4,741 matches
-
ales dintre persoanele care au niveluri înalte ale încrederii. Poziția în stratificarea socială influențează și ea probabilitatea participării. Participarea este mai probabilă printre membrii clasei mijlocii. Teoretizări precum cele ale lui McClelland (1976) sau Bourdieu (1984) atribuie clasei mijlocii anumite înzestrări culturale care le stimulează participarea. Această observație introduce problematica resursele pentru activism, care sunt distribuite inegal în funcție de poziția în ierarhia socială. Brady, Verba și Schlozman (1995) au arătat că statusul social corelează cu competențe civice, care se referă la capacități
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
liberalii propun instituționalizarea acesteia sub forma securității colective, cu speranța că agresiunea va fi astfel balansată prin cooperarea tuturor membrilor acestui sistem. Mai mult, contrar acuzației de ignorare a rolului puterii în politica mondială, internaționaliștii liberali pragmatici militează pentru o înzestrare a acestui sistem al securității colective cu o forță polițienească capabilă să vegheze asupra respectării normelor internaționale și să intervină în cazul încălcării lor. În loc de concluzii Nu putem încheia înainte de a oferi o definiție a colecției de propuneri ale internaționaliștilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a practicat, în paginile „Tribunei”, critica literară), extrem de interesant, bogat în considerații posibile într-un jurnal de lectură neîncorsetat de exigențele genurilor publicistice, dar și un jurnal al reporterului, al călătorului. Se mai cuvine menționat că pasiunea de călător și înzestrarea de observator sunt învederate de pagini de reportaj în care M. s-a străduit să evite fasonul găunos, lozincard, confecționat-patetic ori convențional omenesc, impus în epocă unor astfel de producții jurnalistice. Anul trecut în Calabria este o scriere subiectivă și
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
calitățile sau defectele ei, policultura este o formă de agricultură mai stabilă și mai ușor de menținut decât monoculturile. În cazul ei, este mai mare probabilitatea de a se obține ceea ce economiștii numesc „venit hicksian”: un venit care nu subminează Înzestrarea cu factori de producție, aceștia permițând obținerea de venituri și În continuare, pe termen nelimitat. Policultura este, În același timp, mai suplă și mai adaptabilă, ceea ce Înseamnă că are șanse mai mari să facă față stresului și daunelor, fără a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
formării statelor medievale românești, cercetarea se concentrează, dar se și oprește la vârstele dintâi ale neamului, circumscriind perioada dacică. La dimensiunile proiectate, lucrarea, din care au apărut numai două volume, nu putea fi terminată cu puterile unui singur om. Însă înzestrarea lui H., „uvrier” și „artist”, se armonizează aici, ca și în alte scrieri istorice, biografii ori studii în care sunt evocați Ion Vodă cel Cumplit, Petru Rareș, Luca Stroici, Vlad Țepeș, Nicolae Milescu, Negru Vodă ș.a. Stilistica exaltată a lui
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
nostru”, „Deșteptarea”, „Frânza vlahă”, „Dimândarea”, reviste cultural-literare aromâne. În 1976 realizează cea mai cuprinzătoare antologie de poezie populară aromână, însoțind-o de o pertinentă prefață, în care subliniază unitatea indestructibilă a aromânilor cu dacoromânii. I. este o creatoare de reală înzestrare când compune în aromână. Versurile îi sunt înfiorate de nostalgii, regrete și doruri pentru graiul „de-acasă”, vorbit, cum spune poeta, de „părințâli” ei. Autoarea vibrează la cântecele aromânilor, la frumusețea rostirii lor, cu inflexiuni de cronică străveche. Adevărata măsură
IORGOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287606_a_288935]
-
orice preț, de a uimi îl face să se opună evidenței, bunului-simț. Astfel, el neagă, în numele unei așa-zise purități a operei literare, efectele influenței folclorului asupra literaturii române culte, îi contestă lui Mihai Codreanu vocația poetică și mai ales înzestrarea pentru sonet, caracterizează versurile lui O. Goga drept „urâte și greoaie”, afirmând că scriitorul „stâlcește limba” ș.a.m.d. După 1905, la revistele pe care le-a înființat și condus, I.-C. a publicat literatura poeților tineri, între care G.
