, pentru fiecare nou-venit, îngerul are întipărit pe obraz un zâmbet de o bunătate infinită. Culmea, nu obosește niciodată, iar zâmbetul său nu e un zâmbet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
a roadelor... Zâmbetul atât de natural și limpede al părintelui Mihai Rotaru; pacea și lumina din ochii părintelui Anton Demeter, deși temnița l-a marcat profund lăsându-l, datorită unei lovitori în coloană, toată viața paralizat și în cărucior; glasul îngeresc al părintelui Gheorghe Dumitraș, supranumit „privighetoarea închisorilor”; vioiciunea, inteligența sclipitoare și glumele părintelui Petru Albert; veselia de copil a părintelui Petru Mârț, dându-și sufletul în confesional; lacrimile de îndrăgostit față de Maica Domnului ale părintelui Gheorghe Patrașcu atunci când vorbea la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
apere cinstea, demnitatea Mariei, la Conciliul din Efes, în anul 431. În amintirea acestui triumf a rămas frumosul nume, dat Sf. Fecioare, de Maică a lui Dumnezeu. În veacul al XV-lea, sfânta Biserică a adăugat aceste cuvinte la Salutarea îngerească ce până atunci era formată numai din cuvintele îngerului și ale Sf. Elisabeta. Însă, ceea ce trebuie să îmbucure pe orice creștin, este faptul, că Sfânta Maria nu e numai Maica lui Dumnezeu, ci e și Maica noastră. Prea bunul nostru
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
să aducă în sufletele miilor de oprimați ai regimului comunist lumina în marile sărbători ale creștinilor: Crăciun și Paști. A fost înmormântat lângă părinți, așa cum și-a dorit. Pe monumentul funerar stau înscrise următoarele gânduri: „SUFLET CANDID, INIMĂ IUBITOARE, VOCE ÎNGEREASCĂ, PĂRINTELE GHEORGHE A FOST RAZA DE LUMINĂ CARE A ÎMPĂRTĂȘIT TUTUROR ZILE SENINE. VIAȚA CA ȘI SFÂRȘITUL LUI REPREZINTĂ O CALDĂ DĂRUIRE PE ALTARUL LITURGHIEI SÂNGEROASE A TRUPULUI MISTIC”. Cu toate că Biserica Greco-catolică a plătit cel mai mare tribut ateismului comunist
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
poate mai nefericiți aceia, care ar putea să înțeleagă și rămân surzi la dumnezeiasca Ta chemare. Vom fi fericiți, ca niște adevărați fii ai Mariei, de a auzi clopotul sfânt, din turla înaltă sau mică și de a spune salutarea îngerească, smeritul răspuns al Fecioarei Maria și în sfârșit voința Fiului de a se face trup și a locui între noi. Spunându-ne cu evlavie Angelus, dimineața, ne vom sfinți întreaga zi sub protecția Mariei, la amiază, ne vom reînviora puterile
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
umilință a fost în stare o femeie care vorbea la perfecție șase limbi, care putea comunica direct și integral cu reprezentanții a șase națiuni din Europa? O femeie cu o inteligență sclipitoare, cu o ureche muzicală absolută și o voce îngerească, de o sensibilitate ieșită din comun era jignită, umilită și batjocorită fiind considerată alături de noi, copiii ei, drept "dușmani ai poporului". Ce fel de dușmani eram noi? De ce? Noi nu făceam parte din popor?? Urma faza a treia a curățeniei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fapt împlinit. Era adorabilă, fermecătoare și... cuceritoare! Nu puteai rezista în fața unui asemenea copil: simțeai nevoia să-l iei în brațe, să-i vorbești, să-l drăgălești, din dorința purificării păcatelor în contact cu neprihănirea, cu albul imaculat al purității îngerești. La vârsta ei, fetițele se jucau cu păpuși adevărate în paradisul aurit al unei copilării fericite, lipsite de grijile atribuite de regulă persoanelor adulte, specializate în domeniul puericulturii. Surioara mea se maturiza rapid într-un context în care păpușa confecționată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
