1,541 matches
-
III (996-1002), domnii separate de lunga regență a Theophanei, imperiul cunoaște mari greutăți, împăratul neputînd să lupte în același timp împotriva revoltelor feudale, a asalturilor slavilor și francilor și împotriva musulmanilor și bizantinilor cu care își dispută Italia meridională. Acordînd întîietate "visului italian", mizînd pe prietenia lui Gerbert d'Aurillac, devenit Papă în 999, sub numele de Silvestru II (pe care Împăratul îl consideră, de asemenea, un subordonat), înmulțindu-și expedițiile în peninsulă, Otto III care a primit de la mama sa
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
-i desemna drept pontifi pe aceia care erau partizani ai totalei independențe a Sfîntului Scaun față de împărat: Ștefan IX în 1057, apoi Nicolae II (1059-1061). În 1073, călugărul Hildebrand, după cum știm, partizan hotărît al reformei spirituale a clerului și al întîietății pontificale, accede la tronul Sf. Petru. Henric IV avea pe atunci 23 de ani. Dornic să restaureze autoritatea coroanei imperiale, el reacționează cu extremă violență atunci cînd, doi ani mai tîrziu, Grigore VII publică un decret interzicînd învestitura laică, după ce
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
o metodă de judecată, cît și presupoziții fundamentale pri-vindu-1 pe Dumnezeu, apoi omul și lumea. Era tot prea mult pentru conservatorii strictei ortodoxii augustiniene. În 1277, anumite formulări ale lui Toma d'Aquino asupra unității formale a individului uman, asupra întîietății inteligenței în actul voluntar, au fost condamnate de către episcopul Tempier și de Facultatea de teologie. Scrierile averroiș-tilor, precum Siger de Brabant, sînt și ele condamnate, tendința în ultimul sfert de veac al XIII-lea fiind aceea de a relansa augustinismul
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
asigurată în limba "vulgară", ceea ce contribuie la fixarea graiurilor "naționale" și face să pălească hegemonia latinei, redusă, la mijlocul secolului al XIII-lea, la două spații principale: învățămîntul superior și liturghia. Două fapte majore merită a fi subliniate. În primul rînd, întîietatea pe care o exercită, în domeniul literelor profane, literatura franceză. Franța este atunci țara cea mai populată și cea mai prosperă din Europa, țara în care se întretaie și intră în contact oameni de afaceri veniți din cele patrii puncte
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
bucoavnelor, prin excelență religioase, de către abecedare, cărți de citire și în cele din urmă cu manuale specializate al căror conținut este din ce în ce mai puțin manifest religios. Perioada de tranziție, câtă vreme bucoavna (religioasă) și abecedarul (laicizat) au existat simultan concurând pentru întâietate pedagogică, s-a întins între 1850 și 1870. La sfârșitul acestei perioade, marcată prin triumful definitiv al abecedarului, și odată cu apunerea epocii bucovnei, în literatura didactică și cu efecte mult dincolo de ea s-a produs "o adevărată revoluție culturală" (Ianoș
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
manifestă plenar în gândirea istorică a lui Nicolae Bălcescu. Dacă la Kogălniceanu, istoria națională, "după Biblie, trebue să fie, și a fost totdeauna, cartea de căpitenie a popoarelor" (Kogălniceanu, 1946, p. 635, subl. n.), la Bălcescu istoria acaparează supremație și întâietate, devenind "cea dintâi carte a unei nații" (în Prospect pentru Magazinul istoric pentru Dacia, cf. Teodor, 1970, p. 152). Vocabularul religios însă, departe de a fi înlăturat din lexiconul istoriografic, este contopit în același creuzet alături de aspirații politice și sociale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1470 Stefanŭ [cel Mare] formâ planulŭ de a scóte pre Radu din România, și de a uni amîndóue principatele suptŭ domnia sa" (Laurian, 1862, p. 60). Identitatea moldavă a lui Ștefan cel Mare devine subordonată identității românești, aceasta din urmă dobândind întâietate, după cum reiese din concepția exprimată de istoricul V.A. Urechia în manualul Istoria Românilor din 1862: O nouă eră se deschide nu numai Moldovenilor, dară tuturor Românilor îndeobște. Acest mare Domn înțeleasă de-ndată care era misiunea ce-i încredința
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
central-estic de tip etno-lingvistic, vom propune un amendament modelului care să țină cont de această natură duală a naționalismului. În forma sa originală, modelul "european" al societății naționale constituie, în fapt, modelul apusean de societate națională, cel care a avut întâietate istorică, izvorât din doctrina liberalismului democratic englez. Mizând pe individualism și pe drepturile civice aferente fiecărui cetățean în parte, acest naționalism liberal de sorginte britanică imagina națiunea ca fiind comunitatea politică alcătuită din indivizi autonomi și raționali, înzestrați cu o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
