1,589 matches
-
maturizare solemn-Încruntată care nu mai știe de joacă din cauza vicisitudinilor sau necazurilor Închipuite. ploaie de vară - copii sărind desculți peste băltoace Lucia Amarandei Copilăria autentică desfide meschinăria părinților care țin copilul În lesă: vezi, că te murdărești! Și, cît de știrb ar fi, zîmbetul lui e mereu sărbătoresc, onorînd anotimpul etern al candorii: printre fulgi și soare, zâmbetul știrb al unui copil Florentin Smărăndache Cam didactice, unele poeme vor să accentueze destul de stîngaci capacitatea de abstragere și pierdere de sine a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
desculți peste băltoace Lucia Amarandei Copilăria autentică desfide meschinăria părinților care țin copilul În lesă: vezi, că te murdărești! Și, cît de știrb ar fi, zîmbetul lui e mereu sărbătoresc, onorînd anotimpul etern al candorii: printre fulgi și soare, zâmbetul știrb al unui copil Florentin Smărăndache Cam didactice, unele poeme vor să accentueze destul de stîngaci capacitatea de abstragere și pierdere de sine a copilului: Râde un copil. Sar toate lacătele și-un stol de fluturi Vali Iancu culegând scoici copilul ignoră
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
peste gara pustie cu ceasul stricat Luna lui cuptor - ulița e pustie Îmi caut umbra În alte poeme, adjectivarea absenței, ușor metaforică, Își justifică valoarea prin jocurile de cuvinte pe care le provoacă: Gară-n ars bărăgan. Ornice Paul Garnier știrbe de ace Prima zăpadă - Toate murdăriile acoperite Trestie spartă - golul plin de cântece rostuit de vânt Calificarea ca știrbe a ornicelor le accentuează lipsa care e percepută astfel În registrul mai sensibil al amputării unei ființe vii, În timp ce acoperite face
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
absenței, ușor metaforică, Își justifică valoarea prin jocurile de cuvinte pe care le provoacă: Gară-n ars bărăgan. Ornice Paul Garnier știrbe de ace Prima zăpadă - Toate murdăriile acoperite Trestie spartă - golul plin de cântece rostuit de vânt Calificarea ca știrbe a ornicelor le accentuează lipsa care e percepută astfel În registrul mai sensibil al amputării unei ființe vii, În timp ce acoperite face un joc de cuvinte și mai complex: deși face să dispară murdăriile, acoperirea cochetează cu dosirea, tăinuirea; acceptăm puritatea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mai oprit, pe care le-am pierdut, care au tot stat să vină și n-au mai sosit. Și iată-le acum stînd alături de noi, pe banca de lemn. Troienindu-ne. Soare cu dinți Soare cu dințisingură la fereastră fetița știrbă Cornel C. Costea Sigur că putem rezuma satisfacția noastră suficientă la faptul că observăm și savurăm un joc facil de cuvinte referitor la dantură. E la fel de ușor să ne și emoționăm de biata fetiță, poate bolnavă, poate jinduind să iasă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
În rînjetul Îmbietor al soarelui (căci gîndul nostru matur și chibzuit nu mai știe să dea crezare unui gest plin de candoare și generozitate). Și totuși, cu puțin mai mult discernămînt, vom sesiza că tîlcul poemului pivotează În jurul ferestrei. Fetița știrbă este condusă spre fereastră de un anume tropism al luminii la care cei vîrstnici au devenit de mult imuni. Pentru ei, ecranul televizorului și buletinul meteo decretează Într-un continuu catastrofsim panicard vremea (definitiv dușmănoasă și periculoasă). Fetița nu este
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
meteo decretează Într-un continuu catastrofsim panicard vremea (definitiv dușmănoasă și periculoasă). Fetița nu este și nu se simte În niciun fel persecutată de singurătatea ei la geam. Din contra, ea caută firesc și benefic tovărășia soarelui căruia-i zîmbește știrb, fără rețineri, deschis și neascuns. Prietenia nepretențioasă, fără menajamente a stihiilor Îi e deajuns. Fereastra nu este pentru ea termopanul protector, ci modalitatea de a cocheta prin transparența ei cu stihia momentan interzisă de cei atît de chibzuiți. Și aici
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
surdină, poate pudică, dar care reușește acea performanță exemplară de a amplifica ceea ce vrea să tăinuiască. Frumusețea poemului ține de felul În care erotismul este doar sugerat prin jocul atitudinilor și prin cuvintele aluzive. Golind desaga golind desagaMoș Crăciun la fel de știrb ca și bunicul Valeria Tamaș Văd Înscenarea În doua versiuni, ambele Însă au nevoie de kireji, cele două părți ale poemului fiind diferite prin atitudinea celui care ia parte la ritual alături de moș și, În consecință, prin viziunea lui distinctă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
