3,021 matches
-
se miorlăia: - Nu te-ai speriat, coană preoteasă? Hai, sperie-te! - Bine, mă, m-am speriat! Zâmbea dumneaei. Spune mai departe! Mofluz, micul povestitor aducea în poveste huhurezi, urși fioroși, morți vii care se plimbau prin sat, îmbrăcați cu straiele știute când au fost așezați în sicriu, care se mirau că toți fugeau de ei și-i făceau să înnebunească pe cei care îi înmormântaseră. Coana preoteasă se minuna de năzbâtiile pe care le debitau copiii, numai ca s-o sperie
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
oribilele personaje, când făcea eforturi să le imite cu vocea lui subțire, pițigăiată, îngroșarea vocii și schimbarea feței stârneau hohote de râs interminabile. Ne miram de unde știe Dică atâtea basme. Totuși, coana preoteasă, după o schemă pedagogică numai de ea știută, a început să ne cheme pe fiecare la catedră ca să spunem povești, obligându-ne în acest fel să punem la treabă imaginația bieților bunici sau mămici. În ce mă privește pe mine, deși maică-mea, care era foarte ocupată, îmi
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
arzând într-un tango al pasiunii! M-aș întreba, când tu,te crezi frumoasă putând fi admirată de oricine, dacă devii o vanitoasă și amăgești iubirea pusă-n tine ?! Un gând răsare-n minte și mă tem... Necunoscută azi,mâine știută, poți fi iubire mare,sau blestem când e moment al vieții,de derută Rămâne a elucida misterul : Enigmă,vis,ori numai o plăcere ce consfințește o clipă efemerul... Dar viața,poate altceva nu cere Referință Bibliografică: Un chip / Dorel Dănoiu
UN CHIP de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383188_a_384517]
-
Moldovei lui Ștefan cel Mare, numărând aproximativ 20.000 locuitori și înscriindu-se printre cele mai mari orașe europene din epoca. Până la acea dată se poate afirma cu certitudine că orașul cunoaște o deosebită dezvoltare economică și comercială, mai ales, știuta fiind importantă pe care i-o acorda în planurile lor de extindere a supremației maritime și deci de dobândire a controlului efectiv al drumului comercial,, moldovenesc’’ce lega Occidentul cu Orientul de către regele Sigismund al Ungariei, apoi de însuși Ștefan
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
este locuită. Istoria să se reia după 1200, când devine așezare civilă, apărată de un mic contingent de militari, aleși dintre localnici. Petre Diaconu nu a descoperit nicio dovadă a existenței genoveze în următorii 200 de ani, ceea ce este straniu, știut fiind faptul că italienii au făcut din Vicina o bază extrem de puternică. Acest aspect este menționat în sute de documente din întreaga Europa, dintre care merită enumerate "Alexiada" Annei Comnena și portulanele italiene și grecești. Mai mult, daca ipoteza Vicina
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
prăpastia lirică, căreia nu i se cunoaște țărmul de dincolo. Spun că această lansare este curajoasă și riscantă pentru că ea se produce în afara drumurilor bătătorite ale poeziei, pentru că Ștefan Dumitrescu nu versifică frumos și cu talent în cadrele unui lirism știut sau bănuit numai, ci își creează propriile sale cadre, propriile sale sisteme de referință. Fiecare din poeziile sale este o deschidere către o lume creată de el, o lume în care păsările umblă ... Citește mai mult Ana Blandiana: ,,O țară
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
prăpastia lirică, căreia nu i se cunoaște țărmul de dincolo. Spun că această lansare este curajoasă și riscantă pentru că ea se produce în afara drumurilor bătătorite ale poeziei, pentru că Ștefan Dumitrescu nu versifică frumos și cu talent în cadrele unui lirism știut sau bănuit numai, ci își creează propriile sale cadre, propriile sale sisteme de referință. Fiecare din poeziile sale este o deschidere către o lume creată de el, o lume în care păsările umblă ... XVI. USEM LA IAȘI: PODURI DE DOR
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
noastre, ci și a poporului român căruia mulți dintre vizitatorii străini îi reproșează că nu a fost capabil să aibă în capitala țării ceea ce capitalele lor au: Catedrală. Nu știu de ce unora dintre noi le este indiferentă o atare apreciere, știut fiind că nu suntem mai prejos decât alte popoare europene. În orice capitală europeană mergi, vei constata că emblema și mândria acesteia o constituie catedrala, nu șoselele mărginașe, numite „centură“. Quartetul format din românul consumerist, cârcotașul de profesie, alogenul proaspăt
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
