8,755 matches
-
să-i fi adresat vreun cuvânt, începu să râdă discordant, sec și înspăimântător, de mi se zbârli părul în cap. Spuse: - Dacă vrei un hamal, l-ai găsit! Ha! Am și un dric. Car morți în fiecare zi și-i îngrop în Șah Abd-ol-Azim, ha! Fac sicrie, am sicrie pe măsura fiecărui om, la fix. Sunt gata oricând, ha! Râse în hohote, de i se scuturau umerii. I-am arătat cu mâna în direcția casei. Dar fără să-mi dea răgazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
râs în fața mărfii sale, incapabil să se mai poată opri. Teama ca viermele din havuzul casei noastre să nu devină șarpe de India; de a nu-mi vedea patul schimbându-se într-o piatră de mormânt, pivotând pe balamalele sale, îngropându-mă și zăvorându-și dinții de marmură; groază la gândul că mi-ar înăbuși vocea: în zadar aș striga, nimeni n-ar veni în ajutorul meu. Ardeam să-mi evoc copilăria, dar când venea la mine și îi simțeam prezența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
miniatură, la personajele feminine Numele unui important târgușor care se află aproape de amplasamentul orașului Rey, la câțiva kilometri de Teheran. Moscheea din Șăh Abd-ol-Azim este un loc de pelerinaj foarte popular. În virtutea sfințeniei locului, multe familii din capitala Iranului își îngroapă morții în cimitirul din apropiere. Aceasta este pedeapsa rezervată hoților, în dreptul musulman. Sumă insignifiantă. Cetatea antică Ragheh, distrusă în secolul al XIII-lea de mongoli, e celebră în arheologia orientală prin ceramica sa. Apa care se toarnă pe gâtul morților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
mi se vor deschide și alte orizonturi, ca să pot face în cele din urmă, carieră în cultură. Pentru mine, devenise banală remarca lui: Ține-te, băiete, de această slujbă până termini o facultate. Doar n-oi fi prost să te îngropi în învățământ, nu? La Casa de Cultură, deși eram angajat ca administrator, trebuia să fac tot ceea ce mi se cerea, adică “să halesc” într-un cuvânt, orice mâncare se ivea, fie în lăcașul de cultură, chiar la curățenie și la
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
lui Mihai de Giulești personajul central al nuvelei. Trebuia, zicea Regizorul, ca spectatorul să fie pus în temă cu descendența protagonistului nuvelei: cum că provenea dintro familie nobilă valahă din comitatul Maramureș, că era răsrăsstrănepotul lui Giulea, cel care își îngropase propria mână, tăiată de unul Bogdan de la Vișeu, adică, spune textul, mâna cea dreaptă împodobită cu inelul greu de argint cu semnul cornului de cerb pe el, cu alte cuvinte, fapte ce se întâmplaseră prin veacul al XIV-lea când
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Nu mai aveau însă, pe cine pansa. Hilde leșinase urlând. Cu un ultim tremurat din tot trupul, Alexandru, cu gura plină de sânge negru, vrând să mai spună ceva, își dădu duhul. Ce era de făcut? Bărbații cerură voie să îngroape trupul decedatului complet în zăpadă, pentru a nu fi adulmecat ușor de jivine și crezând că ziua următoare, îl voi găsi. La ora aceea trebuia să fim deja trecuți de râu. Asfințitul la fel de însângerat ca trupul lui Alexandru, era aproape
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
grajdului se mișcă ceva...Era mama, care începuse să arunce - fără prea mare spor - omătul, pentru a face cât de cât o cărare spre portiță... Când a terminat, a intrat în casă fără să bage de seamă că eu ședeam îngropat în troianul de pe prispă...Îndată a ieșit afară, frăsuindu-se: Unde o fi copchilu’ ista? O ieșit în potopul de afară!... Mare neastâmpărat!... Știindu-i felul, am intrat în joc și ascultam în tăcere: Da’ cine o mai auzit de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cel din fruntea bejenarilor. Acesta avea o fată frumoasă precum o zână din povești! Dumnezeu însă n-o putut-o smulge din ghearele morții... Dacă nenorocirea a dat peste el, atunci n-o avut ce face altceva decât să-și îngroape fiica uneva în pădure... Bejenarii însă au fost nevoiți să fugă mai departe din fața urgiei! ... Cine mai știe după câtă vreme lucrurile s-au liniștit și fugarii au pornit înapoi, spre locurile lor, pentru că ca acasă la tine nu-i
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
după câtă vreme lucrurile s-au liniștit și fugarii au pornit înapoi, spre locurile lor, pentru că ca acasă la tine nu-i nicăieri!... Când au ajuns aici în pădurea de deasupra satului nostru, au început să caute locul unde au îngropat pe fata căpeteniei... Au căutat o zi, au căutat două, dar pădurea ca pădurea, a crescut fără știre, acoperind și mormântul fetei... Oamenii locului se întrebau îndeei ce caută bieții oameni. Și într-o zi, i-au întrebat: „După ce umblați
