1,581 matches
-
crescuți în școlile noastre, sub pretext că nu pot aduce de acolo decât tendințe contrare menținerii bunei ordine în Principate... IX. Mișcările de la 1848 în Țările Române. Regimul Convenției de la Balta Liman. Domniile lui Grigore Ghica și a lui Barbu Știrbei Acei tineri boieri moldoveni, mari și mici, despre care vorbea Duclos în raportul lui de la 15 martie 1844, și care făceau lui Mihai Sturdza și consulului rusesc o opoziție ce din zi în zi devenea mai crâncenă, duși de curentul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
observațiile lor personale. Nu era vorba de reforme, ci de simple îndreptări ale stării în ființă. Iată la ce se reducea autonomia Țărilor Române după douăzeci de ani de regim regulamentar ! Domnii numiți fură Grigore Ghica, pentru Moldova și Barbu Știrbei pentru Țara Românească. Acesta trecea drept un partizan al Rusiei, al cărui candidat fusese. În realitate, el era un om deosebit de capabil și un administrator fără pereche, mai ales pentru acea vreme, dar, foarte prudent și pozitiv, își dăduse seama
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
arătat că fiecare încercare a Porții, pentru a scăpa de protectoratul ce Rusia îl face să apese asupra ei, n-a avut drept rezultat decât să-1 facă mai greu... Vestea plecării lui Duhamel din București produse o vie bucurie lui Știrbei: ... Aceste vești au pricinuit aici o vie bucurie; aceea a Domnului era vizibilă. Prezența comisarului rus îl paraliza în acțiunea lui; are să se simtă, într-adevăr, mai domn în absența acestui aspru și inflexibil reprezentant al protectoratului... Iată ce găsim
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
puterile și caracterul de autonomie în astfel de grad, încât se vede în neputință de a contracta un împrumut, fie cu vreun guvern, fie cu bancheri particulari... La 7 decembrie următor, dând seamă despre o convorbire ce o avusese cu Știrbei, cu câteva zile înainte, Poujade zice: ... Mi-a dezvoltat ideile lui, când cu căldură și când cu oareșcare libertate. Mi-a vorbit iarăși de greutățile ce le întâmpină pentru a ocârmui și mi-a mărturisit că numai prin forța de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sfătuiră să uzeze de cea mai mare băgare de seamă, „spre a nu irita în zadar Curtea Imperială a Rusiei împotriva lui”, țelul la care trebuia să se năzuiască fiind desființarea nenorocitului sened de la Balta Liman. Rușii nu găseau în Știrbei unealta supusă ce o căutaseră, fiindu-le prea independent, și ei nu întârziau a căuta să se mântuie de el. Spre acest scop, în absența domnului, dus în Oltenia, autoritățile rusești puseră la cale o agitație absolut fără temei și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
la Petersburg că o răscoală fusese pe punctul de a izbucni și eșuase numai în urma măsurilor extraordinare luate de el. Scopul acestei înscenări, zice Huet, care înlocuia pe Poujade în concediu, în raportul de la 31 august 1850, este destituirea lui Știrbei. Rusia, cu prilejul păcii de la Adrianopol, obținuse ca linia carantinelor stabilite pe Prut să fie mutată la Dunăre, sub direcția unui inspector general, numit de Rusia în înțelegere cu Principatele. Dar, cu prilejui ocupării țărilor, la 1848, rușii numiră câte
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
comentată de informatorul regelui, Ion Sân-Georgiu, a fost apreciată drept "o prefață a reîntregirii liberale". Scopurile urmărite de Gheorghe Brătianu în aceste împrejurări, erau, potrivit aceluiași comentator, "imediata cădere a guvernului și reîntregirea liberală cu asigurarea șefiei sale"595. Barbu Știrbei, fratele Elizei Brătianu, intervenise în această problemă, propunând retragerea partidului de la guvernare și clarificarea viitoarei conduceri, prin proclamarea lui Gheorghe Brătianu ca președinte al Partidului Național Liberal reîntregit 596. Scopul unei astfel de manevre ar fi fost asigurarea supremației Brătienilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
rușinat. "Veniți în însoritul Prestatyn" e o reclamă strălucitoare pentru o stațiune la mare. Imaginea unei fete frumoase în nisip, cu palmieri și un hotel în fundal, e treptat urâțită de mâzgălelile trecătorilor. Artiști anonimi o transformă într-o hârcă știrbă, sașie, mustăcioasă și indecentă. Concluzia poetului este, "Era prea bună pentru viața asta". Un cuțit o înjunghie în cele din urmă. A doua zi cineva lipește alt afiș. Poate cei care au batjocorit marea, cerul și tinerețea vor fi mulțumiți
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
săi, a cerut votarea unui proiect de lege prin al cărui articol unic se statua mutarea Curții de Casație la Iași. D-nii C. Boerescu, G. Arghiropol, C.N. Brăiloiu, N. Lahovari, A.T. Zissu, C. Romănescu, A. Pascal, dr. Polizu, Alex. Știrbei, A. Sihleanu și Șt. Fălcoianu au propus un contraproiect c-un articol asemenea unic: " Se va trece în bugetul statului pe fiecare an, și pentru zece ani, cîte un milion destinat la îmbunătățirea orașului Iași etc.". Contraproiectul s-a primit