de voința ta. Pentru că Stațiunea nu ai inventat-o tu! Nu ești Creatorul, ci Scribul. Îți culegi datele din câmpul informațional al Planetei. Acceptă ideea și consideră-te un mare norocos! Te înscrii pe frecvențe aproape inaccesibile. Nedetectabile cu aparatura știută; percepute doar de către o mână de aleși. Preiei, fixezi în pagină semnale doar ție destinate. Nimeni, în locul tău, nu poate să scrie Stațiunea. Nu-ți convine: construiești romanul singur, nu ți-l dictează nimeni! E o iluzie; dacă vei primi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ușa Primăriei o vei trece în contul Romancierului, locuitorii nu vor ști asta. Doar cititorii. Se vor considera implicați: dețin o taină. Nu face doi bani secretul lor: nu îl pot dezvălui părții interesate. Dacă, printr-un paradox, barierele existențiale știute ar fi rupte, într-o dimineață, deschizând caietul-jurnal, s-ar putea să găsești câteva rânduri așternute de către Romancier: Sunt creația Cuiva care nu mă agreează; manevrat de o forță neștiută. Poate, altfel, cu Magistratul aș fi încheiat dacă nu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
pe care a și folosit-o, de altfel, pe când eu nu prea aveam loc de făcut pasul Înapoi. Probabil că de asta pe el Îl și lăsaseră liber, mulțumindu-se să-l manipuleze de la distanță prin metode doar de ei știute. Fiecare cu norocul lui, la urma urmelor. Dacă ai parte de un noroc ca al meu, te poți dispensa de orice ghinion... - V-a nemulțumit cumva modul În care am vorbit despre colegul dumneavoastră? Ați rămas puțin visător, mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
smoliți, cu buze roșii, cărnoase și cu nas puternic coroiat de care toți care-l cunoșteau pe Drăguțescu își aminteau cu nostalgie. în locul nasului era acum o plagă hâdă, netedă, căci bi-vel-vornicul își pierduse podoaba sa vulturească în pivnițele niciodată știute ale istoriei, în urma unei încercări de a nesocoti onoarea oricum pierdută a Caterinei Sima, născută Bloom, fosta soție a lui Sima-Vodă. Dar cu toată lipsa evidentă a nasului, bi-vel-vornicul Drăguțescu era încă totuși ceea ce se numea un boier bine, ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Istoriei, care tocmai se ținea la școala elementelor mici, își aranjau instrumentele, cablurile, telecomenzile și boxele, cei șase membri ai trupei Ionescu. Sentai, negrul cu lingurile, își punea vesta cu solzi, ascuțea lingurile, după care se acorda după o metodă știută numai de el, țuguindu-și buzele uriașe ; bătrânul Ionescu executa pe chitară flajeoleți rapizi, învăluind-i pe ceilalți cu zgomote metalice de o claritate fantastică, enervându-l pe înaltul Meyindir, care tocmai încerca să-și acordeze basul cu braț de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
atoatevăzător, înăuntrul căruia evoluăm și unde nimeni și nimic nu poate face vreun gest fără a fi aflat? Unde se află închisă toată durerea fără seamăn a lumii? Spuneți-mi, ca să pot deschide locul acela cu chei numai de mine știute și să o dau pierzaniei, pentru ca nicicând să nu se mai întoarcă! Nu cumva i se datorează? Cum a fost posibilă înțelegerea? Prin ce delapidare blestemată și de la care zei și mai ales de ce, pentru ca acum să îl oprim pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
așa se explica faptul că mai trăiau. Având grijă să ocolească la distanță împrejmuirea, porni să urce muntele. După ce trecu de colțul gardului și pericolul de a fi observat de paznicii ce își făceau rondul se îndepărtase, reveni la drumul știut. Peste tot se vedeau urme ale noilor veniți. Trunchiuri tăiate și crengi rupte lăsate în voia Domnului zăceau la tot pasul, în pădure. Din loc în loc se vedeau vetre improvizate în care arseseră focuri puternice. Probabil că, de frica bestiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
aceea îl și văzu. Un gândăcel negru, pitit sub un smoc de iarbă, frecându-și piciorușele de elitrele lucioase. Un fâșâit urmat de pași ușori îl speriară și cântecul insectei se frânse. Șoarecele alerga bezmetic pe cărările numai de el știute. Mânat de foame, ieșise din gaura sa și pornise să caute de mâncare. Îi vedea trupul plăpând, acoperit de blăniță cenușie și boticul roz, fremătând în toate părțile, adulmecând temător aerul nopții. Văzând că nu-l pândea nici un pericol, greierele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de confidențialitate, așa cum s-a demonstrat doar cu câteva ore în urmă cu ocazia aprinderii organizate a luminilor din clădiri, e scrupulos în cel mai înalt grad ori de câte ori sunt implicate în el autorități superioare, care, după cum este mai mult decât știut, pentru orice fleac, nu numai că cer explicații rapide și complete celor care greșesc, dar le și taie capul din când în când. Mai sunt zece minute până la șapte, la ora asta mulți dintre cei care încă lenevesc trebuiau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