stat. Prin aceste repoziționări ideologice și concesii tactice s-au așezat bazele pentru naționalizarea socialismului. În faza inițială a socialismului românesc, ideea națională a fost subordonată brutal ideii socialiste. În cadrul formulei "național în formă, socialist în conținut", conținutul socialist avea întâietate supremă în fața formei naționale. Pe măsură ce statul satelitar român a ieșit de pe orbita Kremlinului, un proces afirmat prin curajoasa "declarație de independență" a PMR prin luarea de poziție în aprilie 1964 și consacrat prin și mai temerara condamnare a invaziei Varșoviei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al lui A. Tomiță (2007), care a întocmit "dosarul protocronismului românesc", curentul neaoșist în cultura română a intensificat neîndoielnic turnura naționalistă ale cărei efecte s-au repercutat și asupra istoriografiei naționale. Ca paradigmă culturală instrumentalizată în program ideologic, protocronismul afirma întâietatea culturii române în fața celorlalte culturi mai vizibile ale Europei. În esență, protocronismul și-a propus în mod programatic să descopere anticipațiile și anterioritatea culturii românești, ceea ce a și reușit: Mihai Eminescu a așezat fundația sociologiei ca știință, contribuind decisiv și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
despre politică (ziare, radio, tv); 12) respectă reprezentanții guvernului; 13) discută despre politică; 14) este membru al unui partid politic. Distribuția răspunsurilor afișată de figura de mai sus arată că "respectul legilor", care este miezul concepției civice a patriotismului, are întâietate în fața formelor tradiționale ale patriotismului etnic, exprimat de "loialismul național" sau de "devotamentul militar față de patrie". Se observă, în același timp, că "umanitarianismul" este valorizat aproape în aceeași măsură ca și "patriotismul și loialismul național", fapt ce relevă succesul programului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu rezultatele pe care le-am obținut din studiul "New Europe Barometers", confirmând faptul că tinerii sunt mai degrabă "prezentiști" decât nostalgici. Puși în situația de a compara perioada actuală cu perioada comunistă, un procent de 59,7 la sutăacordă întâietate contemporaneității, în timp ce doar 35,8 la sută consideră că perioada comunistă este preferabilă. Deși minoritar, procentul de 35,8 la sută este unul surprinzător de mare pentru adolescenți care nu au luat pentru niciun moment contact direct cu realitatea pre-decembristă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și 1969; vezi și capitolul despre regimurile democratice]. În ciuda a numeroase studii, voit sau nu etnocen-trice, prin analiza comparativă s-a reușit, în știința politică, evitarea unor erori grosolane din trecut și recunoașterea diversității și diferențelor, fără a acorda o întîietate unora în detrimentul altora. În mod paradoxal, la acest rezultat s-a ajuns "relativizînd", uneori prea mult chiar, importanța și posibilitatea de punere în practică a democrației, confundînd imitarea structurilor specifice ale regimurilor democratice cu răspîndirea proceselor democratice: cele dintîi au
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în așa fel încât să fie determinat tipul de judecată de predicație pe care ea îl întruchipează într-un anumit silogism, pe baza tipurilor premiselor. Figura silogistică are, neîndoielnic, o preeminență la Aristotel. De aceea este firesc să vorbim despre întâietatea sensului formal al logicii-organon. Concluzia unui silogism este dată în însăși formatul structurii judicative originare, ca S P. Trebuie însă interpretată această relație, adică trebuie determinată în forma unei judecăți de predicație, dar nu oricum, ci printr-o construcție logică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
predicatul îndeplinesc funcțiuni logice în judecată; ceea ce înseamnă că, din această perspectivă judicativ-funcțională, predicatul, pentru care funcțiunea este preeminentă față de ființare, reprezintă o poziție originară în raport cu poziția subiectului, pentru care ființarea este preeminentă față de funcțiune. Totuși, temporal, poziția "subiect" are întâietate față de poziția "predicat"; timpul este ființarea însăși, iar în subiect preeminentă este ființarea, nu funcțiunea. Să păstrăm această idee, continuând reducția; va trebui revenit însă la ea în curând. 4.5. Timporizarea verbului și timpului, în scopul consolidării sensului de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și deschisă către Celălalt; "semen" și "celălalt" Timpul este ființare: această ființare; iar printre ființări se află și ființarea conștientă; de aceea, timpul este și această ființare conștientă; și, desigur, oricare altă ființare conștientă sau ființare ne-conștientă. Despre o întâietate propriu-zis temporală a acestor ființări nu poate fi vorba; dar despre o întâietate structurală, funcțională etc., despre o preeminență constitutivă, altfel spus, poate fi vorba: oricum, toate aceste raporturi au sens în orizont judicativ. Dar dacă urmăm direcțiile acestuia, atunci
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
printre ființări se află și ființarea conștientă; de aceea, timpul este și această ființare conștientă; și, desigur, oricare altă ființare conștientă sau ființare ne-conștientă. Despre o întâietate propriu-zis temporală a acestor ființări nu poate fi vorba; dar despre o întâietate structurală, funcțională etc., despre o preeminență constitutivă, altfel spus, poate fi vorba: oricum, toate aceste raporturi au sens în orizont judicativ. Dar dacă urmăm direcțiile acestuia, atunci ajungem la ceea ce am semnalat deja: la aporii. Cum acestea sunt fenomene firești