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o cunună de paie zburlite, de parcă natura care pe el Îl ologise și-l umpluse de noroi, despuindu-l de luciu și de autoritate, pe ea o Îmbogățea În sute de feluri neașteptate. Fauvé o contempla uimit, glasul i se Îngropase din nou În bubuitul surd al pistoanelor, au fost clipe lungi, Întinse ca norii vineții de la orizont, În care s-au privit, ca și cum angrenajele lor dureroase ar fi continuat, În interiorul caroseriilor, urmărirea, dar nu mai puteau extrage și transmite spre
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
să fure mințile oricărui purtător de motor. Doar Fauvé, bietul, n-a putut s-o uite. Circulă. Bău din cupa amarului, se privi În oglinda a mii de kilometri cenușii, pe care i-a așezat treptat Între el și craterul Îngropat de buruieni ca pe un pansament. Moartea Alfinei l-a făcut să urască fără leac seminția ucigașă a oamenilor. Ziua se trăgea către locuri ferite, În general parcări mari, fără plată, iar serile se strecura În târguri auto, unde prezența
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
din avioane de mici dimensiuni, care asigura sprijin aerian, și un consilier de război. Spre seară, În cazul utilizării corecte a produselor livrate, granițele legitime erau deja restabilite, iar comunitatea locală se strângea pe fostul teatru de operațiuni să-și Îngroape cetățenii lipsă și să răsucească un proțap la focul cu străluciri de napalm. Dar astea se Întâmplau departe, fie În rezervațiile pe care ONU le destinase conflictelor internaționale, fie În țările pentru care Societatea Imobiliară Globală nu garanta securitatea și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
din grădină pare că ar dirija furtuna. În fața mea se ridică Încet un continent de beznă, populat de moriștile unor bigudiuri cu care nici Don Quijote n-ar fi cutezat să se lupte. Forma de viață extraterestră pare că mă va Îngropa, inseminându-mă cu niște urmași verzi, având șase picioare păroase și capete de broască. Alunecarea de teren se oprește Însă la timp, extrăgând un zgomot din adâncuri. „Dormi?“ cârâie Inga, proptindu-mi un viguros picior de pod În stomac. „Nu, vulpița
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
fi permis să dribleze sistemele de securitate. Erau pariorii nevindecabili, care știau scorurile În divizia a patra de volei din Uzbekistan, cumpărătorii compulsivi de orice, parfumuri, tigăi, cărți sau solnițe cu autograful frizerului verișoarei lui Steven Seagal, cei care stăteau Îngropați de dimineață până seara În Facebook, Badoo sau Twitter. Câteva cazuri interesante veneau din Second Life, de pildă, doi portoricani care se simțeau atât de vii În existența lor fictivă, Încât dezvoltaseră până și acolo o adicție teribilă pentru calculator
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cu urmări neașteptate. Nici o clădire nu s-a prăbușit, nimeni nu a fost rănit, Însă cele mai interesante lucruri s-au petrecut sub pământ. Jocul plăcilor tectonice a eliberat un imens zăcământ de materiale folosite În trecut la operațiile estetice, Îngropat la mare adâncime lângă albia râului Los Angeles, la mică distanță În aval de barajul de la Sepulveda. Astfel, În dimineața zilei de 2 aprilie, Începând cu ora aproximativă 07:39, cei mai matinali locuitori ai orașului au asistat uluiți la
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cu un singur bloc (devastat și el, o relicvă sinistră a comunismului și un bastion al mizeriei locului), în care - culmea cinismului - primăria trasase străzi și numerotase casele, locuiesc precum într-o leprozerie sau într-o veche Curte a Miracolelor, îngropați în gunoaie și invadați de șobolani, tot felul de năpăstuiți ai soartei, copii ai străzii, oameni evacuați din imobilele revendicate, prostituate devenite neproductive, alcoolici, foști pușcăriași, criminali sau violatori, o lume învăluită în mirosuri pestilențiale și în "răsuflarea" morții, supraviețuind
"Poezia" ghetoului by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9202_a_10527]
-