scrisoarea. Nu avea decât maximum zece rânduri. — Bine, dar asta-i extraordinar! A trebuit să traversăm strada și circulația ne-a împiedicat să mai vorbim. Ceea ce-mi spusese colonelul MacAndrew părea prea neverosimil și am bănuit că, din motive știute numai de ea, dna Strickland îi ascunsese o parte din adevăr. Era limpede că după șaptesprezece ani de căsnicie un bărbat nu-și părăsește nevasta fără ca anumite circumstanțe să fi stârnit în mintea ei bănuiala că mariajul lor nu merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
îi dădea și‑așa destul de furcă, iar altceva nu are cu vârf și îndesat. Se rotește în jurul axei sale și încearcă să se ridice pe picior, ceea ce nu‑i reușește decât ajutat de Margarethe, cu o mișcare numai de ea știută, hei‑rup, gata. Acum stă iar în picioare și‑și strânge îndată cârjele sub braț; a crezut că poate renunța la cârje când îi aplică lui Gretl o corecție, cândva n‑avea nevoie de asemenea instrumente ajutătoare. Dar, puișorule, hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
tema bestialității nu s-au lăsat așteptate. Legenda unui filosof monstruos s-a născut încă din timpul vieții lui. Evident, stoicii pregătesc terenul, ei care contribuie la afânarea solului creștin, în așa măsură încât dolorismul lor intră în simbioză cu știuta religie a pulsiunii de moarte și o constituie. Patrologia stigmatizează până la exces epicurismul ca fiind o filosofie a plăcerii grosiere, bestiale, triviale, fără să țină seama de viața filosofului și de învățăturile lui, între care există o strânsă relație. Iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
precizate de fiecare dată și calificate cu epitetul vital îă). în altă parte, descoperim forțe creatoare, noduri vitale, principii fecundante, o mișcare eternă, o viață nemuritoare, tot atâtea variațiuni pe tema viului, celebrat mai mult ca de obicei. Este lucru știut, Lucrețiu reduce orice realitate la atomi care se grupează și se agregă în mișcare în vid. Dacă ne concentrăm atenția doar asupra particulelor, lăsăm deoparte puterea care face ca atomii să se întâlnească și apoi să se asocieze sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
interpretă de muzică folclorică ale cărei cântece rezonează în armonie cu sufletul omenesc!” S-a născut la Șicula, în Arad, din părinți țărani, cu iubire și aptitudini de interpretare a melosului popular, în primul rând de către tatăl ei, un cântăreț știut și prețuit în perimetrul așezării arădene natale a celei ce va să fie floare spirituală, floare a glasului folcloric, și a versului fraged ca floarea, frumoasă, numai duh de cânt și poezie, numai melancolie și alinare a cântului! Școlăriță în
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
șanț căzu un obiect sferic de culoare aurie. Un răcnet de bucurie se ridică în slavă și aprigii luptători de pe cele două metereze coborâră în grabă, care cu bomfaiere, care cu flexuri, sau cu autogene ca să taie bucăți din el, știută fiind apetența acestui brav neam pentru obiecte strălucitoare. Doar că, la cam un metru distanță, o flacără albăstruie îi spulberă pe atacatori. Restul muțiră și priveau îngroziți ... Nici muierile nu mai chirăiau ... Din obiect se ridică un fel de lumină
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
ajuns modestul citadin și măsor asfaltul. Culorile se amestecă, de la galben, la mov. Sunt cu toate la Alecsandri, Bacovia, Dimov. Tușește pe străzi și prin parcuri, cântă la clavire, se-afundă în fum de tavernă și bea în neștire, îngână știute melopei, allegro, andante, dar coardele, arcușul se rup, țipând discordante. E toamnă cât vrei, pretutindeni, o ploaie livrescă. Ci vreau în poeme să prezint o toamnă în frescă. Un critic poate fi savant, venind să măsoare, probând că toate s-
CU TIFLA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361309_a_362638]
-
nu au fost niciodată libere. Cel puțin, dacă le raportăm la o serie de indivizi veroși, fără scrupule, ajunși în fruntea unor organe de presă, pe căi (nu o dată dubioase) doar de ei (și de cei pe care îi reprezintă) știute, care le-au folosit și le mai folosesc discreționar, în interese ce nu au nimic de a face cu morala, legea sau mai ales cu democrația și deontologia profesiei de ziarist, cu nevoia informării opiniei publice. În presa din România
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]