922 matches
-
râde, cântă și dansează“! și, alături de Mihai, de ceilalți amici ai mei, ori singur, umblam zi și noapte pe străzile pestrițe din centrul Bucureștilor, mă băteam pe bilete la diversele spectacole și concerte, mă îmbulzeam în fața estradelor înălțate sub cerul înstelat, pe care evoluau non-stop echipe de dansuri, coruri și ansambluri în costume multicolore, îmbătându-ne de muzica lor uneori precară, dar mai cu seamă de prezența lor neașteptată și incre dibilă alături de noi, cei pierduți la capătul unei lumi uitate
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
activitate! Primele paisprezece zile în străvechea Histrie, pe malurile lacului Sinoe, departe de așezările omenești, în plină stepă sărată, cu ciulini și nesfârșite întinderi de pelin îmbietor, cu cer nebun, cu tainice răsărituri și apusuri de soare și cu bolta înstelată toată jur împrejurul orizonturilor... Cioburi peste tot, la fiecare pas, la fiecare uitătură de ochi, zeci, sute, milioane de cioburi. Cele mai noi sunt de acum o mie cinci sute de ani! Iar apoi - cetatea. Cu ziduri - turnuri și porți
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mă ustura, iar dinții aveam impresia că s-au lungit ieșind din alveole, mărindu-și dimensiunea în mod alarmant. M-am așezat pe băncuța de lemn fixată de Mircea lângă geamul din partea dreaptă al casei, ridicându-mi ochii spre cerul înstelat. Satelitul natural al Pământului ieșise la o promenadă solitară, privind cu o înțelegere aproape umană la furnicarul omenesc de pe Planeta Albastră. "Peste lunca mea sihastră, Sus, pe cerul bărăgan Plimbă-se prin iarba-albastră Luna, bucălat cârlan." (Serghei Esenin) Esenin, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cum devine totul, el aurește iarba și-o trece de-a înotul. O, nici un țărm atins de dânsul vreodată nu-i este capăt și nici odihnă meritată. [...]“ („Partidul“, Ateneu, octombrie 1971) „El e cea mai înaltă rațiune A celui mai înstelat popor, El e cel mai uman dintre oameni. În toate casele noastre Stă numele lui de întemeietor. Ca Eminescu în fruntea poeților, Ca soarele în miez de soartă, Stă el, clarvăzătorul fiu răsăritean Al celor douăzeci de milioane Ce trec
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
semenilor. Roșu, roșu, roșu: Intimă, fundamentală culoareă“ („Flux“, Contemporanul, 22 iunie 1973) „Ca frunza-n codru falnic ce freamătă ușor Așa, întruna trează și demn inima bate Lângă al țării vrednic, iubit conducător Ce calea ne-o arată spre culmile-nstelate.“ („Buchet de purpură și soare“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) „În grele vremi, scrutând adâncul zării, Crezut-ați dârză n comunista stea Și azi, lângă Bărbatul demn al țării, Vegheați cu munca rod bogat să dea.“ („Cu inima și gândul“, Contemporanul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ale țării sau ale lumii, vom rămâne în continuare aceeași fii credincioși ai satului, iubitori ai gliei la care revenim periodic, convinși fiind de marele adevăr, anume că de nicăieri soarele nu se vede mai strălucitor și nici cerul mai înstelat decât de pe pragul casei în care ne-am născut și din ograda în care ne-am petrecut copilăria. Dar a satului poveste înainte mult mai este Sfârșitul Volumului I Cârțișoara și Brașov, 28 februarie 2002
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai Înțelept și mai prudent dintre muritori. Mai bine să uităm aceste detalii. Îmi imaginez cum ar arăta un tribunal al martirilor care și-ar judeca judecătorii. Inchiziția În boxa acuzaților Într-o sală al cărei tavan reprezintă un cer Înstelat, iar după fiecare lovitură de ciocan se rostește formula rituală: Eppur si muove! Decorul ar avea totuși mai puțină importanță. Ceea ce mă preocupă acceptînd acest joc grav al fanteziei, Într-o noapte plină ea Însăși de senzații contradictorii, este dilema
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
era copil, a avut un coșmar și a început să plângă, simțindu-se singur în întuneric; tatăl lui a apărut, l-a luat în brațe, a mers cu el afară pe banca din fața casei și au rămas împreună sub cerul înstelat, Scott simțind protecția și iubirea tatălui său. Concluzionează, spunând că a învățat care este puterea iubirii și speră să poată oferi cândva, copiilor lui, aceeași forță și iubire pe care tatăl său i-a oferit-o atunci când a avut nevoie
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
își aflaseră locul copiii angajaților plecați în străinătate și care nu aveau nici un fel de rude în țară. Ni s-au pus la dispoziție 2 camere mari, având și "acces" la baie. Salvați din situația de a avea doar "cerul înstelat deasupra noastră" și rămași cu "tăria morală în noi", am suportat cu stoicism noua stare de lucruri, viața în comun oferindu-ne deliciile împărtășirii, în orele de seară, a întâmplărilor de peste zi, primelor succese diplomatice și planurilor de viitor. Tineri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
