1,046 matches
-
mai intră: Hașomer Hazair, Herzilia, Brith Trumpeldor, Tineretul zionist, Fondul național evreiesc. Nu are sediu propriu, corespondența o primește Abraham Iager, str.C.Stroici, nr.29. Activitatea se face după Statutul organizației sioniste din București, recunoscută de stat, se face prin șezători culturale, mitinguri, unde sunt tratate chestiunile Palestinei. Numărul membrilor pasivi este de 250. Scopul este de a cultiva evreimea în vederea răscumpărării și restaurării lui Eretz Israel. Nu are activitate din punct de vedere politic”. Între anii 1933 și 1935, Aizic
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sănătoasă, prin gimnastică, excursii, de a-i deprinde cu o viață modestă, în respect și supunere față de părinți, profesori, autorități; de a sta la dispoziția organizației sioniste din localitate pentru golirea cutiilor Fondului Național Evreesc”. Activitatea se desfășura prin conferințe, șezători literare și artistice. Comitetul de conducere era numit de organizația sionistă Carmel, iar fondurile se obțineau din cotizațiile membrilor și din „produsul activităților”. Organizația de tineret „Hașomer Hazair” din Dorohoi avea următoarele principii ideologice: „hașomerul este omul adevărului; pionierul renașterii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Schwartz (croitor) secretar, Simon Cușmariu (comerciant) casier, Hoișie Davidsohn (lucrător tipograf) controlor. Organizația sionistă „Poale Zion” din Dorohoi era legal constituită și îndreptățită să-și desfășoare activitățile pentru îndeplinirea scopului propus. Prefectul județului, A.Beiu dă aviz favorabil pentru o „șezătoare literară cu declamațiuni coruri și conferințe despre haluțimi, în seara de 24 martie 1934, în localul școlii izraelito-române în folosul haluțimilor; pentru reuniunea din 25 aprilie 1935 și pentru o excursie la Siret (Bucovina) în zilele de 19-20 mai, pentru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pe care o conducea. Taberele de muncă deveneau o metodă de educație legionară și de pătrundere în rândul populației. Viața legionarilor în taberele de muncă însemna o viață organizată, bazată pe disciplină conștientă...ne făceam rugăciunile în fața steagului tricolor, organizam șezători în zilele de sărbătoare la care participau oamenii satului. Noi ne prezentam ideile și planurile mișcării iar ei își prezentau necazurile lor. Într-o perioadă de exacerbare a cultului pentru viața materială, legionarii au venit cu trăirea modestă și credință
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
anii 1919 și 1936, indicii convingătoare pentru a susține ideea că tinerii evrei desfășurau o intensă viață culturală. Din cererile adresate autorităților pentru aprobarea activităților, ne dăm seama de diversitatea formelor de manifestare, precum: baluri, festivaluri, kermeze, ceaiuri dansante, reuniuni, șezători artistice, excursii, întreceri sportive. În notele informative, referatele, rapoartele agenților de poliție sunt informații referitoare la desfășurarea acestor activități, la care participau și tineri români, cu deosebire 318 la baluri și întreceri sportive. În acest context, activitățile organizațiilor sioniste se
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și tineri români, cu deosebire 318 la baluri și întreceri sportive. În acest context, activitățile organizațiilor sioniste se înscriu mai mult în sfera manifestărilor culturale decât în cele politice. Organizațiile sioniste nu desfășurau o activitate politică propriu-zisă. Organizau întruniri publice, șezători culturale, procese literare, conferințe, în care accentul cădea pe îndemnuri la educația evreiască și pe sensibilizarea față de eforturile de construcție a unui stat evreu în Palestina. De altfel, pentru evreii din Dorohoi, sionismul a fost mai mult o stare de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Te rog să-mi mai scrii. Eusebiu Camilar Salutări lui Dănuț. </citation> (5) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc="București" data =”7. I. [1]962”> Dragă Căline, Iată că pesemne cerul vrea să mai am treabă la Iași, sîmbătă. Ținem o șezătoare literară, lîngă Universitate de data asta, la Casa Ofițerilor sau așa ceva... Dacă nu vei avea altceva mai bun de făcut, te rog să mă cauți, în jurul orei 18,30, la numita Casă. Vreau să-mi spui cum a fost Anul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
decembrie 1946”, la capitolul „Sarcini și realizări”, Iancu Gutman remarcase Înființarea secției de tineret care, scria el, „...s’a organizat cu aproape toate resoartele” dând ca merituos exemplu „...secția Culturală” care s-a și apucat mintenaș de treabă ținând „...2 șezători cu diferite teze din noua literatură”. Firește, prin „noua literatură” trebuia să se Înțeleagă acele Însăilări proletcultiste sau vagoanele cu hârțoage sovietice pe vârful cărora tronau „magistralele opere” ale lui Lenin sau Stalin. Cum „vrednicului” partid comunist Îi veneau idei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lui Eliade raportul acesta cauzal să fi fost invers, adică de la alchimie la metafizică. În clasa a patra sau a cincea de liceu, pentru a-i da o replică profesorului de fizico-chimice care-l lăsase corigent, a ținut la o șezătoare școlară o conferință despre alchimie, tipărită apoi în Vlăstarul. Oricum, e cea dintâi manifestare decisivă a viitorului savant ce avea să devină o autoritate în materie pe plan mondial. Dintre toate cărțile și studiile pe care de atunci le-a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
