2,502 matches
-
situației și a posibilelor consecințe. Ea apare deci mult mai complexă decât viziunea biologistă și este mai convingătoare. În plus, după cum remarcă R. Baron și D. Byrne (1991), e și mult mai optimistă, fiindcă, dacă agresiunea este în primul rând învățată, ea poate fi mult mai direct și ușor controlată, deopotrivă la nivelul societal și la cel individual. Psihologii sociali insistă că agresivitatea dobândită social nu înseamnă doar tendința de a răspunde ostil la interacțiunile neplăcute. Mediul familial, grupul de similaritate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
evaluare (percepții, atitudini, credințe normative) ce trimit la comportamente agresive. Ființele umane învață de mici cum să perceapă, să interpreteze, să judece și să răspundă la stimuli ce vin din mediul fizic și social. Încet-încet se cristalizează scenarii mental-comportamentale, care, învățate și folosite frecvent, pot căpăta în timp caracter automatizat, ca deprinderi (habitusuri). Studiile longitudinale arată că asemenea structuri cognitiv-comportamentale de agresivitate încep să se întărească în jurul vârstei de 8-9 ani și se consolidează continuu până la maturitate. În cadrul teoriei învățării sociale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
participanților; - oferă informații acestora; - intensifică dezvoltarea anumitor abilități; - produc schimbări în atitudini și comportamente; - pregătesc cursanții să-și asume noi roluri în viitor și să-și înțeleagă rolurile dezvoltate până în prezent; - extind capacitatea cursanților de a pune în aplicare cunoștințele învățate și a gândi în mod analitic situațiile complexe, reducându-le la dimensiuni care pot fi controlate; - evaluează performanța obținută de cursanți prin definirea unor standarde etc. Aparent paradoxal, unul dintre riscurile simulării poate fi tocmai cel al implicării, deoarece participanții
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
totodată și o cale directă în reactualizarea și reîmprospătarea propriei învățări pentru cel care joacă rolul profesorului în această diadă. Într-adevăr, încercați să explicați cuiva din familie ceea ce tocmai ați învățat și veți observa că în urma acestui demers cunoștințele învățate vor deveni mai clare și mai vii în memorie, pentru dumneavoastră înșivă în primul rând. Astfel se activează un concept vechi în literatura de specialitate (însă nu îndeajuns fructificat de practica în domeniu), anume că „înveți ceea ce predai”. 13.3
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cooperativ, cât și competițional, modalitățile de construcție a interrelaționărilor în cadrul grupului sunt importante pentru activitate și pentru performanța grupului respectiv. Trebuie să observăm că, în fapt, aceste metode nu aduc nimic din punct de vedere cognitiv (în sensul unor informații învățate), dar importanța lor în succesul altor metode ce folosesc grupul și în dezvoltarea unei atmosfere propice învățării, în general, în clasă, este evidentă. Dacă este să gândim metoforic este similar timpului pierdut pentru ca lemnele cu care vrei să faci focul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
îl face, în pofida vicisitudiniilor, un veritabil învingător; Simina, una din fiicele sale, ilustrând ideea potrivit căreia cei născuți din os domnesc trebuie să își subordoneze sentimentele intereselor țării și voinței părintești; Ana Movilă, ajunsă cneaghină în suita reginei Poloniei, femeie învățată și fermecătoare, o adevarată curteană a secolului al XVII-lea european. Destinul Siminei, evoluția ei de la adolescența petrecută în cămările domnești din Iași la maturitatea femeii lipsite de dragoste conjugală, timp trăit în casa din Pera și în palatul din
STERE-CHIRACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289920_a_291249]
-
ascetice; pe lîngă aceasta, descoperim unele elemente doctrinale specifice care o susțin și o justifică. Cassian avea o formație origeniană, dobîndită în perioada cînd dusese o viață de eremit în pustiul Egiptului, la școala lui Evagrie și a prietenilor săi învățați. Evagrie spusese că, atunci cînd carnea și fragilitatea implică decăderea creaturilor în raport cu starea lor originară, mintea umană are forța de a întrerupe această degradare a materiei și de a regăsi calea spre Dumnezeu. Contemplarea e o operă a intelectului. Cassian
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și cu atît mai puțin, pentru polemica sa antipelagiană. Cassian este un scriitor rafinat și folosește cu moderație mijloacele retorice în limba latină pe care o învățase la maturitate. Nu întîlnim însă la el acea latină artificioasă, nu naturală ci învățată, ca în cazul lui Ammianus Marcellinus, de exemplu. Narațiunea simplă și agreabilă și prospețimea expresiei fac din Cassian unul dintre cei mai mari scriitori latini ai secolului al V-lea. Bibliografie. Ediții: CSEL 13, 1886 și 17, 1888 (M. Petschenig
