1,294 matches
-
de partid, elementele de noutate introduse în program erau: "revenirea la principiile de libertate în viața economică, restrângerea intervenționismului de stat, încurajarea industriei private, stimularea muncii și a economiei, garantarea deplină a dreptului de proprietate [și] scoaterea cooperației de sub orice înrâurire politică ori etatistă"288. Manifestul PNL din decembrie 1937, publicat în preajma alegerilor generale, face noi precizări la programul PNL-Gheorghe Brătianu 289. Erau reamintite și accentuate obiectivele majore și unele dintre soluțiile propuse de-a lungul timpului, care scoteau în evidență
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care se desfășoară astăzi energiile neamului nostru sunt cu deosebire trei ramuri de activitate care cer alcătuirea și consolidarea unor cadre noi de inițiativă economică și de îndrumare socială. În primul rând în domeniul vieții economice rurale. Suntem încă sub înrâurirea directă a reformelor din deceniul trecut [...] firea plugarului român e de esență individualistă. El nu poate încă depăși noțiunea de muncă și folosință de ideea de proprietate. Se impunea, deci, reconstituirea unei proprietăți mijlocii mai bine echipate pentru a îndeplini
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
preferințele mele au fost în așa mare măsură dirijate de critica lovinesciană, încât și astăzi, când diferențierile de epocă și contribuțiile ulterioare mi-au impus certe și chiar decisive distanțe, descopăr totuși adesea în mine urmele încă vii ale puternicei înrâuriri a maestrului. Iar întâmplarea a fost următoarea: venisem de la Sibiu la București, cu scopul de a-mi procura un exemplar din Istoria literaturii a lui Călinescu, retrasă de către autorități din librării. Fericit de a o avea, în sfârșit, în mână
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de factori ideologici, de rațiuni comerciale și politice, ci constituie, în mod obiectiv, o temă care suscită interes, preocupare, chiar îngrijorare. Acești factori intrinseci, „obiectivi” s-au conjugat și cu un climat favorabil la nivelul opiniei publice. Aflată încă sub înrâurirea experienței din primul război mondial, a știrilor cu privire la iminența celui de-al doilea, dar și sub presiunea unor preocupări de natură socială, precum epidemiile și prevenirea acestora, explozia populației urbane și migrația masivă, opinia publică era deschisă dezbaterii unor probleme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cele capabile să pregătească și să selecteze ce fel de agenți stimulatori vor "intra" și se vor asocia la nivelul sistemului nervos. Învățătura lui Hartley este o creație de vârf a gândirii asociative empiriste a secolului al XVIII-lea, având înrâurire pe întregul continent și un rol decisiv pentru fundamentarea ulterioară a nașterii gândirii psihologice, etice, estetice, pedagogice, biologice. V. PSIHOLOGIA ILUMINISMULUI SECOLUL AL XVIII-LEA Renascentismul a fost vremelnic și, acolo unde a putut, s-a extins ca spirit pozitiv
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
simplu a fost negată. Leibniz spune că "nu există nici un fel de proporție între substanțele necorporale și cele care se modelează într-un fel sau altul în interiorul corpului". Iată o viziune distinctă de cele ale contemporanilor, care a avut o înrâurire asupra multor cercetări ulterioare, fundamentale pentru nașterea psihologiei. Sistemul lui Leibniz a îmbogățit cunoașterea psihologică cu numeroase contribuții de bază : a formulat natura activă a psihicului, predispoziția acestuia la o dezvoltare neîntreruptă (a) ; a semnalat interrelația strânsă și complexă existentă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sine stătătoare și să fie pusă alături de celelalte domenii de studiere a fenomenelor naturale. Această reușită se leagă de viața și personalitatea lui Wilhelm Wundt (1832-1920), de programul său investigativ și organizatoric pus în aplicare la Leipzig, care a avut înrâurire pentru tot ceea ce a urmat pe acest tărâm. Evenimentul trebuie raportat la înființarea în 1879 a primului laborator de psihologie experimentală, ca și la activitatea laborioasă a lui Wundt din a doua parte a vieții sale, când, pentru el, viața
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ne interesează deocamdată e că faptul are un ecou apreciabil în viața intelectuală românească, unde se vorbește de cultură ca de un domeniu cu totul separat de religie, dacă nu de-a dreptul contrar. Autonomia culturii e înfățișată cu eliminarea înrâuririi religioase. Trebuie să accentuăm însă și cu acest prilej că nici un motiv nu s-a ivit vreodată din partea ortodoxiei românești sau din partea Bisericii ecumenice, care să dea dreptul cugetării libere să adâncească un conflict între religie și cultură sau între
