3,030 matches
-
și mângâierea o continuă provocare la drum, la drumul din urmă. Ești glasul mut de la capătul firului, scrisoarea nescrisă dar recitită, umbra unei amintiri de sărut ești eu conjugat la diateza pasivă.... Singurătatea mă cere la fel cum mă cere țărâna; are poftă să nu mă dezlipesc de ea. N-am încotro, mă supun și-o urmez pas cu pas pretutindeni. Fără milă, Singurătatea mă izbește cu putere de zid și mă lasă lată pe dușumele. Nu-mi aruncă nici măcar o
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
aflat încă ce este viața, cum să știu atunci ce este moartea? Și la ce mi-ar folosi să mă pierd în speculații fără consistență, când moartea este întodeauna cât se poate de concretă? Un trup care se întoarce în țărâna din care a fost luat, pentru a se alătura aceluiași univers din care a făcut și până acum parte, dar sub altă formă. Am petrecut o noapte de coșmar, așteptând nici eu nu știu de unde, o încurajare. Una cât de
TRĂSNETUL de ION UNTARU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356326_a_357655]
-
concurs vor fi publicate , din inițiativa jurnalistului George Roca, din Sydney, Australia, într-un volum care va fi lansat la toamnă. ----------------------------- Cristina Iliescu http://www.scoalaedu.ro 1 iunie 2011 *** Eseul Tatianei Ștefan: România mea: „Purgatoriu și paradis, plămadă de țărână și veșnicie...” Îmi iubesc patria și o port mereu în inimă. Mi s-a implantat adânc în suflet de când întâia dată am văzut lumina mângâietoare, când am respirat lacom prima gură de aer miraculos și dătător de viață. O port
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
aduna din floare-n floare. Roiuri de gâze, fluturi și albine Zburau când pe pistil, când pe stamine, Greierii nici că se puteau abține; Cântau nepăsători că toamna vine. Bunicul, cu nepotul său de mână, Pășea tăcut cu ochii în țărână. Într-un toiag, cu trupul pe o rână, Gândea că-atât din el o să rămână. - Uite, nepoate, vezi ce frumusețe? Eu n-am putut s-o văd la tinerețe... Am alergat să fac lucruri mărețe Și m-am trezit abia
BUNICUL ŞI NEPOTUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356481_a_357810]
-
Liszt Ca să vezi cât e de trist Dacă nu ai locul tău sub cer! Țara, doamnă e o brazdă Ce ne-a fost dată de sus Și voi mergeți în apus Pentru ce? Să stați în gazdă?! Stropul ăsta de țărână Pe care-l lăsați în urmă Mâine-n inimă vă scurmă Și-o să plângeți iarăși până, Vă veți revedea copilă Într-un plai bătrân un faur Îngerul cu păr de aur Și o dragoste subtilă Doamnă, sufletul rămâne Unde odihnesc
NOI NU MAI SUNTEM DE MULT TINERI de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355776_a_357105]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DESTIN Autor: Daniela Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Când destinul va decide să aștearnă peste mine Liniște desăvârșită, de țărână din țărână, Fără pic de nedreptăți, dureri, lacrimi sau suspine, Hotărând c-am potolit sete cu a mea fântână. Când destinul va închide capacul cu-n ultim cui, Renăscându-mă-ntr-o lume doar de mine cunoscută N-am să mai sculptez cuvântul
DESTIN de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355795_a_357124]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DESTIN Autor: Daniela Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Când destinul va decide să aștearnă peste mine Liniște desăvârșită, de țărână din țărână, Fără pic de nedreptăți, dureri, lacrimi sau suspine, Hotărând c-am potolit sete cu a mea fântână. Când destinul va închide capacul cu-n ultim cui, Renăscându-mă-ntr-o lume doar de mine cunoscută N-am să mai sculptez cuvântul, n-am
DESTIN de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355795_a_357124]
-
Acasă > Cultural > Artistic > DOCUMENTAR RUSESC - GRĂNICERI ÎN TADJIKISTAN Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 264 din 21 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului DOCUMENTAR RUSESC - GRĂNICERI DIN TADJIKISTAN TVR CULTURAL - 20 SEPTEMBRIE 2011 - ORĂ 18,30 *Vânt și pietre țărâna arsă - ecoul corului rus *Iminentă moarte - munți văduviți de lumină din verde *O codobatura pe un cablu face semne din coadă *Copac despuiat - doi soldați într-o groapă împart țigară *Urmând cu strictețe poteca - în depărtare - împușcături *Așteptând sub o
GRĂNICERI ÎN TADJIKISTAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355859_a_357188]
-
