1,715 matches
-
a reușit așa să mi-l sculpteze Timpul?De ce-s pe dinafară o antică ruină,Iar în adâncuri sunt un templu de lumină? Păi, m-au izbit atâția stropi nebuni de ploi,Pe lutul meu au curs amare ape în șuvoi,Străpuns apoi de fulgere și trăsnete-n furtună,Mi l-am cusut cu firele de-argint din lună.. Vânturi haine mi-au suflat viclene-n fațăși mi-au uscat seva cea plină de viață,Iar dac-au reușit de-atâtea
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
deschiseră pentru a elibera în poiana întinsă, turme gălăgioase și entuziaste de rațe și gâște, ce-și își înfoiau penele de bucurie și mulțumire, povestindu-și care mai de care, aventura nopții abia trecute. În grajduri, laptele începu să curgă șuvoaie calde și dulci în gălețile imaculate, sub mâinile experte ale gospodinelor. Alexandra își trase și mai mult pătura peste cap, mormăind ceva neînțeles la adresa vacarmului cu care se confrunta în fiecare dimineață, încă de la ivirea zorilor. Adormise mult după miezul
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
cu mult mai simetric și mai maestuos care i s-a dat de la origine , ea însăși ridicându-și fruntea cu un zâmbet parcă atât de suav spre cerul ardelean, mângâind cu privirea ei norii ce fug adseori pe deasupra, ca un șuvoi de vise năstrușnice ardelene ce nu-ți mai dau pace , făcându-te tu însuți să râvnești spre alte înălțimi , spre stelele care în nopțile de vară scaldă cu lumina lor pantele atât de fine ale Cetățelei , cu iarba ei și
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > EU - TU... Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2113 din 13 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Eu - Tu... Voi mângâia păduri, curgând domol spre tine, Eu - râu cu ape limpezi. Vei inunda câmpii, curgând șuvoi spre mine, Tu - râu cu ape repezi... Voi înnodă eșarfe, plutind către zenit, Eu - viscolul de iarnă. Vei dezlega tulpini, plutind necontenit Tu - vânt de primăvară... Voi răvăși toți norii, pășind pe curcubeu, Eu - ploaie ce oftează. Vei aduna senin
TU... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375746_a_377075]
-
Acasa > Poezie > Imagini > RONDEL PICTURAL Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 2044 din 05 august 2016 Toate Articolele Autorului Îți amintești izvorul rece, Ce-ți săruta picioarele-n șuvoi? Doreau toți stropii a te trece Dansând pe sub umbrelele de ploi. Copacii încercau să-și plece Vârfuri de ram pe părul tău vâlvoi... Îți amintești izvorul rece, Ce-ți săruta picioarele-n șuvoi? De drag, lăsam priviri să-nece În
RONDEL PICTURAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379180_a_380509]
-
izvorul rece, Ce-ți săruta picioarele-n șuvoi? Doreau toți stropii a te trece Dansând pe sub umbrelele de ploi. Copacii încercau să-și plece Vârfuri de ram pe părul tău vâlvoi... Îți amintești izvorul rece, Ce-ți săruta picioarele-n șuvoi? De drag, lăsam priviri să-nece În marea de verdeață din zăvoi, Ce-n ochii tăi, grupate în convoi, Păduri nu reușeau a-ntrece. Îți amintești izvorul rece? Referință Bibliografică: Rondel pictural / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
RONDEL PICTURAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379180_a_380509]
-
emitea dorințe spre tine, pe fire de gând căutând în adâncuri de genuni infinite prin oceanul de stele pulsând cu șoapte de torent sălbatic ce crește peste stânci montane și creste. Ochii mei ferestre de spirit deschise spre zare trimit șuvoi de văpaie Otravă dulce, mortală de iubire păgână și șoaptele unui antic descânt. Din spatele palidei luni din castelu-i de iluzii și gând lunecând cu trup unduios de felină se furișa fantomatic Zburătorul cu plete de argint înhăma caii Pegasus la
ZBURĂTORUL CU PLETE DE ARGINT( FACE DIN PRIMUL MEU VOLUM DE POEZII ÎN CURS DE APARIȚIE ) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379310_a_380639]
-
prin aerul Rome antique mirosind a trandafiri galbeni si a portolac înfloriți în alt veac, cățărați curioși pe grilaj, s-asiste, tăcut la primul sărut. Și mai era un cântec șoptit de un saxofon îndrăgostit ce cădea peste noi în șuvoi. Cu ultimii bani, am cumpărat de la un vânzător ambulant vorbăreț și galant vreo două ore de plimbare de mână sub clar de Lună. Apoi, când am obosit,... m-am trezit. Steluța CRĂCIUN Referință Bibliografică: Omnes viae Romam ducunt / Steluța Crăciun
OMNES VIAE ROMAM DUCUNT de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369297_a_370626]
-