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de ea ca de forme simbolice pentru sensibilizarea și înțelegerea unui conținut transcendent, influența credinței organizate în Biserică se exercită în măsură considerabilă asupra culturii. Adăugând la aceasta caracterul totalitar al religiei, înțelegem și mai limpede puterea covârșitoare a acestei înrâuriri. Vom spune, deci, că religia influențează asupra culturii ca putere de propulsie, ca putere de restricție și de interdicție. Religia joacă în cultură un rol de stimulent, de disciplină, precum și un rol negativ într-un anumit înțeles. Simpla constatare istorică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al creștinismului întreg. Apusul, în primele veacuri ale Evului Mediu, e mult înapoiat pe scara culturii. Expresia de „noapte medievală” privește tocmai starea culturală a Occidentului din acest timp. Oricum însă larga teorie, formulată de Justin Martirul și Filosoful, despre înrâurirea tainică a Logosului asupra cugetării omenești, o întâlnim și la scriitorii apuseni. Iată cum o rostește unul dintre ei, Rhaban Maurus (776-856) în cartea sa De institutione clericorum, cap. II: „Adevărurile ce se găsesc în cărțile învățaților veacului nu trebuie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
numai sentiment estetic nu epunct de vedere susținut de Julius Schultz, admis de d Tudor Vianu, care a scris de altfel întâiul tratat valoros de estetică în românește și amplificat de Lalo. E incontestabil că universul exercită multiple și variate înrâuriri asupra omului, precum și omul exercită influențe asupra naturii. Există o interpenetrație psihofizică între macroorganismul cosmic și microorganismul rezumat al celui dintâi, pe care filosofia veche o admite, iar medicina cea mai nouă o afirmă și o demonstrează cu subtile observații
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
afirmă și o demonstrează cu subtile observații științifice(Vezi Alexis Carrel: L’homme cet inconnu și R. Biot: Le corps et l’âme.). în creștinism, această interpenetrație, această prelungire a universului în om, prin care culminează creația văzută și această înrâurire a lui asupra mediului cosmic, e un adevăr. Păcatul lui Adam a desfigurat paradisul, a introdus dezarmonia între viețuitoare, a făcut ca pământul să dea spini și pălămidă. Suferința și urâtul din natură sunt urmări ale păcatului omenesc. Transpus din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e caldă sau rece. Dar din faptul că se învârtește la fel nu putem deduce că temperatura râului e aceeași. Acum, ce este inspirația ? Să-i dăm mai întâi o definiție teologică pe cât se poate mai largă. Inspirația e „orice înrâurire mântuitoare făcută de Dumnezeu asupra sufletului credincios”(H.Lusseau: Essai sur la nature de l’inspiration scripturaire, p. 23.). Dar în orice caz, o înrâurire de caracter dinamic, care să se facă imediat simțită, ca un impuls ce vine de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
-i dăm mai întâi o definiție teologică pe cât se poate mai largă. Inspirația e „orice înrâurire mântuitoare făcută de Dumnezeu asupra sufletului credincios”(H.Lusseau: Essai sur la nature de l’inspiration scripturaire, p. 23.). Dar în orice caz, o înrâurire de caracter dinamic, care să se facă imediat simțită, ca un impuls ce vine de mai presus de tine și nu-l poți întâmpina cu rezistență. Extazul de pe drumul Damascului e o inspirație de o putere atât de covârșitoare și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
imperioasă încât subiectul care o suferă devine brusc din Saul prigonitorul, Pavel apostolul. După această definiție foarte largă, fie că e vorba de o convertire, fie. că e vorba de o chemare profetică sau apostolică, fie că e vorba de înrâurirea unui scriitor sacru sau de o viziune mistică, inspirația are neapărat un caracter dualist: e Dumnezeu care o provoacă și omul care o primește. Să vedem acum o definiție a inspirației artistice. Henri Delacroix ne-o dă în felul următor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dar nu se poate abține să nu vadă că „Biblia a avut o influență literară considerabilă, mai ales asupra tuturor scriitorilor ziși romantici sau realiști. Această influență a fost prea necunoscută”, constată Guyau. Între cei care au îndurat această binefăcătoare înrâurire el numără pe Corneille, pe Racine, pe Dante, pe Milton, pe Bossuet și Pascal, pe Lamennais și Victor Hugo, pe Alfred de Vigny și Lamartine. Dar numele lor e legiune în întreaga lume creștină. Urmând metoda lui Chateaubriand de a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Cântarea Cântărilor, Isaia și Ezechiel au înrâurit atâția scriitori moderni. Biblia „a transformat încet încet literatura și printre multe alte calități, a introdus elemente de realitate puternică, grandioasă, pitorească. Sentimentul naturii și cel al umanității s-au lărgit astfel” sub înrâurirea ei. Recunoașterea aceasta vine, încă o dată, din partea unui filosof anticreștin. N-are nici o însemnătate faptul că el recomandă Biblia ca izvor de înnoire a artei, gândindu-se numai la forța ei literară fără asemănare. Căci în realitate, cine aprofundează Cartea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