, Henric (Henri) (29.IV.1877, București - 18.II.1942, București), prozator. Este fiul Irinei și al lui Joseph Stahl, pedagog din Bavaria, care, adus de prințul Știrbei pe la 1850, întemeiază la București un pension și alcătuiește un dicționar german-român, precum și manuale de limba franceză. Absolvent al Liceului „D. Cantemir” din capitală (1893), S. urmează cursurile Facultății de Drept, fără a-și încheia studiile odată cu colegii săi de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
LĂZĂRESCU, George (6.V.1922, Călărași), istoric literar și traducător. Este fiul Ecaterinei (n. Boeru) și al lui Ioan Lăzărescu, mic comerciant. Își face studiile secundare la liceele „Știrbei Vodă” din Călărași și „Gheorghe Șincai” din București, după care se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, obținând în 1945 licența în literatura italiană. Repartizat în învățământul mediu, în 1954 se transferă la Catedra de limba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
destinul prin anii 1973-1975, când, împreună cu Theodor, am făcut mai întâi o vizitare a locurilor, unde urma să stăm doi ani școlari, ca profesori de limba și literatura română la școala satului. De la Sârbi, am trecut apa Bârladului pe podul știrb, cu lemne strâmbe și înnegrite, spre halta Dodești, apoi am luat pieptiș dealul peo cărăruie albicioasă pe care o zărisem încă de dincolo de podul Bârladului, ocolind tufele spinoase de măceș și păducel. Ajungând pe terasa îngustă de lângă pădure, am urmărit
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
eroilor din primul război mondial (sat Băița); - etnografie și foclor: muzeu sătesc din Băița, formație de fluierași (Băița-Tălmaciu), elemente tradiționale de port popular (Tălmăcel); - m. m.: “FÎntîna Împăratului” - ridicată În amintirea Întîlnirii dintre Franz Josef și domnitorul Țării Românești Barbu Știrbei În 1852; - Cabane: Valea Oltului și Prejba. - Pensiuni turistice : Poiana Soarelui, Barbasa Gheorghe, Casa Ștefania. TILIȘCA. - săpături arheologice: cetate dacică cu atelier monetar, - descoperire arheologică: cultura Wittenberg (cca 1200 ani Î.e.n.), - vestigi romane; - etnografie și folclor: expoziție muzeală permanentă V.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
DAN, George (10.II.1916, Cadievu-Caliacra - 5.I.1972, București), poet și traducător. Este fiul Călinei (n. Duilaș) și al lui Vasile Dan. După ce a absolvit Liceul „Știrbei Vodă” din Călărași, lucrează în Marina Militară, apoi în Marina Comercială, obținând brevetul de ofițer în 1940. După război se stabilește în București. În 1935 scoate la Călărași revista „Nenufar”. Debutează în „Revista scriitorilor români” (1936), cu poezia Cufundare, semnată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
au comandat: „Culcat!”. Ne-am trântit pe burtă așteptând alt supliciu. Un deținut de drept comun îm brăcat cu un halat care odată fusese alb, stând călare pe spinarea fiecăruia mai mult ne-a jumulit cu o mașină de tuns știrbă. Primul i-o smulgea din mână din când în când și după ce o trântea de ciment i-o dădea: Ia vezi, mă, că acum merge bine! Apoi ne-a lăsat în grija celor patru și s-a dus să primească
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
omul-literatură epuizat în cîteva minute, ce face restul zilei? a treia oară gîza, nu poate fi aceeași! prin reinterpretare pămîntul și nădejdea fac un efort final cu mine, sare cu piper javra corcită cu lup alsacian, părul stăpînului la fel, știrb, frumoșii nebuni ai marilor orașe, picioarele telescopice, pantalonii și scurta de blugi, cum blasfemiază Cezar Ivănescu, Eminescu-i Dumnezău / Iar eu mi-s profetul său! soare pe cracii șinelor ramificate, fug necurmat din speranța codificată, credința o strici și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
așa ceva, i se punea în față textul Convenției semnate la Moscova de către delegații români trimiși acolo și anume: avocat Lucrețiu Pătrășcanu (comunist ce va fi asasinat taman de „frații” lui, nu prea târziu de la aceste evenimente), generaladjutant Dumitru Dămăceanu, Barbu Știrbei (fost prim ministru) și Ghiță Popp. j. Repatriați sănătoși, hrăniți și odihniți vrem! La începutul anului 1945, șeful Secției financiare din cadrul prefecturii tutovene, semnase un decont ce la urmă, după tragerea liniei, valora 193.230 de lei. Iată în ce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
