1,444 matches
-
pentru asta. Dar chiar și în acest al 12-lea ceas, înfrânți și umiliți, am impresia că mai putem face ceva, și anume: să depunem mărturie. Învățămintele pentru viitor se vor ridica pe acest fundament, al depozițiilor personale asupra celor întâmplate. Cartea mai adună și o parte din polemicile, dezbaterile care au marcat acest timp, mai ales în spațiul culturii. Privite din perspectivă istorică, aceste confruntări au fost poate ușor naive și deplasate, pentru că tăvălugul restauraționist de după 25 februarie 2001 din
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
rataților politici. Pe lângă faptul că această idee de unire a partidelor vine prea târziu (ca o oblojeală la un picior amputat, cum s-a spus), autorii morali (și penali!) ai dezastrului basarabean par să fi înțeles prea puține din cele întâmplate. În această ordine de idei, este de urmărit, cu speranță, evoluția noului Partid Social-Liberal, condus de Oleg Serebrian - intelectual remarcabil și apreciat analist politic -, o formațiune politică reprezentând spiritul tânăr, ofensiv, european, întruchipat de o nouă generație de basarabeni educați
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
care a strivit totul asemeni unui tăvălug, provocând adevărate drame nu numai în plan personal, dar care a și eșuat lamentabil ca orice inițiativă fără orizont (când și cine va îndrăzni să facă o analiză obiectivă, fără parti-pris a celor întâmplate?); după reculul restauraționist vulgar care și-a reconstruit (își reconstruiește încă) structurile vechi zdruncinate puțin de populația mioritică, structuri atemporale, anacronice față de evoluția mentalităților chiar și în țările fost sovietice, bietul basarabean simte instinctiv nevoia unor clipe de liniște (aș
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
spirit. Și asta pentru că ei veniseră să discute literatură, să discute aspecte ale sincronizării și integrării celor două uniuni de creație, iar nu să participe la manifestări gen „Cântarea României” cu o inconfundabilă patină basarabeană. Cum bine a rezumat cele întâmplate un mucalit chișinăuan, bucureștenii au dorit o masă rotundă de dialog literar, iar noi le-am propus cu afecțiune, ceea ce știm să facem mai bine, adică o masă de chef între frați. Gazdele n-au avut pregătit nici un subiect propriu-zis
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
seamă, de obligativitatea definirii genului său proxim (autobiografia, de pildă), decât de o motivație psihologică. Și Într-un caz, și În altul, reperul esențial rămâne momentul redactării. Autobiografia se scrie, de obicei, la o distanță mare de timp față de evenimentele Întâmplate. Jurnalul se supune regulii de a scrie zilnic. Autobiografia comprimă mari secvențe temporale, jurnalul intim fragmentează durata unei zile. De racursiuri temporale va fi vorba În ambele situații, doar că mărimea lor diferă esențial. Autobiografia suprimă uneori ani Întregi, pe când
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
în grabă un cunoscut text al lui Nicolae Iorga, din "cartea dedicată marelui domn, Mihai Viteazul (sic!)"116. Celelalte citări au rămas, ca de obicei, neatribuite. Și astfel informațiile anecdotice cum ar fi aceea că, sub puternica impresie a celor întâmplate, Mehmed al II-lea "a refuzat să primească pe cineva vreme de cinci zile" sau că persoane din preajma sa au afirmat că era "cel mai mare dezastru suferit de turci de la începutul Islamului [s.a.]"117 se puteau desprinde mai ușor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
rândul lor, un segment biografic antedecembrist și o situație economico-socială frustrantă, deci consonantă cu etosul nostalgic. Din păcate, sondajele de opinie nu pot explica mecanismul prin care oamenii reușesc să transmită generațiilor postcomuniste amintiri tot mai îndepărtate de realitatea celor întâmplate atunci. Cum ar putea satisface manualul această nevoie de perpetuare a unor conștiințe de grup, fără ca eșantioane importante ale populației să se simtă excluse din istorie? O bună soluție ar fi trecerea de la faimoasele cuvintele-cheie, ușor de ignorat, la povestirile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
opțiune ideologică, ci pragmatică, cel mai bine definită prin cuvintele lui Truman: "țările sărace sunt mult mai predispuse să devină comuniste"112. În final, comunismul câștiga importanță chiar prin brusca lui dispariție de pe scena internațională. Pentru a explica cumva cele întâmplate, autorul punea sub același nume (al lui Mihail Gorbaciov) mai toate evenimentele semnificative, indiferent unde se petrecuseră, în Rusia sau "în oricare altă parte a Europei de Est". Decupajele descriptive se derulau rapid, cu scurte flash-back-uri despre "Solidaritatea" din Polonia
