3,364 matches
-
târzie, prin noiembrie și stăteam la părinți, pe malul Dunării. În drumul meu spre serviciu, treceam printr-un teren viran care fusese odinioară Cazarma „11 Siret”, denumire militară, desigur, căreia nu-i găsisem înțelesul. În acea iarnă timpurie, cu frig îngrozitor și zile pâcloase care coborau gheme de vată în valuri spre Dunăre, vreme de câteva săptămâni, un cal prăbușit, cu coloana frântă, implora ajutorul trecătorilor, ridicând capul de fiecare dată când cineva trecea pe drumeagul dintre cazarmă și străzile care
UN DRUM AL MEMORIEI. REFLECŢII ASUPRA PROZELOR LUI MARIN PREDA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349317_a_350646]
-
mai dea indicații, așa cum o făcea în fiecare dimineață și, alergând cu ochii scoși, se repezi în sacra camera intimă a palatului, își ridică fustanela și se așeză gemând pe sacrul tron intim. Încăperea se umplu imediat de o putoare îngrozitoare iar faraonul oftă ușurat, ignorând celelalte zgomote pe care le scotea. Trase de mânerul aurit al clopotului de bronz și, imediat în camera sacră intră majordomul. Faraonul ignoră discret bătăile disperate din mâini ale acestuia, total neprotocolare, ba chiar și
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
mereu și-a propus să fixeze ceasurile după diverse fusuri orare...dar n-a făcut-o. Am râs amândoi. Chiar așa...daca n-ai treabă, de ce te-ar interesa cât e ceasul la Tokio? Drumul înapoi spre Timișoara a fost...îngrozitor. Atât de cald se făcuse, și mașina cu care veneam nu avea aer condiționat, că mă temeam și să respir, ca să nu-mi ard plămânii cu dogoarea mașinii încinse. Ne-am făcut fițoși! îmi ziceam. În urmă cu câțiva ani
COLECŢIA DE CEASURI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344440_a_345769]
-
face simțită prezența în nuvela aceasta în modul cel mai simplu și mai clar posibil, cu urmări dintre cele mai țăioase Și nuvela „Intâmplarea”funcționează dupămecanismul Efectului oedipian. Glogovan, traversând noaptea pădurea Colibașului, bântuită de hoți, este străfulgerat de bănuiala îngrozitoare că, dacă ar fi atacați de tâlhari, soția lui, Fantoșa, ar putea să cedeze agresorilor cu mare ușurință. Deși consoarta încearcă să facă față unei situații dintre cele mai penibile, răspunsurile ei nu numai că-l neliniștesc pe anxiosul Glogovan
EFECTUL OEDIPIAN LA GIB.MIHĂESCU, ESEU DE PROF.FLOREA NEAGOE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348134_a_349463]
-
pe spate. Dar fiara i-a prins cu putere un braț și i l-a smuls din umăr. Acest animal are ghearele groase și înconvoiate, încât, atunci când le smulge din trupul prăzii, rupe bucăți mari de carne, cauzând o moarte îngrozitoare. Urlând de durere, cazacul s-a aruncat înspre armă, însă oamenii circului l-au imobilizat, pentru că odată intrată pușca în mâna rănitului, consecințele puteau fi incalculabile. După întâmplare a trebuit să renunțăm la urs, deoarece nu se mai poate lucra
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
dăruire, de sacrificiu, de jertfă...! Este vorba despre moartea tragică, în arenă, a dresoarei Lidia Jiga. Destinul dresorului este primejdia, jocul cu moartea. El, greșind o singură dată, într-o clipă de neatenție a sa, se poate preda în chinuri îngrozitoare, morții. Unele animale îmblânzite revin adesea la comportamentul sălbatic, instinctual, și cauzează tragedii. Lidia Jiga era o dresoare de tigri, lei și pantere. Cei care au cunoscut-o spun despre ea că își trăia viața la maxim, că mergea întotdeauna
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
Ajunse în fața ultimei Camere, a Miracolelor. Privea curioasă ușa și avu sentimentul că această Cameră e cea mai deosebită dintre toate, că nimic, nici măcar ce văzuse până atunci nu putea rivaliza cu aceasta. Deodată i se făcu frică, o frică îngrozitoare, cum nu mai simțise niciodată în întreaga viață. Frică de acel Palat imens în care era complet singură, frică de faptul că cel care o atacase pe colega sa ar putea fi și el în Palat, frică de Zâna cea
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
și țin minte că din mine a ieșit, timp de câteva minute, un răcnet atât de neomenesc, încât vecinii au înlemnit de groază în apartamentele lor. De fapt, ei aflaseră însă niciunul nu a îndrăznit să vină să-mi dea îngrozitoarea veste, doar așteptau să vadă cum voi primi eu vestea și abia apoi să se apropie durerii mele. Ședeam pe canapea cu capul căzut într-o parte când soneria de la intrare mă vesti că cineva voia să fie alături de mine