E. Winterhalder îi apare în 1847 volumul Suvenire și impresii, epistole și fabule. În 1848, era printre redactorii gazetei revoluționarilor munteni, „Popolul suveran”. Trezind suspiciuni, este scos din postul pe care îl ocupa la Secretariatul Statului. În 1850, Barbu D. Știrbei, fratele lui Gheorghe Bibescu, îl numește director la Arhivele Statului. Între 1852 și 1857, lucrează în Comisia Documentală. E înălțat la rangul de clucer; devine în 1854 director al Eforiei Spitalelor Civile. La invitația lui Ion Ghica, pornește într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
alături de un ou bine prăjit. A mai petrecut apoi o jumătate de oră la o cafea foarte îndulcită și o țigară, a lăsat bacșiș mare și s-a bucurat nespus că a putut face asta, apoi s-a grăbit spre Știrbei Vodă, la Conservator, unde avea cursuri. Cam târzior, cam târzior, dragul meu Cristian, l-a urecheat domnul Vrăbiescu văzând că ajunge cu mai bine de jumătate de ceas întârziere. Dacă nu te-aș cunoaște așa bine, aș zice că nici
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ȘTIRBU, Viorel (2.X.1940, Buciumi, j. Sălaj), prozator. Este fiul Anei (n. Aciu) și al lui Ion Știrb, țărani. Urmează școala generală în comuna natală (1947-1954), Liceul „Simion Bărnuțiu” din Zalău, absolvit în 1957, și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj-Napoca, susținându-și licența în 1964. Lucrează la Turda, ca redactor la ziarul „Turda nouă”, secretar al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
iar cele pentru Senat, între 16/28-18/30 octombrie 1888. Ca urmare a acestor alegeri, la 11/23 noiembrie 1888, la insistențele regelui Carol I, în guvernul condus de către Theodor Rosetti au intrat: George Manu, numit ministru de Război, Alexandru Știrbei, ministru de Interne, George Vernescu, ministru de Justiție, în timp ce, Alexandru Marghiloman prelua ministerul Lucrărilor Publice 1627. Acest guvern avea să reziste doar câteva luni, Theodor Rosetti fiind nevoit să-și depună demisia la 22 martie/3 aprilie 1889. Demisia avea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o zi cu mama lui. În presa din străinătate, Principesa Elena era înfățișată ca o victimă constantă a regelui. El se temea că Principesa Elena, ,,pusă pe scandal”, acționa în înțelegere cu alți critici ai săi (prințul Nicolae, prințul Barbu Știrbei) aflați în străinătate. Armand Călinescu a constatat, însă, că Principesa acționase din proprie inițiativă și ,,nu-și coordonase acțiunea cu ceilalți opozanți”. Apărătorii Principesei erau I. Maniu și N. Titulescu. Regele îi trimite pe Maniu și Titulescu la Principesa Elena
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
urmă, Carol și Duduia aflaseră că Yvonica începuse „să-și dea drumul la gură” (încetase să mai fie discretă în legătură cu raporturile ei cu Mihai). Yvonica voia, de asemenea, să pună capăt relației cu Mihai sub motiv că „trăia” cu Dim. Știrbei, tatăl ei adoptiv. Situația era delicată întrucât Mihai era îndrăgostit de ea și, în plus, se proiectase mai demult o croazieră în Mediterana, cu iahtul regal „Luceafărul” la care fusese invitată. Pentru a împiedica răspândirea „răutăților” difuzate de Yvonica, despre
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Mediterana, cu iahtul regal „Luceafărul” la care fusese invitată. Pentru a împiedica răspândirea „răutăților” difuzate de Yvonica, despre Mihai și relația lor, i s-a propus, probabil prin Duduia, să plece cu mama ei în America. La 16 iulie, Dim. Știrbei, care era ofițer de ordonanță al regelui, a adus răspunsul că soția și fiica sa adoptivă nu vor să plece în America. Yvonica cerea să o vadă pe Duduia. Carol și Duduia au stabilit ca, a doua zi, la București
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
lui. A desprins cu vârful cuțitului feliuța de cartof cea mai subțire, a tăiat-o în două și m-a îmbiat din ochi să iau o jumătate. Dumnezeule! Cu câtă grijă mânca! Cu câtă pietate și dificultate îndrepta spre gura știrbă năfurica de cartof generatoare de viață. Parcă asistam la un ritual sacru, la o comuniune în care bunicul se împărtășea din chiar trupul și sângele Mântuitorului. Mai punea puțină salină pe feliuțe, le rupea în două cu mâna-i tremurândă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
bunică a Mariei!) o excludea cu desăvârșire, cu atât mai mult Într-o familie regală. Se crede că cel puțin unul dintre copiii Mariei, principesa Ileana, nu ar fi fost rodul căsătoriei cu Ferdinand, ci al legăturii cu prințul Barbu Știrbei (indiscutabil, un prieten și un sfătuitor apropiat); de altfel și altă fiică a ei, Maria, zisă Mignon, este „atribuită“ unui tânăr locotenent (toate acestea, firește, imposibil de demonstrat, Însă plauzibile). Maria făcea efectiv ce o tăia capul, Într-o manieră
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]