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ca una din bazele preferate pentru activități criminale. Dar, ceea ce ne interesează aceasta este buba este faptul că Diaconescu știe foarte bine că se adresează unei opinii publice interne care gândește același lucru și care judecă exact la fel cele întâmplate. O dovadă? Episodul antrenorului de fotbal italian al echipei de fotbal Steaua. Cristiano Bergodi a fost alungat de la echipă într-un mod incalificabil de către patronul echipei, discutabilul miliardar Gigi Becali (astăzi europarlamentar ales pe listele partidului naționalist România Mare) pentru
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
punct de plecare distincția făcută de Aristotel, care, luând domeniul istoriei drept exponent al factualității, definește identitatea literaturii în raport cu istoria. Conform unei afirmații foarte cunoscute a filosofului grec, istoricul se deosebește de poet prin faptul că "unul înfățișează fapte aievea întâmplate, iar celălalt fapte ce s-ar putea întâmpla"51. "Faptele aievea întâmplate" aparțin domeniului realului, clar delimitat de cel al posibilului. "Posibilul" exprimat astfel este prima caracterizare ce s-a dat ficțiunii, iar granița dintre real și posibil sau între
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
exponent al factualității, definește identitatea literaturii în raport cu istoria. Conform unei afirmații foarte cunoscute a filosofului grec, istoricul se deosebește de poet prin faptul că "unul înfățișează fapte aievea întâmplate, iar celălalt fapte ce s-ar putea întâmpla"51. "Faptele aievea întâmplate" aparțin domeniului realului, clar delimitat de cel al posibilului. "Posibilul" exprimat astfel este prima caracterizare ce s-a dat ficțiunii, iar granița dintre real și posibil sau între adevărat și verosimil constituie distincția dintre factual și ficțional. O distincție fundamentală
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în istorie, pierderea devine infinită, iar infinitul pierderii este cel care ia forma unui "indicibil"68. (trad. a) A crea un loc literar care ar putea primi absența înseamnă a sfida istoria, scriitura sa care nu admite decât imanența faptului întâmplat. Totuși, istoria este unul dintre polii spre care tinde literatura lagărelor, de vreme ce textul poartă în sine necesitatea de a înscrie realul lagărelor în marea carte a adevărului. Istoria plasează factualul în afara ontologicului, întrucât ea tinde să claseze, să arhiveze și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
au fost aspru pedepsite, provocând și mai mult indignarea iudeilor, care, scandalizându-se represiunea crudă a armatei romane, amestecarea sângelui lor ori al galileenilor cu cel al victimelor sacrificate pe altarul lui Jahve, i-au vorbit lui Isus despre cele întâmplate: erau de față în acel timp unii care-i vesteau despre galileeni al căror sânge Pilat l-a amestecat cu jertfele lor (Lc 13, 1). Apostolul nu face nici o distincție între stăpânitorii buni, care trebuie să fie ascultați, și cei
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a avut privilegiul duratei menținerii sale la putere (1947-1989), dar nu și pe acela al adevărului, în vreme ce, de cealaltă parte, s-au impus străduințele foștilor colaboratori ai Mareșalului Ion Antonescu și, separat, ale legionarilor, de-a desconsidera și blama cele întâmplate. De altfel, sub acest aspect, startul l-a dat însuși Mareșalul Ion Antonescu, care, la sfârșitul zilei de 23 august 1944, închis fiind după arestare, împreună cu Mihai Antonescu în Camera de timbre a Casei Noi de la Palatul Regal din București
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și la schimbarea guvernului...”. Ceea ce se desprinde, în mod sigur, din textele de mai sus, care repetăm, trebuie coroborate cu Însemnările din celulă ale Mareșalului, precum și cu alte mărturii. Neputând cuprinde totul, vom proceda selectiv, reținând esențialul, surprinzând mobilul faptelor întâmplate: a) La 22-23 august 1944, Antonescu luase ferm decizia de-a încheia armistițiul cu Națiunile Unite, lucru comunicat și, deci, bine cunoscut complotiștilor. b) I. Antonescu fusese solicitat de fruntașii partidelor istorice (Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, C. Titel Petrescu), cărora
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
se manifestă în țările în care au fost nevoite să lupte pentru cucerirea independenței lor. În acest caz, de exemplu în Irlanda sau Norvegia, centrul urbanizat a fost contaminat din punct de vedere cultural și economic de vechea metropolă, fenomen întîmplat și în Anglia și Danemarca. Astfel că partidul își are originea în aspirația cea mai intransigentă a mișcării de independență. Odată independența cucerită, partidul continuă să lupte pentru autenticitatea națională, culturală, lingvistică și religioasă a țării. Fianna Fail din Irlanda
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
