1,437 matches
-
pastă groasă și fierbinte, eliberat și gol, vlăguit și ușor. Nu știa atunci, dar a aflat cu trecerea timpului, că arăta ca o gelatină transparentă și întinsă, ca o peltea verde-argintată, care păstra încă fața tristă a lui Pampu. Stătea întipărit pe limba lăbărțată și gelatinoasă chipul lui, mare, parcă mai dilatat decât în realitate, conturat clar, ca-ntr-un tablou de Goya. Se simțea ca o pânză groasă și unduitoare, care se ridica lent, plutind deasupra corpului nemișcat, răstignit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
aceea, pe ea și-o aduce cel mai bine aminte, mai ales pentru cele două lucruri: aventura din pădure și inelul. Mergea repede, cu pași mici, ca un ieduț care țopăie, iar lui Zogru mersul ăsta încă îi mai este întipărit în suflet. Venea de la biserica lui Ioniță Zugravu, prin pădurea din marginea Comoșteniului - aceasta fusese și prima dintre imaginile pe care le înregistrase când ieșise întâia oară din miezul pământului. Și acum mai simte fiorul pe care îl simțise când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
s-a privit aproape un ceas în oglinda mare, în care îi vedea deopotrivă pe dansatori și era evident că aceștia nu-l vedeau pe el, cum stătea ridicat, cu trupul subțirel și filiform, cu aripile gelatinoase, pe care era întipărit chipul lui Pampu. Nimeni nu-l vedea, dar dacă cineva s-ar fi concentrat asupra oglinzii, făcând abstracție de propria reflectare, poate că până la urmă ar fi putut să sesizeze imaginea ca o umbră plăpândă, care era fața luminoasă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
glonț spre patul în care zăcea Ghighița, străjuită de Nălbica și de o altă femeie mai bătrână. Avea fața îngroșată și moale, ca o pastă fermentată, iar ochii închiși. Călugărul s-a tras puțin temător, cu toată mila lui Zogru întipărită pe față. Știa că e bătrână, o mai văzuse închinându-se la poarta mănăstirii Snagov poate în urmă cu un an, dar nu și-o imaginase atât de prăbușită. Abia când a deschis ochii a căpătat ceva din fața ei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
a salutat din mers. În jurul pieței - lume multă, cu sacoșe, cu saci de ridichi, taximetriși așteptându-și clienții, țigăncile cu flori, dar absolut nici un vehicul pentru Zogru. Fugitiv își văzuse fața în vitrina brutăriei, ca o peltea pe care era întipărit chipul lui Pampu. În fața pieței era plin de morgoni plantați pe copertina sub care oamenii așteptau tramvaiul. Nu se vedea nicăieri un om bun de intrat, de parcă Dumnezeu ar fi fost împotriva lui. În sfârșit, când își pierduse speranța, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
instantaneu, la fel ca și inima ei transformată în pulbere, arsă cu răutate din temelii în ciuda agoniei care nu voia să creadă adevărul. Privea cu ochi sticloși, împăienjeniți de plânși de fantasme întunecate, mângâia fără să vrea urma de pași întipărită pe veci în nisipul fin, altădată izvor tămăduitor al iubirii. Un colț al gurii i-a zvâcnit în sus, întipărindu-i pe chip un zâmbet de om epuizat și bolnav. Va trebui să accepte. S-a ridicat încet, nesigură pe
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
să creadă adevărul. Privea cu ochi sticloși, împăienjeniți de plânși de fantasme întunecate, mângâia fără să vrea urma de pași întipărită pe veci în nisipul fin, altădată izvor tămăduitor al iubirii. Un colț al gurii i-a zvâcnit în sus, întipărindu-i pe chip un zâmbet de om epuizat și bolnav. Va trebui să accepte. S-a ridicat încet, nesigură pe picioare, ca o nălucă dezorientată. Deși o pânză deasă de întuneric o înconjura, a început să meargă înainte, căutând cu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
fără trup, de piatră Stau în deșert... Lângă ele, pe nisip, Pe jumătate scufundat, zace un chip crăpat, a cărui căutare, Și buză-ncremenită, și rânjet de poruncă rece, Spun că sculptorul bine i-a citit acele patimi Ce-au supraviețuit, întipărite-n lucrurile fără viață, Și mâinii ce le-a modelat și inimii ce le-a nutrit: Iar pe soclu apar aceste vorbe: „Numele meu e Ozymandias, rege al regilor, Priviți lucrările mele, voi puternicilor, și desperați!” Nimic n-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