IONESCU-CAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287588_a_288917]
-
București, unde însă va avea ca maestru un sculptor, pe Dimitrie Paciurea. În mediul literar (la „Revista copiilor și a tinerimii”, unde debutează în 1919 și unde îndeplinește și funcția de corector, la „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”) pătrunde grație înzestrării lui pentru desen. Curând se afirmă în grafica publicistică, ilustrând texte de prin reviste, precum și cărți pentru copii (cum ar fi Haplea de N. Batzaria). Un timp lucrează într-un atelier de reclame ilustrate. Îndemnat de V.I. Popa, se apucă
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
joc, de farmecul, spontaneitatea și umorul dialogurilor. În alte satire (Ingratul, îndeosebi) înverșunarea polemică ia forma pamfletului și a blestemelor clocotind de ură. H.-R. a fost un prozator de mare talent, dar nici una din scrieri nu este pe măsura înzestrării sale. Fără să persevereze în vreo direcție anume, el s-a dovedit la fel de dăruit pentru proza poematică (Imn către holeră), ca și pentru cea satirică sau pentru memorialistică. Verva polemistului și a povestitorului s-a exersat mai întâi în prefețele
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
separat. Statele nu se afl) plasate pe treaptă de sus, întrucât se remarc) la un capitol nu la altul. Poziționarea lor depinde de modul în care se prezint) ele în privința tuturor criteriilor care urmeaz): m)rimea populației și a teritoriului, înzestrarea cu resurse, capabilitatea economic), forța militar), stabilitatea politic) și competența. Statele aloc) foarte mult timp estimându-și reciproc capabilit)țile, în special posibilit)țile lor de a provoca pierderi. Statele dispun de diferite combinații de capabilit)ți, care sunt dificil
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
f)cut. Comentatorii conținu) s) pun) accent pe interdependenta mondial), și s) vorbeasc) despre acest fenomen ca si cum toate națiunile sunt pe cale de a pierde controlul și de a deveni și mai strâns îngr)dite. Convertirea conceptelor în realit)ți, si înzestrarea lor cu fort) cauzal) reprezint) o deprindere asumat) cu ușurinț). Înalții oficiali și cei care studiaz) afacerile internaționale au scris mai demult despre balanța de putere c) ar genera r)zboi, sau c) ar menține pacea. Ei atribuie acum o
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de reviste cu profil economic și social, prin excelență „Pagini agrare și sociale“, au consacrat, cu începere din iulie 1938 până în 1944 inclusiv, un număr relativ însemnat de articole unor exploatări moșierești dintre cele mai reprezentative, în care erau prezentate înzestrarea lor tehnică, sistemul de cultură practicat, soiurile de plante cultivate și rezultatele obținute, aceste articole urmărind, în mod deliberat, să scoată în relief funcția educativă a marii proprietăți 43. Paralel, în anii 1939-1940, în publicistica vremii argumentele contra redistribuirii pământului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
senzații ciudate”, îi proiectează în plină bizarerie. Nătăfleți, fanfaroni, fricoși, neisprăviții cochetează cu nonsensul. Sunt „fantaziile”, așa-zicând, ale unui condeier care se îndârjește să curteze o muză cam năzuroasă. Simțul dialogului (cu pigment caragialesc) e un atu, dar insuficient. Înzestrarea, câtă este, a lui L. ține de portretistică. Cartea Cincizeci figuri contimporane (1913), cu incisive desene de Iosif Iser, înșiruie ca într-o galerie de oglinzi „deformante” figuri de prim-plan ale vremii - membri ai familiei regale, oameni politici, scriitori
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
1926 și 1929), „Gândirea”, „Vremea”, „Universul”, „Liceul” (din al cărei comitet de redacție a făcut parte între 1935 și 1941). Pe lângă versuri, a publicat și articole, unele dintre ele adunate în volumul Opinii literare (1927), care nu certifică o reală înzestrare pentru comentariul de acest gen. Prima plachetă - Poezii (1920) - a fost urmată de altele, astfel încât, în 1928, D. este admis ca membru al Societății Scriitorilor Români. În primele culegeri - Primăveri scuturate (1924), Cântece pentru madona mică (1926; Premiul Academiei Române), Priveliști
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
, Coca (1.VIII.1913, Craiova - 1.IX.1974, București), poetă, prozatoare și autoare dramatică. Este fiica scriitoarei Elena Farago și a lui Francisc Farago, funcționar bancar, și primește la naștere numele Ana-Virginia. F. manifestă o precoce înzestrare literară, astfel că versuri ale poetei de numai zece-unsprezece ani, din care va cita cu simpatie, îl motivau pe Lucian Blaga a glosa pe seama artei „miraculoase” a copiilor într-un articol din „Cuvântul” (1925). Învață într-un institut privat de
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
a tipărit doar prima parte, De la origini până la Cicero. În această carte, clasicistul alătura unui bogat aparat de date istorico-literare numeroase glose critice, pe cât de pertinente, pe atât de agreabile, dezvăluindu-și nu numai apetenta pentru valențele estetice, ci și înzestrarea de netăgăduit de comentator. După mutarea la București se concentrează mai ales asupra scriitorilor bizantini, pe care ii editează în colecția „Scriptores bizantini” (Procopius din Cesareea, Mauricius, Teofilact din Simocata). O atenție deosebită acorda cercetării limbii latine populare, domeniu în
MIHAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288112_a_289441]
-
dublei priviri, de creator și de critic literar, având plăcerea desfacerii textului în fibrele sale cele mai profunde prin instrumentele moderne ale analizei de text oferite de o viziune proprie asupra limbajului poetic, rezultat al cercetărilor asupra semnului lingvistic. O înzestrare poetică certă transformă însă experiențele sale în creație autentică. Poezia, fie ea în română (Punte întru text, 1985) sau în franceză (Sonnets, 1991, Sous le trésor, 1997, Au Bord du temps, 1999, Racines écloses, 2002), se caracterizează deopotrivă prin puritate
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
au fost și versiunile sale din Cărțile junglei ale lui Kipling, din mai multe romane ale lui W. S. Maugham ori din Drumuri cu popas, aparținând scriitorului american de origine română Peter Neagoe. Cu timpul însă traducătorul a făcut din înzestrarea sa o adevărată industrie. Chiar dacă nu și-a însușit munca altora, cum a fost acuzat, graba cu care erau transpuse mii de pagini s-a repercutat asupra calității. S-a adăugat și alegerea unor cărți de mare succes la public
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
prietenului său V. Alecsandri. Dar el se mai încercase în literatură. În 1835 i se publica Precioasele, o traducere din Molière. Intenționa să scrie o comedie satirică, împreună cu D. C. Ollănescu-Ascanio. A realizat doar câteva scene, ce denotă o anumită înzestrare pentru gen. I se datorează una dintre primele încercări de roman românesc, propriu-zis o localizare a unor fragmente din cartea lui Louis Reybaud, Jerôme Paturot à la recherche d’une position sociale. Cel dintâi fragment, Istoria lui Alecu, compus prin
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
și, mai ales, au mari carențe de tehnică dramatică. Totuși, o anume vioiciune a dialogului, savoarea limbajului, precum și unele tente umoristice reușite (vizibile în drama Din bezna satelor sau în comedia Taina culiselor) atestă că autorul nu era lipsit de înzestrare. Lirica lui H., îndeosebi cea erotică, cultivată cu predilecție, aparține unui pesimist romantic în descendență eminesciană. Suferințele iubirii, iluziile spulberate sunt reluate obsesiv în acorduri destul de convenționale. Câteva inflexiuni ies totuși din tipar, făcându-se simțite atunci când poetul își împrospătează
HASNAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287419_a_288748]
-
nu face mai profundă această poezie. O temă importantă este cea patriotică. G., care nu rezistă tentației de a da lecții în critică, dar și prin intermediul literaturii, găsește în fabulă un teren prielnic. În proză nu a perseverat, deși o înzestrare, firavă, nu i-a lipsit. A scris povestiri, schițe cu caracter de meditație, schițe satirice. Reportajele și articolele lui rămân, până la urmă, simple compilații. Religia, morala, istoria fac obiectul preocupărilor sale gazetărești. A publicat în „Albina românească” și „Spicuitorul moldo-român
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
apoi preot în Rășinari (strămoșii paterni, de origine macedoneană, se stabiliseră în secolul al XVIII-lea în Crăciunelu de Sus). Mama poetului era nepoata preotului Ion Bratu, la care trăsese adolescentul Eminescu în periplul său ardelean. Ambii părinți aveau unele înzestrări literare, mama semnând chiar versuri în revista „Familia”. G. urmează școala primară la Rășinari și liceul unguresc la Sibiu (1890-1899), ultima clasă făcând-o la liceul românesc din Brașov, unde a fost nevoit să se mute din cauza unui conflict pe
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
matură, înzestrată cu o neobișnuită energie de fixație. Pe de o parte, ea enunță supratema întregii creații - raportul de forțe dintre literatură și viață (indiferent în ce parte înclină temporar balanța). Pe de alta, deconspiră și ilustrează fibra cinematografică a înzestrării imaginative, ca și a tehnicii lui G. El s-a bucurat de o primire excelentă încă din start, deși a rămas multă vreme - printre colegii mult mai prolifici de generație -, autorul unei singure cărți. O carte de care etichetele critice
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
și acompaniate de o foarte bogată activitate foiletonistică. Abundența publicisticii a putut da, la început, impresia risipirii forțelor (Nicolae Manolescu), dar și a unei energii remarcabile, subliniată de Marian Papahagi într-un portret sintetic: „Stăpânirea unui limbaj specializat și suplu, înzestrarea pentru analiză (și în special pentru aceea a prozei), seriozitatea și [...] o putere de muncă nu tocmai comună în tânăra generație [...] sunt atuurile sale esențiale”. Spiritul analitic și aplicația la text sunt dublate de un apetit teoretic evidențiat de instrumentarul
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
poezia lui o abordare validă a lirismului în miezul său programatic, iar Eugen Simion pare, de asemenea, îndreptățit să prefere momentele în care poetul își depășește programul, lăsând versurile lucide și reci, aseptice uneori, să fie contaminate de stările lumești. Înzestrarea analitică îi permite o valorificare superioară pe terenul criticii literare, L. dovedindu-și aptitudinile în comentarii ample la autori ca George Bacovia, Jean Bart, Liviu Rebreanu sau Mircea Ivănescu. Se remarcă îndeosebi studiile, fertile polemic, despre Alexandru Ivasiuc (1986) și
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]