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
putem însă răspunde la aceste întrebări înainte de a lua act de fenomenul reformalizării logos-ului, determinat de proiectarea și reproiectarea logicii simbolice. 4.8. Fenomenul reformalizării logos-ului; redistribuirea sensurilor predicative în "formele" logicii simbolice Lui Wittgenstein i se recunoaște întâietatea privind utilizarea în reconstrucția sa filosofică mai cu seamă în Tractatus logico-philosophicus a convențiilor logicii simbolice. Dar înaintea sa, Frege, Husserl, Russell au tematizat judecata și structura acesteia, provocând, totodată, cunoscutul fenomen al "turnurii lingvistice". Am putea spune că tocmai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al "dictaturii": ceea ce se află la început, ca "fenomen fondator", este astfel numai pentru că din perspectiva sa poate fi apreciat, evaluat, orice fapt ulterior în orizontul deschis de fenomenul fondator; acesta este astfel, așadar, doar datorită poziției sale, adică doar întâietății timporizării sale, trecerii sale în orizontul ființării. Tăria fenomenului originar nu este ceva în sine, ci doar o reacție a unui fapt dintr-o ordine față de "scleroza" relativă a unor fapte ale aceleiași ordini, fapt timporizat în-ființat înaintea celorlalte; acestea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
chiar înaintea acesteia în unele chestiuni, cum se întâmplă în discursurile de legitimare / deligitimare a unor evenimente veritabile din istoria cunoașterii (de exemplu, a fost sau nu a fost o revoluție în cunoaștere adoptarea modelul științei galileene? Tematizarea ideologică are întâietate în această chestiune, ea angajând cele mai eficiente tehnici de construcție argumentativă: desigur, toate de natură pur judicativ-constitutivă.). Obiectul ideologiei este, în "post-modernitate", identitatea "culturală", nu identitatea "naturală"; ceea ce înseamnă că ideologia se apropie tot mai mult de condiția filosofiei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fost croite în lucrarea de față. Ceea ce va urma seamănă, într-o oarecare măsură, din punct de vedere tehnic, cu "reducția erotică" a lui J.-L. Marion, sau "reducția etică" a lui Emm. Levinas, "metodă" prin care ființa își pierde întâietatea, "iubirea" fără ființă, sau relația "eului" cu transcendența absolută a Celuilalt, fiind sensul primar. Desigur, pentru aceasta, va trebui să regândim în modul cel mai simplu cu putință cele trei sensuri, logicul, ontologicul și pragmaticul (veritabile etaje structural-judicative). Cred că
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Atît timp cît sfera lui nu se intersectează cu a ta, de ce adică să nu surîzi puțin cînd traiectoriile se apropie pentru un nimic de cîteva clipe? Coborîm din tramvai și primesc un blînd surîs de la cineva care îmi oferă întîietatea. Tack (mulțumesc), murmur eu abia auzit. Un nou surîs mă asigură că a receptat recunoștința mea. Tramvaiul ne-a adus în port, unde un vapor din cretă ne așteaptă să ne ducă pe una dintre sutele de insule. Toate sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
primul obiect al preocupărilor mele va fi: Împărțirea stărilor Acestea sunt cea spirituală și cea seculară; deși cei dintâi au avantajul numărului, ceilalți sunt fără îndoială predominanți, fiind investiți în modul de guvernare oriental cu puterea, din cauza cunoașterii treburilor seculare. Întâietatea atât în starea seculară, cât și în cea spirituală o are în aceste regiuni principele Moldovei, de care depinde în oarecare măsură arhiepiscopul, care exercită la rândul său anumite jurisdicții asupra mănăstirilor din Bucovina; domnia acestuia durează de obicei trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în urmă, meridionalii vor trece direct de la catolicism la pozitivism. Căci religia Umanității, eliberată de spiritul teologic și de credința într-o revelație, va fi un nou catolicism, luînd termenul în sensul său etimologic de vocație pentru universalitate. Drept urmare, ordinea întîietății între națiuni se schimbă. Franța rămîne popo rul central, dar Italia vine pe locul al doilea, urmată de Spania, apoi de Marea Britanie și, la urmă, de Germania. În jurul Pontifului Umanității, fiecare țară va fi reprezentată de un Superior național, plus
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
pentru mine6.(!!) Bipolaritatea realitate-creativitate, cea care intersectează esențial tema acestei cărți, ar fi adâncirea până la interdefinire a termenilor: omul real-omul poetic. Discuția se poartă de mult și în multe feluri. Ea a pendulat între primatul biografismului (Sainte-Beuve) și acela al întâietății (absolute) a operei (Proust, Valery, Malraux). Marguerite Yourcenar, de pildă, (cea care spunea că biserica îi ascundea pădurea 7) a nuanțat această dihotomie, afirmând ordinea lucrurilor ca un dat natural care nu trebuie tulburat; căci dacă ele sunt cum sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]