1956, odată cu înființarea Operei de Stat din Iași, era printre puținii care dăduseră de gustul succesului, cuprinși de mirajul scenei. Încă din 1947, ca elevă în ultima clasă a Școlii Normale, a fost distribuită în rolul Ileana din opera La șezătoare de Tiberiu Brediceanu, împreună cu studenții clujeni. Succesul obținut la acest debut și încrederea acordată de profesioniștii de elită ai Clujului au încurajat-o să urmeze cursurile Conservatorului Gheorghe Dima din orașul adolescenței sale. După absolvire, pe scena Operei Române din
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
ajuns suplinitor de suplinitor. Cât lucram cu isteții copii, Iancu arunca alice în vântul ciorilor că alt animal n-a reușit să ochească sau aranja aventura mișcării unei bote de vin mănăstiresc, circa 20 de litri, pentru a deschide seria șezătorilor de iarnă, o minunată defilare de obiceiuri, povești, voroave și spuse nespuse. Jucam teatru alături de elevi, unii dintre ei fiind cu trei-patru ani mai în vârstă decât domnul învățător Brumă. Viață, viață fir de ață. și să nu uit: sub
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cusături naționale pe care o visam. În sat, pe lângă fosta mea învățătoare, am întâlnit două colege de la școala normală care din cauza lipsurilor abandonaseră. - Hai să facem ceva pentru tineret. - Dar n-avem cămin cultural! - Ei, și? și am început șezătorile în una din sălile de clasă. Lecturi, puțină muzică la patefonul directorului, șarade, gazeta evenimentelor din sat și de aici până la primul bal n-a fost decât un pas. Aici, în antreu, trei mese puse cap la cap, erau încărcate
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
clasa a II-a. Din decembrie fusesem ales în Sfatul Județean al Căminelor culturale. Eram membru, cămin nu era. Nici activitate. Împreună cu Steluța, singuri nu puteam realiza prea multe și totuși am înființat corul școlar, corul sătesc apoi am inițiat șezătorile bine primite și mișcate de la o casă la alte. Se întâlneau cu bucurie cântecele românești cu cele ucrainiene și rusești, se cosea, se împletea după aceleași cântece. Din lâna recoltată de prin sat se împleteau mănuși, ciorapi și fulare
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Ca de obicei, erau mulți conferențiari și mai multe conferințe, noi însă aveam grijă să facem selecția necesară, așa că de multe ori, în loc să ne luăm obișnuitele locuri din băncile sălii de cursuri, colindam dealurile învecinate sau făceam câte o mică șezătoare acasă la colegele noastre. Atunci i-am auzit pentru prima oară vorbind pe Nae Ionescu, pe Octav Onicescu , pe Ion Sân-Georgiu și chiar pe Kico, care deși abia atunci își luase licența, a ținut câteva conferințe admirabile, dintre care una
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
unde boierul avea cavou. La Popricani (Iași) există azi o familie de răzeși cu același nume iar, în Fălticeni, sunt trei reprezentanți de seamă. Obârșia lor, se pare, e mai în miazănoapte unde, lângă Dorohoi, există pădurea Gorovei. Întemeietorul revistei „Șezătoarea”, judecătorul, devenit academician, Arthur Gorovei a fost unul dintre primii folcloriști ai noștri care au publicat studii asupra datinelor românești. „Șezătoarea” a apărut la Fălticeni vreme de 30 de ani fiind, între numeroasele publicații de acest fel, cea mai însemnată
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
reprezentanți de seamă. Obârșia lor, se pare, e mai în miazănoapte unde, lângă Dorohoi, există pădurea Gorovei. Întemeietorul revistei „Șezătoarea”, judecătorul, devenit academician, Arthur Gorovei a fost unul dintre primii folcloriști ai noștri care au publicat studii asupra datinelor românești. „Șezătoarea” a apărut la Fălticeni vreme de 30 de ani fiind, între numeroasele publicații de acest fel, cea mai însemnată: de la Praga la New York, era consultată de toți specialiștii. Ștefan Sorin Gorovei, nepotul familiei, este unul din cei mai cunoscuți istorici
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
localnici ceremonioși, mari amatori de taclale, orășelul are însă farmecul său. Până la război târgul cunoscuse o viață culturală intensă: aici au apărut nu mai puțin de optzeci și opt de periodice diferite, între care, timp de treizeci de ani, strălucise Șezătoarea lui Arthur Gorovei, cea mai prestigioasă și consultată de specialiști din toată lumea revistă de folclor pe care a avut-o România; o editură, școli redutabile, un muzeu, clădiri monumentale la prefectură și primărie; o pleiadă de personaje reprezentative dintre localnici