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Cei trei caimacami erau: Ioan Manu și Emanoil Băleanu (situați pe poziții conservatoare) și I.Al. Filipescu (situat pe poziții moderat conservatoare). Primii doi îl susțineau pe Gheorghe Bibescu. Candidații partidei conservatoare separatiste erau foștii domni Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei, din partea Partidei Naționale candidând Nicolae Golescu. Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei erau frați (acesta din urmă fusese adoptat de bogatul său unchi, Barbu Știrbei). Cele mai mari șanse de câștig le aveau Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. În aceste împrejurări
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
poziții conservatoare) și I.Al. Filipescu (situat pe poziții moderat conservatoare). Primii doi îl susțineau pe Gheorghe Bibescu. Candidații partidei conservatoare separatiste erau foștii domni Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei, din partea Partidei Naționale candidând Nicolae Golescu. Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei erau frați (acesta din urmă fusese adoptat de bogatul său unchi, Barbu Știrbei). Cele mai mari șanse de câștig le aveau Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. În aceste împrejurări, gruparea radicală din cadrul Adunării Elective condusă de Ion C. Brătianu și
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
îl susțineau pe Gheorghe Bibescu. Candidații partidei conservatoare separatiste erau foștii domni Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei, din partea Partidei Naționale candidând Nicolae Golescu. Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei erau frați (acesta din urmă fusese adoptat de bogatul său unchi, Barbu Știrbei). Cele mai mari șanse de câștig le aveau Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. În aceste împrejurări, gruparea radicală din cadrul Adunării Elective condusă de Ion C. Brătianu și de C.A. Rosetti, a făcut apel la sprijinul popular. În jurul Adunării Elective
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Bibescu și Barbu Știrbei, din partea Partidei Naționale candidând Nicolae Golescu. Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei erau frați (acesta din urmă fusese adoptat de bogatul său unchi, Barbu Știrbei). Cele mai mari șanse de câștig le aveau Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. În aceste împrejurări, gruparea radicală din cadrul Adunării Elective condusă de Ion C. Brătianu și de C.A. Rosetti, a făcut apel la sprijinul popular. În jurul Adunării Elective sau strâns peste 30 000 de oameni, circa o treime din numărul locuitorilor
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
circa o treime din numărul locuitorilor orașului, deși vremea era geroasă. Prin presiunea exercitată timp de 3 zile, mulțimea a împiedicat majoritatea conservatoare să aleagă pe vreunul dintre candidații ei, în primul rând pe foștii domni Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. Ziarul „Românul” consemnează că țăranii „care intraseră pe toate barierele capitalei, de la deschiderea Adunării obștești, s-au lipsit de hrană zile întregi în așteptarea realizării dorințelor nației.” În această atmosferă, în dimineața zilei de 22 ianuarie 1859, s-au deschis
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
o poziție ambiguă, oscilantă. în împrejurările cunoscute, la 17/29 iulie 1856, au fost numiți caimacami Toader Balș în Moldova și Alexandru Dimitrie Ghica în Țara Românească, care îi înlocuiau pe cei doi domni regulamentari, Grigore Alexandru Ghica, respectiv Barbu Știrbei. Se trecea astfel la aplicarea principiilor stabilite la Paris, cei doi caimacami având rolul de a pregăti alegerile pentru divanurile ad-hoc. Evenimentele au luat o întorsătură dramatică în Moldova, unde Nicolae Vogoride, noul caimacam numit după moartea lui Toader Balș
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ochi starea în care a fost redusă Basarabia de când a fost anexată la Rusia”. în primăvara anului 1834, Blutte prezintă tractările pentru numirea noilor domni, partidele boierești înaintând memorii pentru a-și susține candidații. Favoriții, în Țara Românească erau Barbu Știrbei, fost secretar de stat, caracterizat de Blutte ca „mijlocitor între consuli și cârmuirea locală, ridicat de puțină vreme la boierie”, Grigore Ghica, bogat, deci mai puțin lacom, și ascultat de boieri, precum și fratele său, Alexandru Ghica, mai controversat și agreat
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
astfel, Caimacamul a pierdut încrederea boierilor bătrîni, care din acel moment au început să inițieze intrigi în vederea înlocuirii lui Cantacuzino cu un om de încredere. Printre cei care ar putea fi candidați se numără Alexandru Ghica, Constantin Suțu și Barbu Știrbei. Colquhoun adăuga că a primit vești din Focșani și că pe linia Carpați - Focșani „au loc mișcări de trupe rusești care trec din Moldova în Valahia, lăsînd aproape în fiecare sat detașamente de militari”. Pe de altă parte, consulul britanic