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la al treizecilea capitol din cartea a patra. Se pare deci că avem cam jumătate din această operă. Aceasta era structurată ca o povestire, relatată unui anume Teostene, a unei dispute, care durase cinci zile, între autor și un păgîn învățat care nu e numit, însă e menționat ca filozof sau „filolog”. în realitate, cadrul dialogului e pură ficțiune: de fiecare dată, păgînul lansează atacuri, adesea sarcastice, contra unei serii de pasaje din Scripturi, în general din Noul Testament și în special
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
prin promisiuni (II, 288). Cărțile biblice formează o scară pe care putem urca spre Dumnezeu și trebuie privite ca aur purificat (I, 369). Isidor nu e de acord cu alegorizarea sistematică a Scripturilor, care ne face să ne considerăm mai învățați decît acestea și transformă cuvintele lor în orice lucru dorim, noi ceea ce îi derutează pe ascultători (IV, 117). îi critică și pe cei care se străduiesc să interpreteze tot Vechiul Testament ca o referire la Cristos: forțînd sensul simplu al enunțurilor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
apel dacă este comparată cu opere similare ale unor personalități mult mai cultivate și mai profunde decît el. însă a existat și o exegeză a textului sacru mai umilă și mai simplă, pentru că Scripturile n-au fost doar hrana celor învățați și a duhovnicilor, ci și a neștiutorilor și a persoanelor cu spirit critic redus, care erau interesate de miraculos, astfel încît, din această perspectivă, opera lui Cosma își găsește o justificare. Și, oricum, și la Cosma găsim indicii ale unei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de-atâta rușinare. Îmi amintesc doar sunetul sacadat al respirării subjugate’n sărutare. Îi simt și-acum căldura căutării, a murmurelor tomnatice, a soarberii dorinței coapte, a legănării magice și transparente. Timpul din mine începe să mă zorească, sfidând simțirea învățată să aștepte. Cu inima dorită de-amintire, în lumi ce nu cunosc singurătatea, nesomnul răcoros mă poartă’n brațe. DE-AR FI De-ar fi să vii, lacrimile îți vor îmbăia trupul asudat de împreunarea dorurilor. În cearceaful de fân
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
posibilitate de adaptare permanentă la condițiile interne și externe. În acest context, Dragnea A. și Bota A. (1999) susțin că: „exercițiul fizic nu presupune doar o repetare sistematică, ci și posibilitatea de a construi, de a asambla, pe baza mișcărilor învățate, o conduită motrică proprie subiectului care a asimilat anumite cunoștințe motrice, pe care le exteriorizează apoi sub forma comportamentului motric.”. Într-o accepțiune mai generală, Mârza Dănilă Dănuț (Teoria Educației Fizice și Sportului, 2006) spune că exercițiul fizic reprezintă: „acțiunea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
complexe, intenționale, implicând un lanț de mecanisme senzoriale, centrale și motorii care prin procesul învățării au devenit organizate și coordonate, astfel încât permit realizarea unor obiective, cu maximum de siguranță.”. M. Epuran (1993) consideră că deprinderile reprezintă: „calități ale actelor motrice învățate, care prin exersare dobândesc indici superiori de execuție: coordonare, precizie, viteză, ușurință, plasticitate, automatizare.”. Definirea termenului de deprindere motrică este formulată de mai mulți autori, și are următoarele aspecte: „Deprinderea este o manieră de comportare dobândită prin repetare (exersare), ca
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mai mică. Prin exersare se ajunge la automatism când controlul scoarței cerebrale poate fi îndreptat spre rezolvarea creatoare a sarcinilor motrice. Se poate concluziona că deprinderea motrică este un act motric automatizat.”. În concluzie, deprinderile motrice sunt caracteristici ale actelor învățate, sunt componente ale activității voluntare - conștiente ale omului, care prin exersare dobândesc indici superiori de execuție, organismul obținând capacitatea de cheltuială energetică optimă pentru realizarea actelor motrice respective, obținând randament superior de execuție. Nu putem trece mai departe fără a
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mingii cu două mâini de pe loc, pasarea cu o mână și prinderea cu două mâini de pe loc, pasarea mingii cu piciorul băieți, de pe loc, dribling simplu și multiplu pe loc, conducerea mingii cu piciorul băieți, ștafete și jocuri cuprinzând procedeele învățate; Programa de educație fizică pentru clasa a II-a Programa a fost aprobată prin Ordin al Ministrului Educației nr. 4686 / 05.08.2003 Menționăm că următoarea programă de educație fizică nu a fost modificată de către autorul acestui curs universitar, ea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Procedee tehnice folosite în apărare: poziția fundamentală în apărare; deplasările cu pași adăugați; lucrul de brațe și jocul de picioare. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; depășirea. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul normal. Joc de baschet cu aplicarea procedeelor învățate, cu reguli adaptate: 2 x 2 și 3 x 3 la un panou; 5 x 5, la două panouri. 2. Fotbal Procedee tehnice folosite în atac: lovirea mingii cu interiorul labei piciorului și cu șiretul plin, de pe loc; șutul la