timp ar fi observat că ceva se stinsese în ei dar se aprinse o altă flacără pe vecie. Cu șase luni înainte de a-și sărbători majoratul, Nicole născuse un băiețel vânjos cu ochii mari și o guriță mică, un năsturel îngeresc. AndreiAlinandru primise nota zece la naștere și un nume pe măsură, care să trimită către marii bărbați din ortodoxie și istorie. Pentru Nicole, acest copilaș avea să fie o adevărată cunună pentru tot restul vieții trăită alături de Alin. Înainte de a
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Bogrea În 1921 <endnote id="(171, p. 266)"/>, I.C. Chițimia În 1971 <endnote id="(170, p. 295) "/>ș.a. După părerea mea, este Într-adevăr vorba despre un voievod, dar nu despre Mihai Viteazul, ci despre „mai marele voievod al oștilor Îngerești”, adică de Arhanghelul Mihail, care mânuiește „sabia morții”, „cu care ia sufletele oamenilor” <endnote id="(36, p. 151)"/>. S-ar putea să existe o legătură Între descântecele prezentate mai sus și credința populară conform căreia, dacă nu plouă de „sărbătorile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Vlaicu. Vine și rândul lor, n-ai grijă... Și-acuma, acuma ce facem? Singuri-singurei... Și ajutor de nici o parte. Ni s-a năruit și ultima speranță, îngână Stanciu. Ștefan izbucnește într-un hohot sarcastic: Cum nu?! Arhanghelul cu cetele lui îngerești!... Să sfârșim, dar, comèdia aiasta cu "Preasfânta Creștinătate"! schimbă el brusc tonul. Acu, cel puțin, am aflat adevărul: "Suntem singuri!"... Prea bine! Nu datorăm nimănui nimic! Știm că nu ne bizuim decât pe noi înșine, pe puterea noastră, așa mică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de taină amândoi ore întregi în duminici și sărbători. La intrarea în grădina de zarzavaturi era o casă mare, acoperită cu stuf, cu câteva camere și bucătărie, în care dormea grădinarul și oarecari oameni care munceau în grădină. UN COR ÎNGERESC Într-o primăvară Neculai Bulgaru n-a mai angajat tineret din sat la munca din grădina de zarzavat. A adus un grup de femei, 15, poate 20, pe care le-a instalat în casa de la grădină. Ele își făceau singure
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
vieți, una după alta, și asta e rădăcina nefericirii lui”. Într-o bună zi, într-o scurtă revenire la București, după prima noastră întâlnire, René a scos deodată o fotografie de la piept: erau copiii lui, cu păr blond și trăsături îngerești. Arătându-mi-o mi-a spus: - Fac copii frumoși. Vrei să ai un copil cu mine? Am zâmbit. Întotdeauna mi-au plăcut întrebările șocante, ca niște lovituri sub centură. Aproape toți bărbații încep cu această întrebare, care dispare apoi ca
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
proaspeți, verzi, sub o frunte perfectă. Ar fi un top model de senzație, ar face carieră de-ar avea, cât de cât, o vână pentru așa ceva. Trimisă pentru internare, pentru o boală oarecare, o tristețe... Probleme mizere, nepotrivite acestei minuni îngerești. Visează bătăi și scandaluri între un tată alcoolic și o mamă care a trecut la baptiști. Își iubește tatăl care s-a mutat într-o casă curată și, zice ea cu mândrie, de când a fost operat de un ulcer perforat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Bassarabescu. DAMIAN STĂNOIU Fiindcă sunt înveselitoare, nuvelele și romanele ex-călugărului Damian Stănoiu par unora numai satirice și lipsite de spiritualitate. În realitate scriitorul ne înfățișează ființe simple, cu o vie temere de damnare, cu o capacitate de păcătuire cu totul îngerească. Călugării combat pe Necuratul pentru ispite puerile ce zugrăvesc mărginirea ideii lor de