1,933 matches
-
a se transforma în piatră. îl observă din nou. Neîndoielnic, era un om ce nu se temea de oameni, dar pe care îl copleșeau singurătatea și liniștea acelei naturi tăcute și blând agresive, unde totul era ondulări ușoare și culori șterse, unde nu te pândeau animalele de pradă și nu se ascundeau scorpionii sau șerpii, unde nici măcar un țânțar însetat nu venea să te amenințe în amurg, dar care puțea a moarte deși nu mirosea a nimic, căci în aseptica mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
în alte duminici, o lume însuflețită de o zarvă păstoasă și de soarele iute al amiezii, care făcea să fiarbă sângele și să se zbată-n priviri, gata parcă să sară pe zidurile afumate ale blocurilor inscripționate cu lozinci suprapuse, șterse și modificate în fel și chip, spoite cu bidineaua cu var, cu grund, cu vopsea de toate culorile: Jos Dictatoru’, Jos Iliescu, FSN = PCR, Jos Rațiu, Jos Câmpeanu, Noi nu ne vindem țara, și uite-i ajungându-i din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Îl regăsim, În 1114, În cetatea Merv, străvechea capitală a Khorasanului, dintotdeauna celebră pentru țesăturile de mătase și pentru cele zece biblioteci ale sale, dar lipsită, de câtăva vreme, de orice rol politic. Ca să dea un nou lustru curții sale șterse, suveranul de acolo caută să atragă celebritățile momentului. Știe cum să-l seducă pe Khayyam: propunându-i să-i construiască un observator asemănător, din toate punctele de vedere, celui din Isfahan. La șaptezeci de ani, Omar nu mai visează decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
călătoresc. Naiba știe cum de adulmecase ce se petrece, în orice caz, eu i-am spus că trebuie să plec urgent la Arad. Mă aflam la Arad de o oră, așteptând acceleratul din capitală, când deodată un individ cu înfățișare ștearsă m-a salutat zgomotos și mi-a scuturat cu putere mâna. S-a prezentat și mi-am amintit că îl cunoscusem în treacăt la școala militară. M-a invitat la o cafea și, fiindcă oricum n-aveam nimic mai bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
speranță, după care se prăbușește dezamăgit pe pernă, dar Udi nu se mișcă, este înconjurat de cortul său, așa cum făcea și în excursii, eu trag perdeaua cu o veselie forțată, Udighi, ce faci, iar el îmi răspunde printr-un zâmbet șters, pe chipul său se poate citi stupefacția, exact ca pe fețișoara lui Noga. Ce au descoperit în urma investigațiilor, întrebarea izbucnește din gura mea ca un strigăt, atât de mult o repetasem în timpul nopții, încât acum aproape că îmi pierdusem controlul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
de vară și aceasta era imaginea mea despre licurici. Licuriciul meu era probabil pe punctul de a-și da sufletul. Am scuturat borcanul de câteva ori și licuriciul s-a lovit de pereți, încercând să zboare, dar sclipirea era tot ștearsă. Încercam să-mi aduc aminte când am văzut licurici ultima oară. Oare unde naiba s-a întâmplat? Îmi aminteam perfect peisajul, dar nu-mi puteam aminti exact locul și timpul. Aveam în urechi și acum susurul apei și parcă vedeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
drumeți și nu sunt mai mult de douăzeci pe zi. Ia ascultă, n-ai vrea să bei ceva? — Grozavă idee! Câinele ne-a condus la cafenea. Era o căsuță albă cu o terasă mică, iar de streașină atârna o firmă ștearsă, sub forma unei cești de cafea. Câinele ne-a luat-o înainte, pe scări în sus, și s-a întins pe terasă, închizând ochii. Ne-am așezat la o masă și imediat după aceea a venit la noi o fetișcană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Scuze, scuze, scuze. Șterg tot. Nu mai vreau scuze. Și după ce am șters tot, mă simt liberă. Singură, dar liberă. Înainte să-mi piară vitejia, pun caseta cu Bobby Thunder în video și apăs simultan pe PLAY și DELETE. Sfârșit, șters, terminat. Și, deși tristețea îmi crește insuportabil, gândindu-mă la ce-am pierdut, nu regret nimic. Nici că l-am sunat, nici că am șters mesajele de la el și caseta video cu el. Am făcut curățenie pe punte. Și-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Într-adevăr, am observat că În colțul din dreapta, În fața unei ferestre, se afla ghereta Periscopului. Am intrat. M-am trezit În fața unei plăci de sticlă, un fel de panou de comandă, pe care vedeam mișcându-se imaginile unui film, foarte șterse, o porțiune de oraș. Apoi mi-am dat seama că imaginea era proiectată de un alt ecran, aflat deasupra capului meu, unde ea apărea răsturnată, iar acest al doilea ecran era ocularul unui periscop rudimentar, făcut, ca să zicem așa, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Ajungem la sigilii: șase lucruri intacte cu câte un sigiliu. Ingolf găsește o casetă, evident, Închisă cu un sigiliu. Pentru cine a fost sigilată această casetă? Pentru Mantiile Albe, deci pentru templieri. Acuma găsim În mesaj un r, unele litere șterse și un s. Eu citesc „relapsi”. De ce? Pentru că știm cu toții că relapsi erau vinovații care și-au mărturisit vina și care retractau, iar acești relapsi au jucat un rol deloc neglijabil În procesul templierilor. Templierii din Provins Își asumă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