15-30 de kilograme și cu o carne minunată, ca a sturionilor noștri, apoi pe la Tres Marias. De aici până la Brasilia, cale de 300 de kilometri, parcurși pe întuneric, n-am mai întâlnit nici o localitate, nici o casă, nici o mașină, doar "cerul înstelat deasupra noastră și tăria morală în noi", cum spunea un filozof, noi fiind cei patru pasageri inconștienți de pericolele care ne puteau pândi peste tot în acest teritoriu pustiu. Întrucât șoseaua era cum era, plină de gropi și denivelări, mărginită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de la Vienaă, Neculai Culianu, Constantin C. Popovici (ecuatorialul cu obiectiv de 16 cm, o lunetă meridiană portativă, un altazimut Gauthieră, a reușit, totuși, să organizeze un observator unde să se poată face multe observații vizuale și fotometrice pentru observarea cerului înstelat. Născut la 4 iulie 1911, la Chișinău, din părinți de origine poloneză, funcționari la poștă, Victor Nadolschi urmează școala primară (19191923ă și cursurile Liceului de băieți B.P. Hașdeu (1923-1930ă din orașul natal. După obținerea bacalaureatului, a devenit student, la secția
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
fuseseră Înlocuiți de o duzină de soldați. Polițiștii ne-au barat accesul, sub pretext că nu aveau lista nominală a grupului de teatru. Când a apărut Brook, l-au oprit și pe el. Stăteam cu toții nedumeriți În deșert, sub bolta Înstelată, când o mașină oficială a apărut de nicăieri și o voce la megafon ne-a dat ordine să facem loc autocarului regal, ale cărui faruri se Întrezăreau În depărtare. Cum noi nu am reacționat la ordin, un general de armată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pumnul, constați că s-a scurs poate o oră Întreagă, o oră prefăcută În scrum În cursul activității cerebrale incandescente a jucătorului. Tabla de șah din fața lui este un câmp magnetic, un sistem de tensiuni și de abisuri, o boltă Înstelată. Nebunii se deplasează pe ea ca niște reflectoare. Calul acesta sau celălalt este o pârghie reglată și Încercată, iarăși reglată și iarăși Încercată, până ce problema este acordată astfel Încât să atingă nivelul necesar de frumusețe și surpriză. De câte ori nu m-am
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Tlà, în care influența lui Th. Gautier și a "spiritiștilor" în general e flagrantă. Ea tratează un caz de metempsihoză. Faraonului Tlà i-a murit soția și el, îndurerat, consultă pe Isis într-o oglindă de aur care oglindește cerul înstelat. Isis îi comunică în stil ermetic o învățătură înrudită cu panteismul transformist al lui Goethe din Die Metamorphose der Pflanzen. Tlà mai consultă și un flacon cu apă de Nil, înlăuntrul căreia, printr-un procedeu divinatoriu, vede cu anticipație avatarii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ea, materia, ucide vieți! TRĂIM ZILE AMARE Oamenii zilelor noastre au doar numai palme: ovaționează, creier ioc! Prins în vâltoarea vieții într-un avânt tineresc, încrezător și neînfricat, visam un cer senin și un țărm cu raze, zări și zile înstelate. Vrăjit de acest vis ardea în pieptul meu dorul urcușului tot mai sus, chemare cerească. Acum, împovărat de greul anilor mulți și ostenit, nu mai pot surâde revărsărilor sufletești de altădată și privesc înapoi. Decepție-o lume infamă care bate
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
23 februarie 1978 Mult stimate Domnule Norman Manea, Deși În continuare asediat de schele, de munți de mortar și de moloz etc., am avut bucuria de a citi Zilele și jocul. Romanul Dumneavoastră m-a scos de sub dărâmături sub bolta Înstelată a geometriei și vă sunt astfel de două ori obligat. Devine, din acest moment, un subiect de studiu felul În care se așază una lângă alta cărțile Dumneavoastră, cum decurg una din alta. O voință inflexibilă și luminată le conduce
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
generos răgaz preliminar. Locuiam la un elegant hotel din partea luxoasă a orașului, bărcile și apa se aflau la un pas, ca și În ecranul ferestrei din cameră. Vreme excelentă, soare primăvăratec, turiști puțini, berechet timp de plimbări și delăsare. Nopți Înstelate, vinul excelent, atmosfera cordială. Ne așteptase la Veneția o prietenă italiană care ne dusese, În aceeași dimineață, să vizităm, abia acum cu adevărat, Ghettoul. Rabinul locului părea, mai curând, un civil tocmai ieșit, pentru o scurtă pauză, de la oficiul de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Slavici, cu Liviu Rebreanu, mai puțin cu Ion Agârbiceanu (invocate de mai toți exegeții), se opresc pe versantul realismului dur, dincolo de care la D. apar inserții în magic și superstițios. Diferiți de păstorul mioritic, țăranii lui nu cercetează gratuit cerul înstelat; îi obsedează mai degrabă tenebrele, negurile din afară sau cele dinlăuntrul lor. Urcăneștii merg și revin de la oraș neatinși în vreun fel de lumea modernă, se încaieră pentru pământ, toți sunt reticenți, intratabili, bănuitori, fără obsesia istoriei. Câțiva inși se