dintr-o dată băiatul a întors capul și de la fereastra ei, răsfățata prizonieră a văzut că cealaltă jumătate a feței copilului fusese strivită, ochiul se scursese, fruntea se teșise. Cu jumătatea frumoasă a feței, el zâmbea; pe cea deformată i se întipărise o suferință infinită. Se gândi la viața acelui copil condamnat și într-o clipă îi trecu prin cuget tot ceea ce sperase el și nu mai putea spera, tot ceea ce s-ar fi putut aștepta să primească, dar nu va primi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
să-i dea făgăduială în scris ca să se învoiască să-l lase să lucreze pământul, ce diavolul zicea că e al lui, în schimbul copiilor pe care-i va avea. Adam puse mâna pe o piatră și urma mâinii lui rămase întipărită pe acea piatră și acesta fu înscrisul dat diavolului. Dar după ce toate acestea se petrecură și după ce Eva născu pe Cain și Avel și Cain omorî pe Avel și Adam îngropă pe Avel și Eva născu pe Sith, Adam se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
agentul F.B.I. În clipa aceea membrii Gărzii de Fier a Fiilor Albi ai Constituției Americane s-au bulucit toți înăuntru venind din încăperea cu cazanul. Unii dintre ei erau de-a dreptul isterici. Paranoia pe care părinții lor le-o întipăriseră în minte de ani de zile dădea brusc rezultate. Aici era curată persecuție! Un tânăr a apucat un steag american. A început să-l fluture dintr-o parte în alta, lovind cu vulturul din vârful bățului în țevile de deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
că majoritatea oamenilor dedică acestei operațiuni doar cincisprezece secunde. Chiar atât suntem de grăbiți, se întreba autorul, încât nu ne putem permite patru minute pe zi, două seara și două dimineața, pentru propria noastră sănătate? Mesajul articolului mi s-a întipărit pentru totdeauna în minte ca un soi de constatare vinovată a faptului că niciodată nu mă spăl suficient. Secundele pe care le număr în gând sunt, cel mai adesea, trișate; dar de această dată nu-mi puteam permite să trișez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
locuia în zona gheizerelor de la Munki Pjaet, descoperite și cartografiate de tatăl său. Când se întâmpla să nimerească în mijlocul oamenilor îi era cu neputință să mai scape de ticul minciunii, fiindcă asemenea momente erau rare și trebuiau întotdeauna să se întipărească în memorie. Mai vrei o prăjitură, un grog, ceva? Mulțumesc, mai vreau. Spune-ne cum îți petreci timpul liber, ce faci toată ziua. Kjus turuia în continuare, dar adevărul era că nici el nu știa ce face toată ziua, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
transmise soldaților tot pe șoptite ordinul proaspăt primit. - Îl aranjăm după ce termină. Să pară un accident. Așezat la birou, Frank ștergea distrat praful de pe Memoriile lui Winston Churchill și se gândea la ceva foarte nostim, fiindcă un rânjet i se întipărise și lui pe față. Reporterul începea să-și revină și-și aranja gulerul cravatei. - Eu sunt gata, domnule Fritz. Sper că nu vă deranjează prezența oamenilor mei în cameră. - Nu, nu mă deranjează, spuse Fitz cu o voce uscată. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
dimensiunile unui minibar, care are o gaură în ușă. Copilul este legat înăuntru, iar ușa este închisă astfel încât nu i se mai vede decât capul. După care începi să-i îndeși mâncarea în gură. Pe chipul lui Jake s-a întipărit o expresie disprețuitoare. —Sună dezgustător. — Nu e deloc dezgustător, i-a explicat Hugo cu seriozitate. Nu curge nimic. Nu se face nici un pic de murdărie. N-ai nici o durere de cap. Ar trebui să încercați și voi. Și apoi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
aș putea să o înțeleg, ne despărțim prieteni, eu rămân cu ploaia și cu reumatismul, dumneata cu banii, iată happy-end-ul - sau cineva a ținut cu tot dinadinsul să producă zâmbete strâmbe, ca la camera ascunsă? Musafirul începu să tremure. Uimirea întipărită pe chipul său nu părea deloc trucată. - Chiar nu înțelegeți? Dumneavoastră sunteți scriitorul, autorul întâmplării nefericite prin care trec de câteva zile. M-ați aruncat în plin coșmar. Sunteți singurul care puteți să spuneți cum se va termina totul. Ce
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
o mină gravă că a avut loc un groaznic accident de circulație. Victima, un agent imobiliar, decedase, iar autorul părăsise locul faptei. Un individ în vârstă, probabil martor ocular, dădea declarații și făcea pe interesantul. O privi mirat. I se întipărise pe chip un zâmbet ciudat. - Ce dracu` e așa de interesant, scumpete? L-a lovit pe unul mașina, extraordinar, un agent imobiliar mai puțin. Niște escroci. Vând cocioabe și zic că sunt palate, te simți obligat să le mulțumești fiindcă