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
care au fost supuși în acea perioadă și pe fondul unei imunități precare unul dintre bătrâni s-a îmbolnăvit de o boală grea și incurabilă. Acest om, pe care Ion îl cheamă, acest bătrân, părintele copiilor vizați a răbdat dureri îngrozitoare timp de aproape un an de zile cât boală care la cuprins era în stare acută. N-a avut cine să-l transporte la un doctor, n-a avut cine să-i cumpere medicamente nici cine să-i spună o
OCHIUL DRACULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365337_a_366666]
-
val de pământ, gata-gata să-l sufoce. - În prima seară, când eu nu mai eram în casă, te-ai îmbătat ca un porc. Ai stins sfânta candelă ce-mi trimitea lumina purificatoare pentru un suflet chinuit care tăinuise un păcat îngrozitor.O bubuitură surdă i-a sunat în urechi, casa se zgâlțâia ca după un cutremur, că și-a pus mâinile la ochi. Intenționase să-și facă semnul crucii, dar mâinile parcă-i erau legate defrunte, nu și le-a mai
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
val de pământ, gata-gata să-l sufoce. - În prima seară, când eu nu mai eram în casă, te-ai îmbătat ca un porc. Ai stins sfânta candelă ce-mi trimitea lumina purificatoare pentru un suflet chinuit care tăinuise un păcat îngrozitor.O bubuitură surdă i-a sunat în urechi, casa se zgâlțâia ca după un cutremur, că și-a pus mâinile la ochi. Intenționase să-și facă semnul crucii, dar mâinile parcă-i erau legate defrunte, nu și le-a mai
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
și viețuitoarelor ucise. Din căsuța ei, Goanța auzi țipetele și vaietele oamenilor și viețuitoarelor și, ieșind afară, văzu apa însângerată a râului și trupurile bietelor făpturi zăcând fără de viață. Ridică atunci brațele și se rugă Cerurilor să oprească acel măcel îngrozitor. Din Înalturi, se auzi glasul Creatorului care-i ascultase ruga: - Din neamul lui Cremene ești, piatră să te faci și pe spatele tău să crească păduri care să fie de adăpost oamenilor și viețuitoarelor acestor locuri. Și nimeni, fără de voia
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
lansări de carte:Dan ȘALAPA - ANTIDEMOCRATICA (proza)Ștefan Doru DĂNCUȘ - ELIBERAREA (proza)... XXVIII. POEZIE ÎNTR-O STROFA, de Ioana Voicilă Dobre , publicat în Ediția nr. 678 din 08 noiembrie 2012. Ursitoarea Ți-am pus sufletul în palmă într-o iarna-ngrozitoare. Nu știam cum ma ursise o nătânga ursitoare! A-ncâlcit gesturi, cuvinte și atâtea vise mari Le-a dat gerului napraznic, fără grijă de urmări! Ți-am pus sufletul în palmă într-o iarna-ngrozitoare Nu știam cum ma ursise
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
în palmă într-o iarna-ngrozitoare. Nu știam cum ma ursise o nătânga ursitoare! A-ncâlcit gesturi, cuvinte și atâtea vise mari Le-a dat gerului napraznic, fără grijă de urmări! Ți-am pus sufletul în palmă într-o iarna-ngrozitoare Nu știam cum ma ursise o nătânga ursitoare! Mă rog Mă rog din când în când să îmi apari în vis Și liniște să dai din nou, somnului meu! Cu șoaptă gurii tale o poartă ai deschis Si-astept, în
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
iarnă S-a întors iarnă. Ca o privire furioasă, ca o femeie geloasa la sobă de-acasă, iarnă s-a întors! Darul meu, sunt eu! Daruindu-ma ție ... Citește mai mult UrsitoareaTi-am pus sufletul în palmă într-o iarna-ngrozitoare.Nu știam cum ma ursise o nătânga ursitoare!A-ncâlcit gesturi, cuvinte și atâtea vise mariLe-a dat gerului napraznic, fără grijă de urmări!Ți-am pus sufletul în palmă într-o iarna-ngrozitoareNu știam cum ma ursise o nătânga ursitoare
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
-nfășori, tu, IEDERĂ vânjoasă, O clipă să nu pot pleca de-acasă! Rămâi PE VECI, de trupul meu aproape, În calmul înserărilor pe ape!. . . =11 septembrie 2001= CA IEDERA, MEREU SĂ MĂ-NFĂȘORI! Când am scris în zorii acestei zile îngrozitoare, acest acrostih, nu puteam bănuii tragedia care va cutremura America și lumea întregă. Mă gândeam atunci la noi, la cât de scurtă este viața noastră, cât de strâns leagă uneori Dumnezeu pe Adam cu Eva, pentru ca nici moartea să nu
CA IEDERA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366771_a_368100]
-
doar că în această țară preoții erau uciși și se declara primul stat ateu care a consfințit prin lege că ”Dumnezeu a murit”. Tocmai ateismul era liantul de legătură dintre Occidentul stângist și patria sovietelor. Panait Istrati a developat lumea îngrozitoare a sovietelor în care omul de vine lup sieși prin uciderea lui Dumnezeu, de fapt s-a construit o societate înfiorătoare fără milă și iubire, ca orice societate ce-l alungă pe Hristos. ”Spovedanie pentru Învinși” este o declarație de