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ani, de către sultan, cu asentimentul țarului, având doar rangul de înalți funcționari otomani. Adunările obștești regulamentare erau înlocuite de divanuri ad-hoc, alcătuite din boieri și membri ai înaltului cler, numiți de domn. în Țara Românească a fost numit domn Barbu Știrbei, fratele fostului domn Gheorghe Bibescu, cunoscut prin atitudinea sa servilă față de turci și prin obediența față de marii boieri, iar în Moldova, Grigore al IV-lea Alexandru Ghica. For țele ruso-turce s-au retras de-abia în 1851. Generalii ruși se
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
abia în 1851. Generalii ruși se purtau în Principate ca într-o țară cucerită. Dannenberg punea întrebarea: „Care este poziția unui domn al Țării Românești?”, la care tot el raspundea „Este un subprefect!”. Colquhoun avea să descrie noii domni astfel: „Știrbei pare să fie un prinț italian al Evului Mediu, cu un comportament ireproșabil. Toată viața și-a petrecut-o în aria foarte practică a conducerii afacerilor publice și de aceea are talente considerabile pentru afaceri. Este energic, hotărît și foarte
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
hotărît și foarte atent la detalii. însă este avid de putere și de aceea nu are scrupule în folosirea mijloacelor pentru obținerea ei și mai ales pentru păstrarea acesteia. Simpatizanții săi se află printre clasele înalte și se spune că Știrbei le-a încurajat de multe ori abuzurile”. Potrivit lui Colquhoun, „Ghica provine dintr-o familie cu foarte mare vechime în Principate și posedă o inteligență deosebită, dar se spune că se află sub influența familiei. Intențiile sale sunt întotdeauna oneste și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
adresat numeroase memorii de protest autorităților locale, exprimându-și dezacordul față de perioada lungă de carantină, de prețul ridicat al acesteia și de ingerințele inadmisibile ale inspectorilor ruși. Gardner a adresat un protest asemănător la 31 ianuarie 1851. Ca urmare, Barbu Știrbei a promulgat un decret privind reducerea duratei de carantină la patru zile, ulterior fiind reduse și taxele aferente acetui serviciu, după cum informează Cunningham și Gardner. Un alt aspect al activității consulului general a fost sprijinul său pentru pașapotiști și după
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
armata turcă - colonelul Cannon, inspectorul general de cavalerie Stephen Lakerman ș.a. - după care s-a îndreptat spre București, unde a ajuns la 10 august, înștiințând pe Poumay despre reluarea atribuțiilor sale. El refuza însă să reia legăturile oficiale cu Barbu Știrbei, reinstalat pe tron, acuzându-l de simpatii față de Rusia, în 1853 și de corupție, fiind sprijinit în atitudinea sa de Stratford de Redcliffe, care ar fi vrut ca Ion Ghica să fie numit caimacam. Consulul englez s-a lansat în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Conferinței de la Constantinopol, din februarie 1856. Acesta constată „un anumit grad de nemulțumire”, arătând că exemplul Moldovei „de a face demonstrație în cap cu însuși principele se pare că a dat naștere la ceva asemănător aici”, de care inițiativă Barbu Știrbei nu ar fi străin. Merită de amintit, în contextul notelor ultimative austriece, și implicarea lui Colquhoun, sprijinit de Stratford de Redcliffe și de domnitorul Grigore Alexandru Ghica, în inițiativa retrocedării întregii Basarabii către Moldova, proiectul fiind abandonat din cauza complicațiilor diplomatice
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și care i se părea singura capabilă „a asigura bunăstarea, atât materială, cât și politică, a Principatelor. Curând avea însă să-și abandoneze profesiunea de credință în favoarea cauzei românilor, după cum vom vedea mai departe. După înlăturarea ultimilor domni regulamentari, Barbu Știrbei și Grigore Alexandru Ghica, la 17/29 iulie 1856, au fost numiți caimacami, în strânsă consultare cu Stratford Canning, care a și sugerat soluția căimăcămiei în condițiile în care cele două domnii ajungeau la termenul de șapte ani, fixat prin
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lunii iulie 1857, asupra căreia Bulwer nu a fost informat, a dus la un conflict de autoritate între acesta din urmă și Stratford Canning. Alison își informa superiorul asupra stării de spirit favorabile Unirii din Principate, susținând că însuși Barbu Știrbei insista, în cursul unei întrevederi pe care a avut-o cu acesta, asupra necesității ca Marile Puteri să accepte acest act. în replică, Stratford Canning arăta ca înțelege avantajele Unirii din punctul de vedere românesc, dar adaugă ca „în circumstanțele
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]