poeți "în alb” „Porni Luceafărul” la drum... Prin pagini, mii, deschis-a calea, Lumină a făcut din scrum, Arzând în ea dureri și jalea. Dar prea curând se-nchid iar foi Și liber drum e dat uitării, Acum, când năvăliți șuvoi În numele emancipării. Ați dat la prunci doar firmituri Din limba noastră cea frumoasă, Din basm scornit-ați aventuri Iar poezia e scabroasă. Voi n-aveți temă, nici subiect, N-aveți nici virgulă în versuri, N-aveți, de altfel, nici respect
DIN DOR DE EMINESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374272_a_375601]
-
Acasa > Versuri > Iubire > CU UNIVERSU-N PALME Autor: Valer Popean Publicat în: Ediția nr. 2329 din 17 mai 2017 Toate Articolele Autorului Cu Universu-n palme Ai în palme Universul Nopților ce curg șuvoi, Ce întină parcă versul Care a crescut din noi, Ai în palme-ntreaga lume Ne iubim fără păcat Și trântiți pe pat în spume Dragostea am încercat, Ai în palme lin lumină Poți și vrei și dăruiești, Într-o dragoste
CU UNIVERSU-N PALME de VALER POPEAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362178_a_363507]
-
Să uităm totul ce nu-i memorat, Totul ce de viață nu-i menamorat, Ce nu-și amintește ochii de iubită, Și tot ce moare ca într-o clipită... Să uităm de lâncezeala din noi, Voioșia să curgă-n amitiri șuvoi, Vitregia bucuriei aruncată-n gunoi, Amintirea ei venind în mări puhoi. De ce-și amintea bucuria îmcunună, Veselia mereu îi tresare-n urmă, Deșteptând tot ce are omul mai bun, Chiar clipitele deștepte din străbuni. De-ai uita și ce
DE NE-AM AMINTI CE NU PUTEM UITA .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362233_a_363562]
-
Publicat în: Ediția nr. 1274 din 27 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Valuri de uitare Cu vise care cad în gol, Lovindu-se, trezind durerea, Cu murmurul răsunător, Cascadele înving tăcerea. În jos de munte se adună, În valuri, în șuvoi, în râu , Sub lupa clarului de lună, Durerile ținute-n frâu. Scăldate-n taină de uitare, Dispar încet din amintiri, Prin dreptul vieții la-ncercare, La nașterea de noi iubiri. Referință Bibliografică: Valuri de uitare / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare
VALURI DE UITARE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362245_a_363574]
-
târziu, mi-a atras privirile spre el. Mecanic, am apucat cartea deschizând-o la pagina 19, fără să mă opresc asupra informațiilor din primele pagini și... mirajul s-a produs. August 1956, curtea Universității, „lume pestriță, de toate vârstele... un șuvoi uman se scurgea dinspre poarta mare cu deschidere la stradă spre două panouri mari, fixate pe un perete...” Vocea unui bade ajunge la mine: „No, că doar nu dau turcii...” și zăresc un tânăr „rezemat de un perete.” Nu are
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
nori olimpieni Eu, biată semincioară crescută-n buruieni, Ajung la Poarta Vieții și zac parcă-n neștire, Dar mă trezesc atinsă de sfânta Lui iubire. Înlănțuirea brumei treptat mă slobozește Dispare umilită și-n hăuri se topește, Lăsând în urma ei șuvoi adânc de lacrimi Ce spală-ntinăciunea și tăinuite patimi. De-aș deveni și piatră la margine de drum Ori doar o mică frunză, ori firicel de fum, Cu dragoste-ntreită spre ceruri aș striga - Să fie-n toate, Doamne, numai voința
MĂ SIMT CA O SĂMÂNŢĂ... de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378725_a_380054]
-
în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Așa se varsă cerul de-o vreme, pe pamant Așa se varsă cerul de-o vreme, pe pamant De parca vin călare toți nourii, pe vânt Și curge din înalturi șuvoi fără zăgaz De nu-i mai dă nici ierbii, nici omului, răgaz. Se năpustesc prin sate dezlănțuite ape Iar fluviile câtă la vaduri noi să-și sape, Isi ies din fire râuri și năpădesc pe noi Parcă-a venit potopul
VREMURI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378798_a_380127]
-
otravă, În inimi mult prea pline de patimă și ură Dă-n clocot răutatea și se revarsă-n lavă. E-atâta tulburare între pereți de ceară Că geamandura vieții stă-n umbre ancorată, Amestecate-s toate și dau pe dinafară Șuvoi de neputințe cu viață-abandonată. Destine stau clădite pe umeri mult prea mici, Iar hainele puterii - croite mult prea mari, Scheletice gândiri ne lasă cicatrici Și sunt pe unde trec... de suflet cuțitari. Mânuitori de vieți, netrebnici păpușari Închid cortina lumii
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Care umblă iar hai-hui, Murmură un râu sub punte, Cel de care îmi tot spui, Dorul meu dinspre lumină, Crește noaptea, ziua scade, Veșnicul fără hodină, Dorul meu, cel cumsecade, Care-l simți cum îți cuprinde Gândul ca un sfânt șuvoi Și se-aud venind colinde, Vin de-a valma peste noi... Referință Bibliografică: Se aud venind colinde... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1816, Anul V, 21 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia
SE AUD VENIND COLINDE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377775_a_379104]