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
1919; Sub zidurile Troiei, Craiova, 1920; Umbre peste ape, Craiova, 1923; Cosânzeana, Craiova, 1924; Icoane și priveliști, Arad, 1926; Elegii și poeme, Craiova, 1928; Lauri și purpură, Craiova, 1929; Chipuri de bronz, Craiova, 1930; Icoane din bosfor, Craiova, 1932; Pulberi înstelate, Craiova, 1935; Ursul cu laba-ntoarsă, București, 1939; Vraja, București, 1939; Maiestății sale, Regelui, București, 1940; Dracul păcălit, București, 1941; Comoara de sub stâncă, București, 1942; Moartea zimbrului, București, 1944; Fântâna fermecată, București, 1945; Poeme, BUCUREȘTI, F.A.; Sonete, București, f.a. Ediții: Mihai
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
copilul, acolo am văzut cum norul imens de praf se ridica în urma autobuzului, am simțit vara, în august, cum nisipul se întărea și îmi frigea tălpile de nu puteam ieși din casa bunicilor, acolo am văzut, tot vara, cerul foarte înstelat în serile târzii, și via frumoasă. Dar nu despre mine vorbim acum. Te întreb, simplu și direct: de ce poezia? M. C. De ce poezia? Dintr-un motiv foarte precis. Mă tem că am spus de prea multe ori asta, dar spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
popoarelor antice. Nu este oare semnificativ că atunci când au vrut să grupeze laolaltă toate aspectele văzute, capabile să provoace gradul suprem al uimirii, oamenii nu leau ales din creațiile naturii, ci din acele ale civilizației materiale și ale artei? Bolta înstelată, oceanul urlător către ultima Thule, întreaga desfășurare a naturii imense sau dezlănțuite înspăimânta sau strivea pe omul vechi, în timp ce produsele muncii, prin reprezentarea puterii însumate din efortul colectiv al maselor omenești, nășteau în sufletul lui acea uimire amestecată cu venerație
A doua oară unu by Hluşcu Mariana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92968]
-
descoperă clipa și bucuriei de a căuta orice oriunde (el e întreg în aceste replici din finalul unui western, văzut recent: - "Unde pleci?"; - "Aiurea"; - "Frumoase locuri"), cu deplina libertate a asocierilor (Kant stă foarte bine lîngă zicerea despre mineri: "Cerul înstelat deasupra noastră și legea morală în noi. În lumea noastră fără cer/ Ce grea e viața de miner"; Nichita Stănescu e la fel de bine în "interpretarea" unui țăran pensionar care, trecînd pe uliță și văzînd doi tineri cuprinși într-un sărut
Din LUDICITATE, viața mi-o pierdui by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16663_a_17988]
-
e carnea că de piatră, de parcă-am fost de vie în piatră îngropată. Ieri am visat... Dar oare am visat? Că vânturi s-au pornit si-acoperisul mi-a zburat. Deasupra mea nu mai era nimic. Doar cerul gol, bolta înstelata. Și m-am simțit așa de rușinata, de parcă un ochi străin m-ar fi privit prin ochi de geam și aș fi fost cu totul dezbrăcată. Erau doi ochi că doi cărbuni de jar, doi ochi că doi luceferi. Și
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
a ținut să dea politicii sale o coerență de beton (în)armat. Prin mijloace specifice, securiștii i-au lăsat pe bucureșteni fără pasajul subteran din zona Gării Basarab, fără parcarea de la Gara de Nord, fără tramvaie moderne, pentru că așa au vrut mușchii înstelați ai prea-coerenților năstăsioți. Nu știu în ce măsură vor fi locuitorii Capitalei capabili să facă legătura între votul acordat celor trei trandafiri și politica anti-București dusă, constant și fățiș, de aleși. Pentru că n-au putut pune mâna pe resurse (adică n-au
Victimele coerenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14347_a_15672]
-
de oameni n-ar mai avea nevoie de sutele și miile de generali și colonei care populează astăzi cazărmile-muzeu ale patriei. Contez, însă, pe faptul că vom avea mereu președinți de stat cu imaginație, care vor ști să le dea înstelaților rămași pe dinafară o bună întrebuințare. De pildă, la rețeaua de autostrăzi cu care am putea cuceri Europa mai repede decât cu vitejii ce se amăgesc că apără și azi cetățile lui Decebal jucându-se cu lopățica de-a valul
La umăr arm' (ageddon)! (Pamflet de Anul Nou) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15601_a_16926]