Articolele Autorului 29 Septembrie 2011. Se-aude vremea cariind în grindă, De liniște se umple cerul tău! Lasă-mi oftatul să mi te cuprindă, Nu are cum să-ți facă niciun rău... Cât Dor mi-a mai rămas până la cruce? Țărâna de sub tălpi e numai scrum, Septembrie din caledar se duce, Pune-mi ceva în locul ei de-acum. Prin Apuseni, acolo într-o casă O Mamă în curând mă naște iar, Copil de sunt de-a pururea nu-mi pasă, Tu
AUTUMNALĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355926_a_357255]
-
fie fericiți) Lele!... înainte de-a mă duce, Și la chefuri să pun cruce, Dragă cârciumioară! Vreau să merg la cimitir, Să duc un clondir cu vin - Dragă cârciumioară! Să dau la prietenii mei, Să chefuiască și ei, Că-n țărână nu e bine; Cine de urât mi-ar ține? ( Ține-o-așa!...că e tânără și vrea) GHEORGEHE: (amenințător) Morți îmi vrei? Ai să le iei, (bombănind pentru el) Și-o să ai parte de ei. FLOAREA: (Of-ooof!...) Plictiseala nu mai
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
fie fericiți) Lele!... înainte de-a mă duce, Și la chefuri să pun cruce, Dragă cârciumioară! Vreau să merg la cimitir, Să duc un clondir cu vin - Dragă cârciumioară! Să dau la prietenii mei, Să chefuiască și ei, Că-n țărână nu e bine; Cine de urât mi-ar ține? ( Ține-o-așa!...că e tânără și vrea) GHEORGEHE: (amenințător) Morți îmi vrei? Ai să le iei, (bombănind pentru el) Și-o să ai parte de ei. FLOAREA: (Of-ooof!...) Plictiseala nu mai
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
Așa, ca să nu-l pierdem. Să fim siguri că e al nostru. Scriam cândva: “Cu tălpile goale/ sprijin pământul/ Cum șoimii sprijină cerul / Cum pruncul se-agață de sânul matern/ Cum zidul se-agață de iedera / așa mă agat de țărâna” (Mysterion). Și o alta dorința secretă de-a mea: “Să mă spăl cu pământul / înspumându-mi cu patimă / grumazul, mîinile, sânii / coapsă rotundă / și astfel curată de lutul flamand / să-mi reînviu începutul /când apa mă înfierbânta răcoroasă, / seducătoare și
CEA MAI MARE MIŞCARE GLOBALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354845_a_356174]
-
ucide parfumul de floare? îi otrăvește cerul, cu-atâta albastru și nu se mai pot ține pe două picioare? ce se întâmplă, femeie, ce se întâmplă cu tine cum te înduri să dai carnea ta moale s-o roadă, hulpav, țărâna, tu, care vorbești cu îngerii, mereu, spune-mi, cât mai am de trăit? e timpul să-mi pregătesc valiza ori pe mine mă lași de sămânță, că port în sânge sclipire de zeu, spune-mi, că, de nu, și mort
CE SE ÎNTÂMPLĂ, FEMEIE?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354877_a_356206]
-
fața nu ne e față În astă vale si viață Nici lumina e lumină Cât sângele lui se varsă Într-altă mare străină Și nici setea nu e sete Nici verdele nu e verde Și nimic n-o sa rămână Nici țărâna din țărâna S-o ții ca un dor în mână Pe mormânt să ți se pună Și nici gerul nu e ger Cât oasele-i înfloresc Și se scutură și pier Într-altă țară și-n alt cer Sa dea
BĂLCESCU FLUTURÂND (2) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354905_a_356234]
-
ne e față În astă vale si viață Nici lumina e lumină Cât sângele lui se varsă Într-altă mare străină Și nici setea nu e sete Nici verdele nu e verde Și nimic n-o sa rămână Nici țărâna din țărâna S-o ții ca un dor în mână Pe mormânt să ți se pună Și nici gerul nu e ger Cât oasele-i înfloresc Și se scutură și pier Într-altă țară și-n alt cer Sa dea Dumnezeu să
BĂLCESCU FLUTURÂND (2) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354905_a_356234]
-
Cât oasele-i înfloresc Și se scutură și pier Într-altă țară și-n alt cer Sa dea Dumnezeu să dea Să ne sece Dunărea Și Marea Neagră să fie Un scuipat și o piftie Puturoasă și bătrâna Și munții Carpați țărână De-aruncat în patru vânturi Nici de pus pe patru scânduri Nici tu om ca să te bucuri Nici tu suflet să iubești De-om mai fi așa haini Cu cei ce vor fi Bălcești În veacurile ce vin! PATRIILE PRIVIND
BĂLCESCU FLUTURÂND (2) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354905_a_356234]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > RUGĂCIUNE... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 876 din 25 mai 2013 Toate Articolele Autorului iartă-mă Doamne iartă-mi ziua în care, cuvânt am rostit peste primul pas în țărâna acestui pământ iartă-mi timpul... peste care mă trec tot mai greu să mai pun câteva clipe trecutului meu iartă-mi cuvănt de dojană scăpat spre copii necuminți prima vorbă rostită răstit către propri parinți iartă-mă Doamne și lasă
RUGĂCIUNE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354927_a_356256]
-