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
folosite în apărare: deposedarea adversarului de minge, din față. Acțiuni de joc fără minge: alergări variate; schimbări de direcție; sărituri; opriri. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; depășirea. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul. Joc de fotbal cu respectarea regulilor învățate. 3. Handbal Procedee tehnice folosite în atac: alergare cu schimbarea direcției; pasa în doi de pe loc, cu o mână de la umăr; pasa din alergare între 2-3 jucători, în același plan și în adâncime; pasarea mingii din lateral, oblic, înainte și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
folosite în atac: demarcajul; așezarea pe teren în cadrul sistemului de atac în semicerc; repunerea mingii în joc de către portar. Acțiuni tactice folosite în apărare: așezarea pe teren în sistemul de apărare 6 : 0. Joc de handbal bilateral cu respectarea regulilor învățate. 4. Volei Procedee tehnice folosite în atac: poziția fundamentală și deplasările specifice; pasa cu două mâini de sus, de pe loc; pasa cu două mâini de sus, precedată de deplasare și oprire; serviciul de jos din față sau din lateral. Procedee
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Oina Procedee tehnice și acțiuni tactice: prinderea și pasarea mingii în perechi; servirea și bătaia mingii; "țintirea" adversarului prins la mijloc; alergarea prin culoare; blocarea (oprirea mingii); apărarea individuală; intrarea în joc; așezarea pe posturi. Joc bilateral cu aplicarea regulilor învățate. 2. Badminton Procedee tehnice și acțiuni tactice: priza la rachetă; poziția fundamentală și deplasările specifice; lovitura de sus din față; lovitura de jos din față; lovitura de jos din lateral; serviciul lung; Joc bilateral cu aplicarea regulilor învățate: 1 x
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
aplicarea regulilor învățate. 2. Badminton Procedee tehnice și acțiuni tactice: priza la rachetă; poziția fundamentală și deplasările specifice; lovitura de sus din față; lovitura de jos din față; lovitura de jos din lateral; serviciul lung; Joc bilateral cu aplicarea regulilor învățate: 1 x 1; 2 x 2. 3. Înot Procedee tehnice: jocuri de acomodare cu apa respirația specifică (expirația cu fața în apă și inspirația cu fața înainte și lateral); plutirea și alunecarea pe piept; înot cu obiecte plutitoare; înot prin
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Procedee tehnice folosite în apărare: deplasări specifice în poziție fundamentală; lucru de brațe și jocul de picioare. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; depășirea; pătrunderea. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul normal; marcajul agresiv. Joc de baschet cu aplicarea procedeelor învățate și respectarea regulilor fault și dublu dribling: 2 x 2 și 3 x 3 la un panou; 5 x 5, la două panouri. 2. Fotbal Procedee tehnice folosite în atac: lovirea mingii cu interiorul labei piciorului de pe loc și din
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
piciorul, din deplasare. Procedee tehnice folosite în apărare: deposedarea adversarului de minge, din față. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; depășirea. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul adversarului fără minge; marcajul adversarului cu minge. Joc de fotbal cu respectarea regulilor învățate. 3. Handbal Procedee tehnice folosite în atac: pasa din alergare; prinderea mingii venite din urmă; dribling multiplu cu mâna stângă și mâna dreaptă; aruncare la poartă din alergare cu pas încrucișat; aruncare la poartă din săritură. Procedee tehnice folosite în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
față de apărătorul care se repliază; depășirea; așezarea în atac în sistemul fără jucător pivot. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul adversarului fără minge; marcajul adversarului cu mingea; intercepția; așezarea în sistemul de apărare 6 : 0. Joc bilateral cu respectarea regulilor învățate. 4. Volei Procedee tehnice folosite în atac: pasa cu două mâini de sus, precedată de deplasare și oprire; pasa peste cap; serviciul de jos din față; serviciul de sus din față. Procedee tehnice folosite în apărare: deplasări specifice în poziție
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sportive alternative 1. Oina Procedee tehnice și acțiuni tactice: prinderea și pasarea mingii în perechi; servirea și bătaia mingii; alergarea prin culoare; "țintirea" adversarului; blocarea (oprirea mingii); intrarea în joc; așezarea pe posturi; apărarea individuală. Joc bilateral cu aplicarea regulilor învățate. 2. Badminton Procedee tehnice și acțiuni tactice: deplasări specifice în poziție fundamentală; lovitura de sus din față; lovitura de jos din lateral; serviciul lung; lovitura de atac de sus. Joc bilateral cu aplicarea regulilor învățate: 1 x 1; 2 x
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]