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Orb, bătrânul poet vegeta acum în vila „Sonet”, peste drum de Bolta Rece. Encomiast prin excelență, poetul George Lesnea se acomodase destul de bine cu módele proletcultiste ale vremii. Adevăratul său succes rămâneau însă traducerile din poeții ruși. Ori de câte ori recita, la șezători, „Șalul negru” al lui Pușchin, era aplaudat frenetic. Transpunând în românește proză clasică rusă concomitent cu o poezie originală care se adresa copiilor, ferită și de imixtiuni politice prea grosolane, mai creativă se arăta Otilia Cazimir. Spre deosebire de Lesnea, poeta apărea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Mărgărit. Sămânța căzută în pământ fertil se dovedea esențială. Într-o confruntare cu Ghiță Mărgărit trebuia ori să ai îndrăzneala inconștienței ori percepția spectatorului de circ care, stânjenit, rămâne interesat chiar când clovnul își bate joc de el. La o șezătoare ținută într-o sală a bibliotecii, se aflau la prezidiu Ion Istrati, Sandu Faur (Al. Atanasiu) și George Lesnea care, ca de obicei, recita cu patos „Șalul negru”. Cu expresiile sale dialectale de regulă vulgare, Istrati avea succes. Lesnea, unul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
restaurant onorurile cuvenite omului politic. Împrejurare tocmai nimerită pentru a-l stârni pe Mărgărit. Rezemat la bar în coate, Ghiță comenta cu glas tare trecerea suitei academicianului, punctânduși observațiile cu câte un sughiț. IAȘII ÎN 1952 I Implicată în organizarea șezătorilor literare, filiala Uniunii superviza și activitățile de cenaclu din oraș. Exista pe atunci un cenaclu studențesc în care se remarcau Dan Hăulică, Ion D. Sârbu, Andi Andrieș, Gh. Scripcă, Ion Arhip și un alt cenaclu muncitoresc. La liceul Național, Labiș
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
premii, meditează colegii mai slabi la învățătură, joacă în piese revoluționare, ține conferințe despre noile rosturi ale societății. „Fii dârz și luptă, Nicolae!” e un program de viață. În afara debuturilor din Zori Noi și Iașul Nou, poetul se produce la șezătorile literare organizate de scriitorii suceveni. Un mare succes al său l-a constituit concursul ARLUS la care tratează, în faza republicană, despre folclorul nou, muncitoresc. Nu e cazul să divagăm asupra acestei creații a directorilor de cămine culturale pentru uzul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
e creator și opera lui e mai mult un reportaj scris curat, un album de "icoane șterse", de "file rupte", de impresii luate "din goana vieții". A și formulat o estetică a instantaneului. Doar amintirile (Părintele Nil, Un Crăciun, De la șezătoare, Mogîldea) au un anume farmec simplu. Cu Un bătrân, schiță armonioasă, Vlahuță deschidea porțile nuvelisticei lui Brătescu-Voinești, bazate pe observarea mecanizării sufletului, d-l Peiu fiind un maniac blând, fixat, departe de chiotul lumii, la executarea unui cupeu-miniatură. Ca poet
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ai poeziei populare și primii teoreticieni ai curentului poporan (încă de la 1840) au apărut în Moldova, unde găsim și pe cei mai mari folcloriști, pe S. Fl. Marin și Tudor Pamfile - precum și publicația cea mai valoroasă din acest domeniu, bătrâna Șezătoare, a dlui Artur Gorovei, el însuși un eminent folclorist. Așadar, și istoria literaturii și istoria științei române dovedesc cu prisosință teza noastră. Legătura dintre atașarea și preocuparea de realitățile noastre, pe de o parte, și înflorirea prozei artistice și a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Tuțescu în scopul „de a culege mărgăritarele poporului”. Schițe, legende istorice, versuri și material folcloric i-au mai apărut în „Analele literare, politice, științifice”, „Familia”, „Lupta”, „Foaia poporului”, „Albina”, „Revista noastră”, „Tinerimea română”, „Doina doinelor”, „Aurora”, „Opiniunea publică”, „Ion Creangă”, „Șezătoarea”, „Dobrogea jună”, „Epoca”, „Milcovul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Noua revistă română” ș.a. A mai semnat Hristian N. Țapu. Ț. prospectează toată Muntenia (îndeosebi fostele județe Teleorman și Vlașca), Moldova și o arie din Dobrogea, acumulând un vast repertoriu folcloric: două mii două sute de
ŢAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]
-
București, 1992; Cuneiforme, Timișoara, 1997; Roșiile portocalii când sunt verzi sunt galbene, București, 1997; Râsul ocrotit de lege, București, 1999; Europa națiunilor, Europa rațiunilor, București, 2001. Traduceri: Cele șapte mu’allaqate (Poezie arabă preislamică), pref. trad., București, 1978; Al-Hamadhani, Al-Hariri, Șezători arabe (30 de maqamat), îngr. și introd. trad., București, 1981; Antologie de poezie arabă (Perioada clasică), I-II, îngr. și pref. trad., București, 1982 (în colaborare cu Nicolae Dobrișan); Primii poeți persani (sec. IX-X), îngr. și introd. trad., București, 1983
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]