parte de veșnicie. Chemări sufletești. “Sufletul simte chemare”. Iubiri trupești. Întâi cheamă sufletul, apoi vine trupul și ia în stăpânire. Când vine. De obicei, absentează. Rămâne chemarea care se întoarce-n ecou, de unde-a venit. Așa cum omul se-ntoarce-n țărână. Radiografierea sufletului, pe secvențe disparate, apoi lipite la masa de montaj, asftel ca să iasă o poveste de viață. O poveste sufletească. Privită cu dioptriile inimii. Care nu-s de ici, de colo. Eu n-am pretenția să analizez iubirea. Cum
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
vanitas”. Nu numai împărații ci și Scorpiile sau Ghionoaiele devin „povești”. Făt Frumos îmbătrânește. Basmul, după cum e firesc, ia sfârșit. Timpul, hărăzit pentru fiecare, ne măsoară pe toți. Dar dacă palatele și împărățiile se vor ruina, dacă oamenii vor deveni țărână, urmând legile firii, sigur este că această carte va dăinui peste veacuri, atât timp cât omul va naște copii, cărora să le citească povești... Constantin T. CIUBOTARU Roșiorii de Vede, Teleorman 2014. După Florii Referință Bibliografică: Constantin T CIUBOTARU - DESPRE O POVESTE
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
22 martie 2014 Toate Articolele Autorului Wayuka păzește poteca de piatră când vântul tatăl dezbină adună fraza din mine își crește pui albi lupii cântă în clopot de lună se-aude se-aude jocul din tropot caii aruncă din copite țărâna copilul cu ochii de mamă Wayuka sabia mică îndoaie-n covrig apoi îl așază înmulțește armura mingea de foc o privește cântând fecioarele vieții împletesc în cunună spicele grâului copt în ajun clopote sună toaca răsună ecoul în coasă sclipește
JOC DE VÂNT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354975_a_356304]
-
adun în caiete, liniuță cu liniuță, să le învăț sunetele a fost uluitor. Noroc că am avut un învățător în vârstă, eram ultima lui promoție și cu care mă plimbam povestindu-i despre literele mele. Albert Hain. Să îi fie țărâna ușoară! El a înțeles că povestea literelor pentru mine este o enciclopedie. Firul de iarbă înfășurat pe deget era litera „O” desigur. Dar și soarele. De ce să le cuprind alături de alte litere când EA, litera era atât de minunată... singură
TAINA SCRISULUI (14) – ROSTINDU-MĂ PRIN SCRIS de DOR DANAELA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354966_a_356295]
-
materiale și spirituale, aduce în fața cititorilor imaginea și sufletul Domniei Sale plin de lumină, destăinuindu-se fără rezerve, mărturisind: “Cu dragoste și cu respect pentru tot ce a însemnat Țigăneștiul în viața și în ființa mea, mă aplec să îi sărut țărâna închinându-i cele mai calde gânduri și dăruindu-i cele mai alese sentimente”. La sfârșit de vară 2012, Elena Buică s-a întors din nou spre obârșii pentru a se bucura de premiul I câștigat la secțiunea “Proză” a Concursului
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
cu stare, mai în stare să asculte Internaționala, mai ghiftuiți în inițiere, mai săritori la avantaje imanente, privesc transcendent de sus, de deasupra norilor, la opincarii, țopârlanii și mămăligarii nevoiași, rânjind vicarilor pe deasupra engolpionului: „Spune netrebnicilor acelora telurici, să pupe țărâna pe unde călcăm noi. Atât și nimic mai mult!” Cei din categoria cea mai înaltă, care și ei fac parte din cele două stări, dar de, le-a surâs norocul mai mult, cu studii în Apus, pe la Bossey sau Oxford
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
mai mult!” Cei din categoria cea mai înaltă, care și ei fac parte din cele două stări, dar de, le-a surâs norocul mai mult, cu studii în Apus, pe la Bossey sau Oxford, par mai aplecați la suferințele celor din țărână, și înclinându-și mitrele cu condescendență, poate gândesc: „Aici și Acolo, chiar peste tot unde la suspinele voastre înlăcrimate, nu mai răspunde nici cerul, când vi se fură țara, religia, cultura, moșia, trecutul, prezentul, chiar și viitorul, când minciuna stă
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
O băltoacă Și se leagănă spre dânsa, Fără teamă, Cufundându-se în apă, Încântată! Iese liniștită-afară Înciudată, Că nu poate să se ude. Apa curge, Fiindcă-i puf pe-a sa spinare, Puf e toată! Tot mergând prin curte-agale, Prin țărână, Ochiul să rotund și ager Se rotește Și descoperă deodată, Câte-o râmă... Iute ciocul își desface Pân' la gușă, Prinde râma cu-ncântare De un capăt Și-o târăște după dânsa, Jucăușă... Când pe-o parte, când pe alta
O RĂŢUŞCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355445_a_356774]