PANAIT ISTRATI A SCRIS, ÎNCĂ DIN ANII ”30, NECROLOGUL OCCIDENTULUI ATEU, ESEU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366223_a_367552]
-
permanentă și neîncetată cu Domnul, în viața cea cerească, cu¬noscând în mod desăvârșit fericirea deplină în iubirea dumnezeiască. El va primi însutit ceea ce a lăsat aici, împărățind împreună cu Iisus Hristos în veșnicie. Pentru jertfa sa și pentru chinurile sale îngrozitoare și mai presus de fire, el s-a făcut vrednic cu adevărat de o amintire nepieritoare, după cum spune Eusebiu din Cezareea. Dar mucenicii, chiar dacă au ajuns în unire desăvârșită cu Dumnezeu, rămân totuși în Biserică în ajutorul fraților și surorilor
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
dea, că să-ți arătăm noi cine e Căposu-ăsta! și Marian sta spânzurat sus pe niște grinzi, aproape pe cucile acoperișului, tremurând de frică, nu știa ce să mai facă și încotro s-o mai ia. Văzuse de sus scene îngrozitoare și i se făcuse părul măciucă și de-odată aude, pe-aici băieți, și vede doi păroși negri de funigine cu lămpașele aprinse în piept că se îndreaptă spre el și-l apucă de o mânecă a hainei și-l
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
astă chestiune delicată, capabilă să schimbe lumea cum nimeni n-a făcut-o niciodată. De vreau ca peste ani și ani să nu fiu lașul cel mai mare, am datoria-n public să afirm c-acest verdict e-o crimă-ngrozitoare. Dar iarăși zic, nu-i inutil, ba chiar curată nebunie, să mă opun unei voințe totuna cu ce-i dat să fie, când Însuși El a afirmat c-o resemnare neumană, că faptele de azi nutrite-s de sânul plin
TEATRU: PONTIUS PILATUS (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351853_a_353182]
-
Acasă > Poeme > Răsfrângere > POEZIE ÎNTR-O STROFA Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 678 din 08 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Ursitoarea Ți-am pus sufletul în palmă într-o iarna-ngrozitoare. Nu știam cum ma ursise o nătânga ursitoare! A-ncâlcit gesturi, cuvinte și atâtea vise mari Le-a dat gerului napraznic, fără grijă de urmări! Ți-am pus sufletul în palmă într-o iarna-ngrozitoare Nu știam cum ma ursise
POEZIE INTR-O STROFA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351289_a_352618]
-
în palmă într-o iarna-ngrozitoare. Nu știam cum ma ursise o nătânga ursitoare! A-ncâlcit gesturi, cuvinte și atâtea vise mari Le-a dat gerului napraznic, fără grijă de urmări! Ți-am pus sufletul în palmă într-o iarna-ngrozitoare Nu știam cum ma ursise o nătânga ursitoare! Mă rog Mă rog din când în când să îmi apari în vis Și liniște să dai din nou, somnului meu! Cu șoaptă gurii tale o poartă ai deschis Si-astept, în
POEZIE INTR-O STROFA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351289_a_352618]
-
căutată și dorită în nemurire. Bacovia prețuia feminitatea, chiar dacă rece trecea pe lângă fiindul lui teluric, eul din el, creator și superior, o făcea să-l inspire și să-i netezească trăirea, vibrându-i tentațiile: Și lung gemea arcușu-acum pe strună / Îngrozitorul marș lugubru, funerar („Marș funebru”, 1965:99). Funerarul, ca manifestare tumulară, reprezintă o demarcație a unei limite pe care profanul nu o poate trece și nici simți. Bacovia a fost însă poetul-om care a trecut, a văzut ceea ce este
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
E un drum plăcut, mai ales pentru cine de multă vreme n-a umblat decât în vagon, dacă nu va fi prea frig, ori ploaie și noroi. Noi am avut parte de neplacerea contrară: multă zăpușeală, o dogoreală de soare îngrozitoare și mai ales praf, mult praf. Cătră apusul soarelui mai cu seamă un nor des albicios se lasă greu deasupra țărânii, oprindu-ți vederea chiar la câțiva pași și înnecându-ți răsuflarea. Fizionomia marginii Bucureștilor și a satelor e foarte originală
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
acum, de exemplu, Universul fără Dumnezeu mi se pare pustiu. (tace un moment) Mai bine nu ar exista pentru că ar semăna cu o casă pustie în care nu a locuit și nu va locui nimeni niciodată. Ai o nesfârșită și îngrozitoare senzație de pustiu. Senzația de pustiu îți trezește un fel de curiozitate ascuțită. O durere violetă în stomac. ( după un timp) Hm! Ce ciudat ! Când am sesizat eu această curiozitate? Apoi, ideea unicității tale, și de aici un fel de
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]