vestibul cu o măsuță, chicinetă, baie mică cu duș, fără perdea, prin ușa Întredeschisă nu se vedea dacă avea bideu, dar Într-o pensiune de felul ăsta probabil că era prima și singura comoditate pe care o pretindeau clienții. Mobile șterse, lucruri personale nu prea multe, dar toate Într-o mare dezordine, cineva răscolise În grabă prin dulapuri și prin valize. Poate fusese chiar poliția, căci erau acolo vreo zece persoane, agenți În civil și agenți În uniformă. Ne ieși În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pentru clienții editurii Manuzio. Dacă la Început crezusem că am intrat În zona directorală a editurii Garamond, a trebuit să-mi schimb curând părerea. Ne aflam În birourile unei alte edituri. În holul de la Garamond era o vitrinuță obscură și ștearsă, cu ultimele cărți publicate; Însă cărțile de la Garamond erau modeste, cu filele netăiate și cu coperte sobre, cenușii - aminteau probabil publicațiile universitare franțuzești, cu hârtia care se Îngălbenea În câțiva ani, așa Încât să sugereze că autorul, mai ales dacă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
constelații, cu mult mai vii decât în porțiunea stradală luminată artificial și își împreunează palmele a rugă, devenind el însuși o statuie semeață, care începe să reverbereze pulsuri-pulsuri de raze, ca niște snopi ori ca niște săgeți albastre, de sub cârpele șterse și desperecheate, ce-l acopereau. Apoi, minune...! Două aripi albe magnifice, de anvergura acelora de condori din Anzi fâlfâie, cu pleznituri de bice, de-a dreapta și de-a stânga umerilor săi, precum o baterie învolburată de bandiere cavalerești, de asalt
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
datoria. Avea o privire atât de cruntă, că Pravilă se înfricoșă, parcă și dânsul ar fi fost bănuit. Secretarul Chiriță Dumitrescu era un băietan îmbrăcat nemțește cu o cochetărie rurală, cu cămașa murdară și fără manșete, dar gulerul de celuloid șters bine cu gumă, absolvent al unei vagi clase de liceu, încăput funcționar comunal prin protecția bucătăresei lui Iuga, căreia îi era nepot de frate. Acuma se trudea să-și lege mai fercheș cravata verde la gât, nepăsător față de tot ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dispunerea lor, șanțurile principale intercuspidiene au o mare varietate, individualizând mai multe detalii morfologice. Șanțurile secundare sunt situate pe versanții ocluzali ai cuspizilor și ai crestelor marginale. Șanțurile secundare cuspidiene pornesc din șanțurile principale și, după un traseu scurt și șters, se pierd pe panta cuspidiană. Sunt plasate de o parte și de alta a crestei esențiale și exprimă locul de coalescență a celor trei lobuli cuspidieni. La nivelul crestelor marginale, pornesc din fosă, depășesc muchia crestei și se termină pierdut
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de creștere, cu dimensiuni egale. Fața linguală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse mezio-distal. Relieful feței linguale este asemănător cu al feței palatinale a incisivilor superiori, dar concavitatea din cele două treimi incizale este mult mai ștearsă, iar convexitatea ce marchează cingulumul este mai puțin proeminentă (de aceea unii autori afirmă că nu există cingulum). Crestele marginale sunt mai șterse și supracingular nu există foramen caecum. ' Fețele proximale sunt asemănătoare între ele, având formă triunghiulară cu baza
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
puteam fi și un băiat "de viață", nu numai un șobolan de bibliotecă. Pentru că în acea perioadă, prin influența Ginei, începusem să deschid ochii, să privesc mai cu atenție lumea din jur, și-mi dădeam seama din ce în ce mai bine ce viață ștearsă, anacronică duceam. Priveam ore întregi, la ea acasă, reviste masive de modă, Neckermanuri și Burde, cu pagini grele, lucioase, pline de imaginile unor femei elegante. Mă întrebam dacă există bărbați care se bucură de acele buze, de corpurile lor, dacă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