lume, ispite frecvente la copii, printre care cea mai de seamă lăcomia. Părintelui Ghedeon diavolul i se înfățișează în chip de macaroane bine rumenite, aproape tuturor în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de taină amândoi ore întregi în duminici și sărbători. La intrarea în grădina de zarzavaturi era o casă mare, acoperită cu stuf, cu câteva camere și bucătărie, în care dormea grădinarul și oarecari oameni care munceau în grădină. UN COR îNGERESC într-o primăvară Neculai Bulgaru n-a mai angajat tineret din sat la munca din grădina de zarzavat. A adus un grup de femei, 15, poate 20, pe care le-a instalat în casa de la grădină. Ele își făceau singure
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
un conținut legionar, dar am întâlnit și cazuri când cei „otrăviți” de o propagandă „tulburătoare de suflete”, citind o carte legionară, și-au convertit cețoasa rătăcire și descoperind în legionari adevărul mutilat nu se mai desprindeau de „otrava legionară”, acum îngerească sorbitură, amintindu-și de acele zile negre învăluite în lacrimi și lipsuri, când nu găseau pentru pruncii lor o ceașcă cu lapte, o linguriță de zahăr pentru ceai, o fructă. Trăiau sihastre zile precum schivnicul din munți, în rugă, așteptare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dezmățul. Omul a devenit fiară și hoit nepăsător, sahară pustie care a îngropat tot ce-i românesc, a îngropat tot ceea ce au clădit și adunat de veacuri părinții noștri. Neamul se stinge zi de zi. Cei jertfiți, neclintită credință, oști îngerești, se zvârcolesc în adâncuri neștiuți, mulți neprohodiți la căpătâi, fără flori, fără lacrimi. În neliniște, o țară stoarsă își încordeză istovitele puteri ca să suporte o nouă categorie de vampiri care îi sug sângele: „NEOCOMUNISMUL”, scursurile de ieri. Țara a rămas
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Ca să-ți treacă de necaz... / Mincea-Constituțiune / O bat ciocoii cu haz!“ Ură și disprețuire Dezgust ș-amară căire Iată ce ți se dă azi! O să cazi! — O să cazi! Ieri trecea din gură-n gură Ca o tainică murmură De acorduri îngerești: — Să trăiești! — Să trăiești! Însă... un vânt din pustie C-o teribilă urgie Urlă și mugește azi: O să cazi! — O să cazi! 19 cum cântă neamțul în românia Chind la min aiș fenit, Avut bondoloni zdrimt Și ușor te me lua
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al naționalismului românesc, autorul fusese condamnat, imediat după război, Înainte de trecerea totală a puterii În mâna comuniștilor, pentru „insulte” aduse Statului și Națiunii. Criticase, Într-adevăr, dezgustat, Armata, Biserica, Justiția, demagogia, imoralitatea, ciocoismul, și din nou și din nou, „figurile Îngerești ale naționalismului român”. Dar și intelectualii „fini”, fascinați de elementaritatea Fiarei. Făcuse totul ca să evadeze din Patria rinocerizată. „Orice s-ar fi putut Întâmpla. Să mor; să fiu condamnat; să devin un câine, și eu; să fiu locuit de diavolul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Lamartiniza vizibil în Toamna și Seara la Ceahlău, cultivând ca și poetul francez contrastul dintre împăcarea firii și zbuciumul sufletesc al însinguratului. Cu destulă delicatețe a simțirii, evoca despărțirea de o iubită „albă precum crinul”, cu „unduioase” coame și „chip îngeresc”, retragerea din lume, așteptarea morții (Către moarte, Pavilionul romantic). Precum Barbu Paris Mumuleanu și după modelul englezului James Thomson, C. a dat o poezie a anotimpurilor. Descrierea naturii se face în notele ei foarte generale, conform tiparului pastoralei clasice. Urmând
CUCIURAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]