scurt la calitățile ei sufletești și concluzionau În deplin acord că a fost un om deosebit. Așa Încît toată zarva provocată de moartea tragică a fostei doamne Agneta s-a stins ca la un semn. Trupul ei neînsuflețit a fost Îngropat Într-un deplin anonimat, În cursul unei ceremonii discrete, la care au participat doar cîțiva dintre vecinii de bloc, cîteva foste membre ale fostului Cerc al Ascultătorilor Fideli și doi polițiști În civil, Înarmați cu aparate de fotografiat. S-a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
aș fi făcut călugăr, aș fi întins-o la vreo mănăstire departe de lumea asta, prin Bucovina sau Subcarpații Olteniei, zice, acolo mi-aș fi putut face jocurile nestingherit. Fabrica Tricotajul, reia Roja, toate alese pe sprînceană, voi mi-ați îngropat visurile de-o viață, voi o să mi le scoateți din nou la lumină, le-a spus. Asta o să-mi fie armata cu care o să răstorn sistemul, se gîndea, trei brigăzi de croitorese, în frunte cu Tușica, Delfina și Angelina, liderii
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Dacă te gîndești la cît au făcut în timpul Revoluției, nici atît n-ar fi meritat, spune Bătrînul, acum înțelegeți de ce-mi vine să mor de ciudă că nu m-am implicat mai mult? — Adevărul e că Armata s-a îngropat definitiv cu ocazia asta, spune calm Roja, nu trebuie să te gîndești la altceva decît că domnul Președinte i-a chemat pe mineri să facă ordine la Universității. — într-un fel e de înțeles, spune Dendé, gîndiți-vă cum ar fi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
doar huruitul motorului ambalat puternic. Geniul și Cucoana sînt vii și nevătămați cum te văd și cum mă vezi, adăugă încercînd să-și tragă puțin sufletul. — Ai înnebunit de tot, zise Sena simțind cum îl apucă amețeala. Știi ce-au îngropat adineaori niște nenorociți de soldați în locul cadavrelor celor doi? se auzi din nou glasul lui Dendé puțin mai calm. Niște foi de cort făcute sul, legate la repezeală cu niște cordeline. Am văzut o cu ochii mei. — îți bați joc
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
se prăvălește peste Stevie, acoperindu-l total. Acum cazi și tu, alunecînd În jos pe deasupra, dar nu intri În gaură lîngă fratele tău pentru că a fost umplută de cărbunele care a năvălit Înăuntru Înaintea ta și te oprești doar parțial Îngropat În maldărul de combustibil fosil Întunecat și urît-mirositor care l-a Înmormîntat În buncăr. Însă nu poți să vezi nimic. Încerci să-ți recapeți simțurile pe cînd te cațeri din cărbune spre lumină. Ți se pare că ți-a umplut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
vindece rana și boala a izbucnit În trupul ei firav cu violență. Tatăl meu, muncitor la Căile Ferate, m-a Încredințat spre creștere bunicilor materni, În vacanță de vară a acelui an trist, pentru o perioadă nedefinită. Nefericiți că-și Îngropaseră fiica, erau bucuroși În schimb că pot dărui afecțiune unicului nepot, și m-au primit cu drag În casa lor modestă, aflată dincolo de dealurile pe care le călărisem atâta, În jocurile mele. Mi-au oferit o cameră curată, nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Domnul păzește pe cei simpli; eram doborât și El m-a salvat. Întoarece-te, suflete al meu, la odihna ta, pentru că Domnul ți-a făcut bine!,, -Am să plec pregătit Antoniu. Nu mă mai sperie moartea. Toate păcatele mele se vor Îngropa odată cu mine. Să mă arzi și să-mi arunci cenușa la gunoi,,. -Cum la gunoi? se sperie Antoniu. Nu mai creier? Poate fi ăsta un gest creștinesc? După ce că vrei să mă lași singur, mai vrei să te arunc și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mâncăm cu ei din aceeași farfurie? E mai bine să-i lăsăm să locuiască alături de noi? Ai auzit de bolile pe care le transmit? Acum o săptămână, unui prunc i-au mâncat fețișoara. A murit În chinuri groaznice. L-au Îngropat pe furiș, printre gunoaie pentru că nu aveau bani. -Antoniu, nu am inventat noi șobolanii, or fi și ei buni la ceva dacă Domnul le-a dat viață. Poate ar trebui să ne Împrietenim cu ei, să le vorbim, să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
povestea cum fiul ei mort de mult, era spălat pe picioare de Maria-Magdalena. Într-un târziu a plecat, lăsând În urmă un miros de mărar amestecat cu lemne de foc. Ai adormit greu și ai visat Biblia pe care o Îngropaseși atunci, demult Împreună cu un ceas Vacheron Constantin și trei cocoșei de aur, moștenite de la bunicii paterni, chiar sub fereastra colonelului de securitate, care-ți era vecin. Primăvara, când au săpat pământul ca să sădească flori le-au găsit Îngropate Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]