șiret. Alături, un minitelevizor, cu ecranul cât o carte poștală și antena lungă, nichelată zace pe-o rână. Deschid dosarul, să treacă timpul cât mai repede. Este un zodiac xeroxat pe foi groase de hârtie. Zodiile sânt reprezentate prin viniete șterse, sofisticate; încep să citesc la întîmplare despre domnii născuți în zodia Gemenilor, dar mă plictisesc repede și leg la loc șireturile dosarului. Mă mai uit în jur și privirile îmi cad pe un vraf de discuri, așezat pe o policioară
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mai auzisem eu pe undeva: vrea să ajungă un mare scriitor? Mă așteptam să zâmbească, așa cum fac oamenii maturi când un copil se bagă în treburi serioase, dar Egor, mai palid decât de obicei, cu cartilajele nasului verzui-transparente, cu ochii șterși, mi-a răspuns imediat, ca și când și-ar fi pus întrebarea singur. Vorbea, oricum, și la propriu și la figurat, mult deasupra înțelegerii fetiței de doisprezece ani. "Un mare scriitor nu este altceva decât un scriitor. Diferența este de nuanță, nu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cu atenție de puterile europene. Franța napoleoniană a avut un rol ambiguu; Napoleon n-a fost sincer nici cu Rusia și nici cu Imperiul Otoman, jucându-se cu soarta Principatelor, ca obiect de „compensație”. Austria a jucat un rol mai șters; înfrântă de Franța în două rânduri, în 1805 și 1809, a fost mai mult spectatoare, deși Rusia și Franța i-au oferit Principatele sau măcar Țara Românească, spre a o atrage fiecare de partea sa. Marea Britanie s-a aflat într-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
n-are să îl atingă. Se uita în oglindă, o oglindă înaltă până la plafon, cu o ramă neagră de abanos, cu sidef încrustat în măsuța toaletei și împrejurul sertarelor ; ape roz, ape bleu vert făcea sideful în penumbra camerei, o lumină ștearsă, ușor gălbuie intra prin ferestre. Yvonne fusese totdeauna un copil cuminte, care nu scosese ochii păpușilor și nu le smulsese părul ; nici acum nu atingea nimic, stătea doar pe taburet și se privea în oglindă. Nu, lucrul acela ciudat, care
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
doar pentru adulți, am aflat-o mai tîrziu, cînd am și Înțeles ceva din ea. Duminica era o zi specială, aveai senzația că viața comunității trecea pe sub toate acele tablouri care acopereau pereții, În care griurile și albul și albastrul șters și toate celelalte nuanțe de culori din peisajele lui de iarnă Își emiteau subtil atracția, În mirosurile tari de ulei de in și de clei și de diluant și de terebentină. În orice caz, atelierul se umplea de tot felul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de la jurămînt, la fel de plină cu tot neamul lui de agricultori. Îl Înhață o mînă iubitoare și Îl Îndeasă cu greu undeva În spate. E o amiază rece de Început de decembrie, asfințitul anemic scoate efecte de filtru sepia, alungind umbrele șterse ale plopilor peste asfaltul șoselei. Am biletul de permisie În buzunar, am niște bani În portofel, am stomacul gol și simt cum sîngele ar putea să-mi țîșnească prin piele, dacă inima nu se potolește. Pur și simplu o explozie
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
un alt Înțeles În Gara de Nord. E ceva atît de sinistru, Încît Încep să-mi fac griji. Ajung chiar să mă Întreb care sînt șansele să ajung acasă fără aventuri. Becurile rare se chinuiesc să facă față Întunericului, Împrăștiind o lumină ștearsă. Siluete cenușii, prost Îmbrăcate se mișcă Înghețate În și dinspre trenuri, trăgînd de genți, de valize și de plase. E un peisaj clasic. Dar, spre deosebire de alte dăți, e tăcut, lipsit de orice voioșie, apăsător - le-ar putea face să clacheze
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
bradul, fagul arămiu, mestecenii care căpătaseră acum un aspect păstos, priveliști îndepărtate ale Papucului. În salon se găseau și portrete, în aceeași manieră, ale membrilor familiei, în costumele diverselor perioade și în atitudini desuete, pe fonduri luminoase de un auriu șters. Geoffrey Stillowen, tânăr și blond, în costum alb de tenis, fusese pictat așezat într-un fotoliu și citind o carte, cu racheta sprijinită de genunchi. Soția lui, Rosemary, în picioare în spatele lui, deschidea o umbrelă de soare, albă. Exista și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]