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
și i se făcu o poftă nebună să umble desculț prin apa rece. Aruncă papucii din picioare și își suflecă pantalonii. Coborî cele patru trepte - înregistră scârțâitul uneia dintre ele - și lipăi prin apă cu un zâmbet de satisfacție maximă întipărit pe chip. Întoarse capul către casă, poate pentru a-l invita alături de el și pe Magician. Dar acesta îi făcu semn că nu agreează astfel de momente. Ocupase balansoarul și se legăna cu ochii pe jumătate închiși. Nu se întrebă
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
torceau cu zgomotul familiar al aparatelor de aer condiționat, luându- se la Întrecere cu cosașii. Traversând partea de nord a campusului - pe care o vedeam pentru prima oară vara, găsind că arată complet diferit față de imaginea dezolantă care Îmi rămĂsese Întipărită În minte din iarnă - mi se părea că viața mea e un vis. Treceam printre niște ronduri de flori atât de viu colorate și de bine Îngrijite, Încât mi se părea ireal. — Hei, s-a auzit deodată În spatele meu o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
torceau cu zgomotul familiar al aparatelor de aer condiționat, luându- se la întrecere cu cosașii. Traversând partea de nord a campusului - pe care o vedeam pentru prima oară vara, găsind că arată complet diferit față de imaginea dezolantă care îmi rămăsese întipărită în minte din iarnă - mi se părea că viața mea e un vis. Treceam printre niște ronduri de flori atât de viu colorate și de bine îngrijite, încât mi se părea ireal. — Hei, s-a auzit deodată în spatele meu o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
de bărbat, care, la rându-i, tremura, precipitat, ca Într-un dans fantastic. Și totul se consumă atât de firesc, atât de repede, Încrustându-li-se, În memorie, ca ceva ce ar fi existat dintotdeauna, și care s-ar fi Întipărit, pe istorie, de asemenea, tot pentru totdeauna. Fantastic! Da, cu adevărat, fantastic! După ce totul se liniști, el exclamă, printre buzele, care abia acum se dezlipiră, ca dintr-un demonic dezgheț, de ale ei; mam umplut de drag! Drag, față de cine
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de ani, cât va mai trăi, pământul nostru, scump și drag, de-aici Înainte! Hingheroidul Copilul - copil; bunicul-bunic; bâta - bâtă; câinii - câini; cuțitul - cuțit. Mare. Solid. Din baionetă de armă, cu glonț, militară. Asta era cam tot ce i se Întipărise, nepotului, copilului, adică, din prima sa ieșire În lume, cu tatăl tatălui său. Ce făcea tatăl tatălui său: lovea puternic, unul din câinii legați cu frânghii, pe malul apei, acesta se zbătea nu prea mult, iar după aia bătrânul Îl
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mai mult pentru aer curat și pentru petreceri. Avea, la secret, Într-un subsol, un mare depozit cu sticle de vinuri vechi. Ani și ani, nimeni, n-a știut de acel zăcământ de o rară calitate și frumusețe, demn de Întipărit, pentru vecie, pe frontispiciul istoriei acestei localități. Dar, săpătorii, care au fost puși să lărgească groapa, În vederea măririi spațiului pentru iernarea vacilor, au dat peste marele și prea-vechiul zămnic. Au căutat prin sticle. Să vadă ce e. Au destupat câteva
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
spun că atunci cînd a fost să-ți alegi meseria, nu te-ai gîndit În primul rînd dacă Îți va plăcea sau nu, ci, cu toate că aparent reușiseși să treci peste acel eveniment neplăcut din viața ta, el a rămas adînc Întipărit În memoria ta afectivă și te-a influențat să alegi medicina. ─ Bine, dar Îmi place ceea ce fac... Asta e foarte bine, dar la Început ai ales să fii medic nu pentru că ți-ar fi plăcut foarte mult această meserie, ci
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
numește familia vizitată, Thomas a schimbat, zîmbind, vorba: „Joci baschet?“ „Nu prea am vreme! Școală, lecții de engleză...“ „O prietenă...“, a zis Thomas. „Da... ne vedem, acum, la sală... E un meci amical, Între licee...“ Thomas Încerca să și-l Întipărească În minte pentru totdeauna. A doua zi era duminică, dacă l-ar fi Întîlnit, iarăși, Întîmplător, ar fi stîrnit bănuieli. Un corupător de minori, lumea era plină, pînă și o mulțime de Înalte fețe bisericești se Îndeletniciseră, e drept, prin
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]