un soare înghețat și nepăsător, suspendat parcă într-o doară pe un cer ireal. Scutură din cap ca un copil ce refuză ceva și în acea fracțiune de secundă îi trecu prin fața ochilor ca o reeditare bizară și halucinantă, cele întâmplate atunci. Revăzu camionul acela cu steag negru înfipt într-o latură, sicriul greu și plumbuit în care cică se afla un mort, despre care omul acela cu privirea îndurerată spunea că ar fi fost bărbatul ei, dar ea nu putea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
alte două cuvinte "fiului său". În felul acesta devenise fiu de tehnician și-și construise o origine socială sănătoasă. Când "s-a retras", a semnat și o declarație, prin care s-a angajat să nu spună nimănui nimic despre cele întâmplate. În consecință, se uită întrebător la soții Carp, care acum erau înrudiți cu familia Batin. Voia să cunoască și părerea lor. Dumneavoastră știți de ce s-a retras? Nu prea. Presupunem că dumneavoastră cunoașteți mai multe, tocmai pentru că ați fost colegi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cei invitați aplaudau cu frenezie: Bravo!, Bravo! în timp ce învățătorul cu mâna dreapta îl felicita, ca pe un adevărat erou; cu mâna stângă flutura mâneca, ca pe un drapel după o mare victorie. Mult timp după eveniment a înțeles tâlcul celor întâmplate. Acum, după atâția ani, aflându-se în fața acestui om, a avut o mare dezamăgire. Persoana din fața lui era cu totul alta. Nu mai era el marele învățător, cel mai deștept și mai pregătit de pe planetă. În fața lui se afla un
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nevoie de un oftalmolog; poate o fi vorba de o defecțiune de vedere și de auz sau poate că suferă de o boală de care nu știa, încă nedescoperită? Rătăcit într-un spațiu total necunoscut, nedumerit și uimit de cele întâmplate, o stare de nesiguranță și de teama a pus repede stăpânire pe el. Starea aceasta de nesiguranță și de teamă era amplificată și de emoțiile din ce în ce mai puternice, care-l copleșeau. Se simțea în situația unui student prins cu mâța în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ceașcă de ceai fierbinte, va uita de lapovița ce i se lipea de haine, va uita de vântul în rafale și cu gândul la ceva frumos va dormi ca un prunc. Într-adevăr, la o jumătate de oră după cele întâmplate mai sus, pe canapeaua moale, după modelul american, cu picioarele întinse pe un scaun din apropiere, cu ochelarii agățați de nas gata-gata să-i cadă peste romanul deschis la întâmplare, începu să citească în gând, aproape silabisind: "Locotenentul Ghenea trânti
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
plutit cu corabia, trecând din Marmara în Pontul Euxin, spre Halmyris, în Scythia. După mai mulți ani un concetățean de-al lor, venit la Halmyris, se înapoia, tot pe mare, spre „părțile Răsăritului”, anunțând pe părinții lui Astion despre cele întâmplate fiului lor. De fapt, la Halmyris era punctul de confluență a Dunării cu Pontul Euxin, un important punct naval, comercial și strategic. Sosirea Sfinților Epictect și Astion la Halmyris a avut loc în primii ani ai stăpânirii lui Dioclețian, la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Românii s-au lăsat și ei prinși în acest sorb al întoarcerii la barbarie. Cu prilejul debutului campaniei de eliberare a teritoriilor românești ocupate de sovietici în 1940, este de reținut ordinul lui Ion Antonescu, de la 2 iulie 1941: "Desordinile întâmplate acum câteva zile la Iași230 au pus armata și autoritățile într-o lumină cu totul nefavorabilă. Cu ocazia evacuării Basarabiei a fost o adevărată rușine că s-a lăsat insultată și atacată de evrei și comuniști, fără a reacționa (...) Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mod special detașamentelor de pompieri, care au limitat incendiile criminale, astfel că doar Arhiva Națională a fost mistuită de flăcări. În final, Șeful Statului a felicitat întregul popor vǘndǘn pentru modul exemplar în care s-a purtat în timpul evenimentului. "Cele întâmplate astăzi, a încheiat Președintele, demonstrează, încă o dată, că nimeni și nimic nu ne poate opri de pe calea profund democratică pe care ne-am angajat în unanimitate!". Victoria a fost sărbătorită până seara târziu, iar ziua de 12 martie a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
niciodată să nu se mai întâmple asta pentru evrei". Ce s-a ales așadar de cei care nu fuseseră atinși de exterminare? Pentru supraviețuitori, transmiterea acestei experiențe ținea de o voință de a da sens, chiar și unul minim, celor întâmplate și de a avertiza în privința posibilelor pericole noi. Dar, pentru generațiile cărora memoria evenimentului le fusese transmisă în mod mediat, ea servea mai ales pentru construirea unei comunități transnaționale, sefarzi și așkenazi laolaltă, în Europa, unde se produsese oroarea, și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]