limpede apropierea și depărtarea dintre ele. Acest element e sublimul. Sublimul e o categorie estetică, așa cum e frumosul și cum e comicul. Considerată sub raportul efectului pe care îl produce în suflete, arta dispune, firește, de mai multe modalități de înrâurire. Frumosul, sublimul și comicul sunt însă categorii principale, față de care celelalte sunt variante și nuanțe. Astfel, grațiosul e o nuanță a frumosului, tragicul o variantă a sublimului, grotescul o variantă a comicului și așa mai departe. Chestiunea acestor clasificări interesează
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dacă din punct de vedere psihologic, efectul sublimului se manifestă punând în mișcare același mecanism sufletesc, între extazul artistic și cel religios există, din punct de vedere teologic, distanța care există între natura omenească și între harul dumnezeiesc. Domeniul de înrâurire al harului mistic, dăruit prin Iisus Hristos, e contemplația supranaturală. Mai mult decât atât, contemplația supranaturală, după cum se poate vedea din schema de mai sus, nu se confundă cu extazul, fiindcă ea are mai multe moduri de realizare, dintre care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
specific ortodox și prin urmare, potrivit să răspundă nevoii noastre de lămurire. Numai că Lucian Blaga, de dragul ipotezei sale, face o distincție forțată și inadmisibilă. El desparte cu totul elementul dogmatic de elementul sofianic; el nu vrea să atribuie nici o înrâurire dogmei în formarea stilului, ci toată înrâurirea o dă generos pe seama sofianismului care, în realitate, e tot un concept dogmatic. Dogma constituie elementul cel mai conștient al Bisericii și introducerea ei în explicația stilului ar fi însemnat o impietate asupra
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
răspundă nevoii noastre de lămurire. Numai că Lucian Blaga, de dragul ipotezei sale, face o distincție forțată și inadmisibilă. El desparte cu totul elementul dogmatic de elementul sofianic; el nu vrea să atribuie nici o înrâurire dogmei în formarea stilului, ci toată înrâurirea o dă generos pe seama sofianismului care, în realitate, e tot un concept dogmatic. Dogma constituie elementul cel mai conștient al Bisericii și introducerea ei în explicația stilului ar fi însemnat o impietate asupra inconștientului și o mare spărtură, dacă nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
că mintea este o oglindă care primește și reflectează razele lucrurilor, nu pe un plan unic, ci pe o mulțime de fațete așezate diferit, așa încât nu există nimeni care, datorită educației, studiilor și naturii sale proprii, să nu fie sub înrâurirea unei puteri ademenitoare și ca pradă unui dușman obișnuit care îl înșeală și îi tulbură mintea printr-o mulțime de arătări deșarte"41. De această dată oglinda nu ajută cunoaștere ci dimpotrivă ne îndepărtează de aceasta. Multitudinea de fațete care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
având un grad de autoritate apropiat de al acelor texte ratificate de sinoadele ecumenice 5. Nae Ionescu aduce o critică aspră la adresa Sfântului Sinod care este acuzat că nu stă sub directa inspirație a Sfântului Duh și nu lucrează sub înrâurirea Sa, moment care declanșează campania pascală pentru "reintrarea în Ortodoxie" și în care se angajează o parte dintre discipolii Magistrului, erudiți și adevărați creștini practicanți, propunând spațiului ecleziastic și intelectual un exemplu admirabil a ceea ce înseamnă dezbatere teologică elevată. La
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prezentă, cu condiția sine qua non că această succesiune nu poate fi concepută deasupra sau în afara comunității euharistice, Biserica. Potrivit lui Luther, ființa umană poate ajunge direct la Dumnezeu fără medierea Bisericii sau a preoților, prin simpla convertire a inimii, "sub înrâurirea meditației directe a Sfintei Scripturi, în afară de orice interpretare tradițională, călăuzit numai de Sfântul Duh". În schimb, tradiția catolică consideră că unica modalitate de manifestare a Sfântului Duh se realizează prin Biserică. În plus, se poate accede la Dumnezeu prin "evlavie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la o aproximare cât mai exactă a semnificațiilor încifrate în el: "Veghea lui Roderick Usher stabilește un raport între cel care o semnează [Ion Barbu] și valorile cosmologice și cognitive [s.n.] ale lui Edgar Poe"3. Platoniciana noastră aprehensiune față de înrâurirea fatidica a afirmațiilor poeților pare să mai dăinuie și, din această pricina, binevenită lămurire adusă de poet a rămas, de prea multă vreme, neverificata. "Veghea lui Roderick Usher" reprezintă, iar subtitlul ("parafrază") nu pare decât să întărească această impresie, "variațiuni
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]