-
n-ar putea numi mai nimerit condiția în care se află cel ce calcă Veneția, fie el "persoană însemnată" a lumii, fie fitecine. Pentru că a intra în Veneția și a te supune ritmului ei, adică a te include în aiuritorul șuvoi uman ce vînzolește, zi și noapte, orașul din lagună, înseamnă a te lepăda chiar dacă nu vrei de orgoliile... măreției proprii, a te confunda cu ceilalți, a deveni, într-un cuvînt, un simplu anonim, viețuind un răstimp în Veneția: a fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
văzut (și, probabil, nu vor mai vedea) niciodată: plăsmuirea din piatră a omului, într-unul din momentele lui astrale, îngemănată cu divinitatea mării, cerului. Bazilica San Marco, palatul dogilor, campanilla: reperele auguste. Aici voi veni atunci cînd labirintul orașului, cînd șuvoiul mărșăluitorilor mă vor sufoca chiar și de cîte două, trei ori pe zi. Miezul nopții, aici, în San Marco, întins desculț pe dalele veșniciei, te împacă măreț cu tine însuți. Măcar o clipă. Pe trotuarul din fața Casei Correr, unde se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Și, drept "răsplată", îi ofer pliantul cu Ușile mele. Îl ia, îl cercetează profesional și exclamă: o, che lavoro! E unicul meu moment venețian în care, iluzionat, îmi vine să cred că nu sînt doar un biet... anonim. 13 iunie Șuvoiul trăpașilor lumii, pe Strada Nuova, are ceva de manevră psihiatrică. De la un pavilion la altul. Necesară scoaterii, o clipă, din chingile claustrării clinice. Omenirea asta, nevoită să se strecoare prin țarcul coșcovit ce-o poartă fie spre Piața San Marco
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
maniacal. Fără previzibil remediu cît durează autoimpusa deambulare. Doar copiii... Singurii, ei, zbenguindu-se printre picioarele pedestrașilor, rîzînd și țipînd firesc, par... normali în acest demers al părinților lor, ce și-au dorit, la urma urmelor, plăcerea călătoriei. Intru în șuvoi și, retrăgîndu-mă o clipă, protectiv, în piațeta cu statuia lui Goldoni, mă văd în oglinda pizzeriei: același facies de maniac al deambulării. Rictusul jovialului dramaturg, pișicher-galant, mă deconectează. Doar pînă reintru în halucinantul șuvoi. S-aprind luminile la Ponte Rialto
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
urma urmelor, plăcerea călătoriei. Intru în șuvoi și, retrăgîndu-mă o clipă, protectiv, în piațeta cu statuia lui Goldoni, mă văd în oglinda pizzeriei: același facies de maniac al deambulării. Rictusul jovialului dramaturg, pișicher-galant, mă deconectează. Doar pînă reintru în halucinantul șuvoi. S-aprind luminile la Ponte Rialto. Canal Grande e acum o magnifică înscenare: apa forfotește de ambarcațiuni mari și mici, strălucitoare cutii de sardele, terasele de pe chei, multe și elegante, gem de lume. Nu flămîndă, nicicum, ci doar cu chef
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bineînțeles, nu i-a aparținut mereu hăituitului de cămătari), mă dedau, tactil, irepresibilului histrionism. Ating (nepermins): mulajul verde al mîinii, de o suplețe antagonică masivității trupului, pana de pe masa de scris, perna de pe fotoliul mesei, dar mai ating și... și... șuvoiul bărbătesc dintre picioarele obsedatului curtezan, solidificat de Rodin ca soclu al unui parcă anticipativ luptător Smack Down de pe T.V. Sport. Ghidul, femeie monumentală, părînd ea însăși din suita de curtezane balzaciene, începe să răgușească și să-și încheie, de frig
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
izbitoare. Cauzele eșecului aici trebuie căutate, la care se cuvin alăturate și câteva alte considerente: lipsa de experiență politică rusească în zona sud-estului european, de unde și creditul neverificat dat nu atât dorințelor (reale), cât promisiunilor de ridicare într-un singur șuvoi a popoarelor creștine, starea de beatitudine de după victoria de la Poltava, convingerea că Poarta se afla în pragul prăbușirii, pentru care nu era nevoie decât de o lovitură, impresie îngroșată de experiența cu zece ani în urmă a vaselor rusești, care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
opus armat, ceea ce a dus la un sângeros și tragic război fratricid și la slăbirea forței revoluției. Socotind revoluția ungară ca o condiție, ca un element esențial al propriei lor izbânzi, polonezii s-au străduit să adune într-un singur șuvoi lupta popoarelor din această parte a continentului, în care scop au mediat între reprezentanții naționalităților angajate în confruntare. Această mediere s-a desfășurat pe două planuri. Pe cel dintâi au acționat emigrații polonezi încadrați în armata revoluționară maghiară, pe cel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]